Esapideac a
Euskara Wiki(e)tik
135 laurleco berceric ez çan bildu; baino cirenac ere on’ eche artan arcecodun guelditu direnençat
- Siempre vendrán bien, por poco que sea
145 nescaçar Çarautzen! Nora edo ceri beguira egon çarie, mutilac?
- En qué habéis estado pensando!
1.833an çorigaistoan sortu çan guerra naasian
- En mala hora
1.833an çorigaistoan sortu çan-guerra naasian
- Guerra enmarañada, confusa
1.839co urtean’ echea eratzi euscuen lurrera euscaldunai
- Nos derribaron la casa
1872-garreneco uda-lenean geiqui ciran berriz ere bizcor..., carlistac
- En la primavera de 1.872
190 oinean jasoa arquitzen da’ eliça nagusico dorre berria
- Tiene 190 pies de altura
1.932co urastietan galdu cen
- Inundaciones, riadas
20.000 laurleco! Aunçaren gauerdico eztule dituc arraietan!
- Friolera! Ahí es nada!
37 gurasoc galdatu diru-lagunça ori Atarratzen’ eta iru utseri emaiten diote; gaineracoac’ celai çabalean utzi dituzte
- Sin amparo
37 gurasoc galdatu diru-lagunça ori Atarratzen’ eta iru utseri emaiten diote; gaineracoac’ celai çabalean utzi dituzte
- Sólo a tres de ellos
37 urte orainchen bete dizquiat; eta ia-ia mutil-çar nacheoc, oraindican alaco ichuraric nic ez eman-arren
- Aunque no lo aparente
38 mila quintal burni baicic ez dala eguiten urte osoan Guipuzcoan?... Gaineroncecoac banaucazqui... ez nengoque gaizqui! Paperetan ifinten da bost onelaco!
- Cómo se ve que el papel lo aguanta todo!
38 urtez il çan, ondo garraztua
- Tras de mucho sufrir
45 urte bacarric ditut’ eta ez ditut bi aldiz içango... Eguingo ditudanac’ orain eguin bear ditut
- Sólo se vive una vez; hay que aprovechar del tiempo, que no vuelve
60 cm. ecetz, andic ona?... Bidea libre dago-ta, nai dituenac neurtu!
- Que se ponga a medirlos quien lo dude
A. Ariztimuinoren bizcar utzico det araço ori
- A la responsabilidad de
A asarrea içan guenduanetic’ betico arra desta deust guiçon orrec
- Me guarda perpetuo rencor
A!... auxe ameneco içango da guerorengo urtea!
- Este habrá sido quizá
A!... auxe ameneco içango da guerorengo urtea!
- Mi último año de misiones; mi última misión oída
A baino guiçon ixilagoric eta bacar-çaleagoric ezta inun içan
- Solitario; amante de la soledad; retraído
A bestelaco cera! Ic’ eure moducoac gareala danoc pensauco don
- Miren a ésta! Habráse visto otra?
A, bestelaco cera!... Ni gaiztoa beraz? Ea beste bein esan!
- Repite, a ver, lo que has dicho...?
A, bestelaco cera!... Ni gaiztoa beraz? Ea beste bein esan!
- Miren ustedes a ésta! Miren con qué nos sale!
A biajon deguiçula! Orain ere contu orrequin çatoz?
- Bien hombre! Enhorabuena!... N.B. Aquí tiene sentido irónico
A, Caicu!... Orrei jaramon eguiten asi baçara’ aldean doçu apur bateraco lana!
- Para rato tienes!... Buen trabajo te echas encima!
A çan a! A çan jai ederra!
- Qué espectáculo aquél!
A çan, a, lora-chortea!
- Qué precioso ramillete!
A çan’ aitac eban seme-beguitacoa
- Era el preferido de su padre
A çan arrotzen leunqueri ta agur-eguitea!
- Qué manera de adular y de rendir honores!
A çan atseguina, nic euqui nebana domecan! Estuan nago, barriro domequea eldu arte!
- Estoy impaciente de ansia
A çan chorieri eutsen joquera!... Arbolara igon-baric igarten eban’ barrucoac eguiten, ala arrautzacaz egoan biregarroaren abia
- Qué afición les tenía!
A çan chorieri eutsen joquera!... Arbolara igon-baric igarten eban’ barrucoac eguiten, ala arrautzacaz egoan biregarroaren abia
- Construyéndose el nido
A çan citala’ guerora oso goçatu çan
- Con lo cascarrabias que era, más tarde se amansó
A çan euri-jaustea, lengo eguazten iluncean! Une batzuetan irudien cirudien’ erri au eroan bear ebala
- Qué manera de llover!
A çan ezti-bitsa, alcartu guinanean!
- Qué gozo el nuestro!
A capas içango da ondino, lagunari labainie sarceco!... .-Ca! esan bai!... Arec echacoc orretaraco odolic!
- No tiene valor para eso!
A ce aroa, Jaungoicoac bedeincaturic’ garia ereiteco!
- Oh qué hermoso tiempo de bendición!
A ce biotz-ondocoa eman cidan!
- Qué gran impresión me causó!
A ce ciquina atera dioçun beguitic! Esan dioçuna’ bearric esan dioçu! Bestela norc daqui cer guertatuco citzaion!
- De buena se ha librado, gracias a tu aviso!
A, ce ençuteco berso ederrac bota cetien gure Embeitac!
- Qué versos tan dignos de ser escuchados...!
A ce gogorra dan urlia confesore! Enauca urrengoan artua!
- Ya no me pillará otra vez...!
A ce ichu-aurrecoa ori! Ongui eracutsi bearrean berariaz gaizqui eracusten duena
- Valiente lazarillo!
A ce ichurazco oilascoac!... -Gobernatu’ ta... eransi eguiten!...
- Qué preciosidad de pollos!
A ce ichurazco oilascoac!... .-Gobernatu’ ta... eransi eguiten!
- Cómo no van a estar preciosos! Es natural que estén gordos, siendo tan bien atendidos
A ce nolaco gipoiac arceco cegon, impernuco etsaia!
- Qué derrotas iba a sufrir...!
A ce nolacoa bera, baztarrac sututzeco!
- Entusiasmar, levantar en vilo a la gente
A ce nolacoa bera, baztarrac sututzeco!
- Es especial; no hay como él para
A ce nolacoa ceran çu!
- Ya estás tú bueno! N.B. Dicho aquí en tono festivo
A ce nolacoac, biac, inori lotsac emateco!
- Vaya un par de elementos!
A ce nolacoac izlari biac, baztarrac sutzeco!... Chalo-jotze gogorra eguin citzaien
- Fueron muy aplaudidos
A ce ospea ta ardaila atera duten lengo astean’ alde batetic Goi-Americac, eta bestetic Alemaniac!
- Qué bulla o jaleo han armado...!
A ce porruac atera bear nizquian, aren çai guelditu baninça!
- Lucido habría quedado si...! Menos mal que no le seguí aguardando!
A, cein pocic icusten dogun oinche arerioa il-bidean! Arec laster dauz azquenac eguin emen! Beian bego!
- Pronto habrá concluido su existencia por aquí!
A celaco erraldoia danac bildurtu guran!
- N.B. Vaya gigantón Dicho irónicamente de un esmirriado
A celaco iru bilduco litzaqueçan!
- Qué trío! Qué terna harían!
A celaco narrucoac emongo eutsoçan bere aitac!
- Qué buenas zurras le daría!
A, celacoac esan deutsadaçan lotsabaga orreri! Ençun bear baditu’ ençun ditu!
- Hay que ver las cosas que le he dicho!
A, celacoac esan deutsadaçan lotsabaga orreri! Ençun bear baditu’ ençun ditu!
- Me las ha tenido que oir! Bueno le he puesto!
A cer aldi ona eman didaquean ire cartarequin!
- Qué buen rato me has hecho pasar!
A cer baba-lastoa den ori!
- Larguirucho y débil
A cer begui-ondocoa eramango duen!
- Qué mojicón se va a llevar!
A cer bi!... bata çu’ eta bestea ni!
- Qué par de dos! Qué pareja la que formamos!... Tal para cual
A cer bicoa!
- Qué par de dos!
A cer çacurra arrapatu dun!
- Qué buena mona llevas, chica!
A cer çacurra arrapatu dun!
- Qué galbana tienes, chica!
A cer cascarrecoa emango cioten deabruari!
- Qué chasco se iba a llevar el diablo! Qué derrota!
A cer chomin,... datorquion-ori!
- Vaya un tipo! Valiente pájaro!
A cer dirua leucaquen eche onen jabeac!
- Cuánto dinero sacaría!
A, cer eche-jalea hartu hintudan, hi!
- Derrochador
A cer eldu-aldia eman bear diotan, topatzen detan lecuan!
- Qué estrujón abrazo le voy a dar!
A cer elurr-eraunsia ari dan’ nic daquidan mendi batean!
- Qué tormenta de nieve está descargando!
A cer eperra arrapatu cinun bart!...
- Qué mona pillaste! Qué borrachera!
A cer eraunsiac bota ditun amabost-aldi ontan!... Urratu ederra eman dio camioari!
- Qué temporal de lluvias!
A cer eraunsiac bota ditun amabost-aldi ontan!... Urratu ederra eman dio camioari!
- Cómo ha estropeado la carretera!
A, cer gosea neucan!... gosea becela ere!
- Tenía un hambre atroz
A cer guicencea, nic eguin bear dedana!
- Lo que voy a engordar, con el trato que aquí recibo!
A cer ipurdicoa içan çuen!... Cer eroricoa, cer galcea edo çoricharra!
- Qué talegazo o costalada se dio!
A, cer ipurdicoa içan çun! Galce polita...
- Menuda pérdida, la que tuvo!
A cer Jesusen umeac, çu ta ni bioc!
- Vaya un par de cristianos, los dos!
A cer languilea çauden!... Urte gucian ordu bat-bere ez lanean!... Alperr-onci!
- Vaya un trabajador!
A, cer locatz-nastea eldu den! Sortuco dan
- Qué líos se van a originar de ahí!
A! cer manchunga achitu duen eguzqui copet-çabalac çu bere mende arcearequin! Nescacha eder bati esana
- Qué ganga o fortuna la del sol!
A cer morroichoa ecarri deçuena! Chochac becela sutara botatzeco moducoa!
- Es un inútil
A cer mutico trebe ta latzac irten dun Sumbila-tican! Gaur egunean’ bera degu aizcolarien chapeldun
- Qué chico tan hábil y tan fuerte ha salido
A cer nolaco seico-oguia bota duen ire amac mundu ontara!
- Ah, pedazo de tonto!
A cer nolacoac emango dizcatan, alperr aundi orri! Ez din, ez, eche ontan bearric eguingo!
- La paliza que le voy a dar!
A cer nolacoac ematen dizquidaten açal-il oec!
- Cómo me hacen sufrir estos callos!
A cer oilo-jateac, egun artan!
- Cómo nos vamos a poner de comer gallina!
A cer parea... caracola ta barea!
- Qué par de dos!... Allá se andan...; poco se diferencian
A cer perrechicue çu!... Axecuan edo malçurquerian dabilenari esana
- Ya estás tú bueno!
A cer perrechicue den ori! Mutil ona duc ori!
- Buen perillán es ése...!
A cer semea bataiatu çan, Ernaniaco pontean! Joanes de Çubieta, Francico erregue arrapatu çuana
- Qué gran hijo de Ernani, aquél! Qué gran hombre!
A, cer soinu ederrac jo dituan!... -içaten da euren lenengo esan-bearra
- Es lo primero que les viene a la boca
A, Chomin! Çu gora çoaz, gora... Guri ez becelaco cucurrucu jotzen diçu oilarrac
- A ti te va muy bien; a ti te sonríe la fortuna
A, choro-ondo!
- Vamos, bobo!
A, cital galducua! Euc dona aguiri celangua al-açan erdi-sorguin ori!... Constitucinoari botarico bersoa
- Ah, miserable!
A citala! etzera, ez, oraingo gaitzarequin ilco!
- Lástima no te mueras de una vez!... N.B. Fórmula de maldición
A! çoin goxo den itzalean!
- Qué a gusto se está...!
A coitau aundia’ jostorratzetic bici da
- Vive de la aguja; de la costura
A çori ona ta atseguina’ ur jaincozco ori aoa-betean edatera eldu diranena!
- Beber a placer, a saciedad
A, çoroac! Oro erranican ere’ guelditzen da cer erran
- Todo lo que se pudiera decir, siempre sería poco
A!.. çure onez eguin dedana eçagutzen bacendu!
- Lo que he hecho por tu bien
A da elicea Lequeitio-coa!... An Ama-Mariac biotzeratuten daben atseguina’ da atseguina!
- Aquello sí que es delicia para el corazón!
A da gaucearen ederra!
- Qué cosa más preciosa! Qué preciosidad!
A da gaucearen ederrai
- Qué cosa más preciosa! Qué preciosidad!
A, demontre chanchilu!...: A, lucainca-tzarra! cer arquitu beaçu bear deçu lecu onetan?
- Tonto, más que tonto!
A!... emon al banei... dedar andi bat!
- Oh, si yo pudiera lanzar un gran grito!
A ero çoroa, cer ago esaten? Eguin joc ireac!
- Ya ha llegado tu última hora...; estás perdido
A gente çoro ta gatz-baguea! Noc lausotu ditu çuen beguiac? Nor içan da onelan çora-eraço deutsuena?
- Fascinar
A gente çoro ta gatz-baguea! noc lausotu ditu çuen beguiac? Nor içan da onelan çora-eraço deutsuena?
- Oh, insensatos!
A gente çoro ta gatz-baguea! Noc lausotu ditu çuen beguiac? Nor içan da onelan çora-eraço deutsuna?
- Anublar la vista
A guiçajoa! Nere astecoa naico uque ic jairaco!
- Ya quisieras tú para los días de fiesta lo que yo como en los días ordinarios! Pobrete! qué te vas a comparar conmigo!
A guiçon-a’ çoratuta edo euala egoala, esan cetsan amari: içan-be, a egoera’ ez çan ain leguezcua
- Aquella manera de estar no era muy normal que digamos
A, guraso ez-jaquinac! Ez daucaçu beste gauçaric cer aguindu? Ecin asmau doçu beste sari bat?... Gauça buru-guichicoac çara!
- Sois bien cortos de imaginación... si no sabéis ofrecer premio mejor. N.B. Flexiones verbales de sentido plural
A, guraso ez-jaquinac! Ez daucaçu beste gauçaric cer aguindu? Ecin asmau doçu beste sari bat? Gauça buru-guichicoac çara!
- Sois bien cortos de imaginación, si no sabéis prometer premio mejor. N.B. Formas verbales ya arcaicas de significado plural
A ipoin guztia’ amesetacua çan
- Era fantasía
A, Jauna! Eguiaz eta beguiaz’ guci-ori ontasun eta amorioa cera!
- Eres todo bondad, verdaderamente
A, Jaungoicoa, gauça gucien gainecoa!
- N.B. Una exclamación usual
A, Jaungoicoa! Gure aldia noiz içango ote da?
- Cuándo nos tocará a nosotros la dicha?
A, Joxe, Joxe!... Euscalçaleren lecuan erbesteco edocein albistari ecarri bauan salceco’ porru-aci obeac ateraco ituan!
- Habrías sacado mejor provecho
A laco arpegui-gogorric ez dot eçagutu
- No he conocido otro insolente como aquél
A, lapurra! Pagatu bear didac, eguin decan esquerra! Oroituco aiz, ago pixca bat!
- La fechoría que has cometido
A, lelo, lelo! Nire buztenari goatzen dutzeque-lacoan’ pago-çuzterrari goatzen dutzec
- Creyendo que agarras mi cola
A lortu eztabenean dator nigana... Ez eraguin gueiago asmo orri, ama! Ni enaz ezconduco Mati-gaz
- No insistáis más sobre ese proyecto
A lucainca!
- Tonto, más que tonto!
A, Maisu Juan! burutacino ta çaio donga orrec quenduiçuz!
- Deja a un lado esas ocurrencias y recelos!
A, moteil! Orain ere nere çarrean’ joango ninuquec ni bi ordu baino leenago çuen echera
- A pesar de mi edad..; con todos mis años
A, mutil, orrec doçac oilascoen ederrac daroaçanac! Cegan erosi doçac?
- Qué pollos tan hermosos llevas!
A, mutil! orrec doçac oilascoen ederrac daroaçanac! Cegan erosi doçac?
- Cuánto has pagado por ellos?
A, mutil!... Orrec gauçoc olan içango doçac; baino ezcombarri orreençat-be eztoc paltaco eroan-ala arri...: danoençat jagoc-eta... Danoc içango cer jasan
- Tampoco a ellos les faltarán cruces
A mutilac!... Ezta içan a nescatila charra! Nescatilie-baric’ bei çuriaren jaubea içan da; eta manca-manca eguinda ichi nau!
- Buena señorita era ésa!... Ya, ya...! N.B. No tenía de señorita sino el disfraz. Era el dueño de la vaca
A mutilac!... Ezta içan a nescatila charra! Nescatilie-baric’ bei çuriaren jaubea içan da; eta manca-manca eguinda ichi nau!
- Me ha dejado baldado
A mutilac!... Ezta içan a nescatila charra! Nescatilie-baric’ bei çuriaren jaubea içan da; eta manca-manca eguinda ichi nau!
- No era señorita, sino
A nere laguna’ gau-choria çan
- Era un noctámbulo... aquel compañero mío
A nere umeec! Quixmie jaio dec, galduuc gaituc orainche... Bota naçaçuia ni emendi gain beera...!
- Lanzadme por este precipicio!
A nesca! contu latzac doçan orrec niretzat!
- Demasiado complicado para mí
A, nesca! contuz ibili adi! Bermioco jaureguian, gonadunençat-bere lecu naicoa eiagon-da!
- También para las mujeres hay sitio abundante en el manicomio de B
A nescatila polita icusi eban ordutic’ maitetsu ebilen
- Andaba encariñado
A, nire seme biotzecoa! Celan olgauco enaz, çu osaturic icusita? Nun euqui nei bazcari goçoagoric?
- Puede haber banquete más agradable para mí?
A, Ochoco, Ochoco! Nere buztenari aucholacoan’ pago-çuztarrari aucho...
- Creyendo que agarras mi cola
A, oilo-lapurra!... -A, senarrac igues eguindacoa!... -Eta çu’ senarrari igues eguina!
- Ladrona de gallinas!
A, oilo-lapurra!... -A, senarrac igues eguintacoa!... -Eta çu’ senarrari igues eguina!...
- Abandonada por imposible o inaguantable
A, oilo-lapurra!... -A, senarrac igues eguintacoa!... -Eta çu’ senarrari igues eguina!
- Escapada de casa
A’ onan eguin bear leuque... ta ori’ olan içan bear leuque... ta, ta... baina guztiac atzera eguin
- Una cosa es predicar y otra dar trigo
A, Pachi pardel!... Baldin balequi anaiac emen cer igarotzen dan’ laister litzaque etorri...!
- En seguida le tendríamos aquí... Se plantaba aquí de un brinco
A, Pachi pardel!... Baldin balequi anaiac emen cer igarotzen dan’ laister litzaque etorri...!
- Perdulario, calavera
A, Praiscu!... chapela buruan euquitea ezta asco’ euscaldun ona içateco... Ezta Iturriberrigorrigoico icençat euquitea-bere
- Ni tampoco apellidarse
A, Praiscu!... chapela buruan euquitea ezta asco’ euscaldun ona içateco... Ezta Iturriberrigorrigoico icençat euquitea-bere
- No basta
A, quirtena! ez dec icusten ilarguia? -A, çoroa! ez dec icusten eguzquia?... Onela cijoacen quimeran
- Así iban altercando
A, sortatzarra, muguitu adi!
- Vamos, torpón, gandul, ... muévete!
A! ta celan dan guçur andia baino andiagoa erraz dala cate ori urratutea!
- Qué gran falsedad es!
A, tonto çarrac!... .-Norc’ eta çuc esan bear guri tonto çarrac!
- Pero es posible que seas tú quien nos califigue así?
Aaa! Ba çoaz? Agur, eta ondo bici! Mesede andia eguin deuscuçu... Çabalago joango gara
- Así iremos más anchos..., más holgados en el coche
Aaa bejondeicala!... çacurra jango al dec!
- Bravo! Valiente! Dicho familiar
Aal bacinduquet nerea!
- Oh, si fueses mía!
Aal badaquiçu’ çoaz orduan, bere bacartasunean lagun eguitera
- Si te es posible
Aal çuen gaiean lagundu cion
- Le ayudó en la forma que le fue posible
Aal çuen leenena’ guibela quenduco cion araquinac cherriari
- Lo antes posible
Aal dabeen guztian erdereari equiten deutse, mordoilo-mordoiloca bada-be
- Se ponen a hablar en castellano
Aal dabeen guztian erdereari equiten deutse, mordoilo-mordoiloca bada-be
- Aunque sea chapurreando
Aal dabenac’ aal daben-bestean
- Según las posibilidades de cada uno
Aal danic lasterren erosi eguiçu...!
- Cuanto antes
Aal dunac’ aal duna...; eta aal ez dunac?
- Y quien no puede, qué va a hacer?
Aal dune eguiten dunari’ ez iago gueiago escatu!
- Quien hace lo que puede, no está obligado a más
Aal gucian aal gucitan etorri naiz
- Todas las veces que he podido
Aal içanez’ garbitu daieçala aimbat lasterren’ euren euspenaren contuac!
- A ser posible
Aal nebancho au eguitea erabagui neban
- Determiné hacer eso poquito que yo puedo
Aaldancho gucian jardunda ere’ lanac içaten ditu gu becelacoac
- Aun haciendo todo lo que buenamente puede hacer uno
Aanztu çan’ garai artan çuri emandaco itza: nesca arc’ bestetan bilatu çun çarrailaren guilça...; ta çu’ alargun mendijan ardi-çai çabilça
- Se fue con otro
Aari bien lenen-talca’ mocha da: ilago du soinua; ez baitira aurrenetic jauci buruz-buru
- No han salido frente a frente
Aari bien lenen-talca’ mocha da: ilago du soinua; ez baitira aurrenetic jauci buruz-buru
- Produce un ruido más apagado el choque
Aariac eta aunçac gora-goraca eta aguiraca dabilçanean
- Andar furiosas, excitadas y alborotadas
Aari-apustua irabaci-arren’ leitzarrec ez dute aicequeri asco: dirua jaso dute, icenic ez asco
- Han cobrado el dinero, pero no mucha fama
Aari-apustua irabaci-arren’ leitzarrec ez dute aicequeri asco; dirua jaso dute, icenic ez asco
- Pocas ganas de fanfarronear
Aari-izterra aurreco bi oinen erdian arturic’ marmar asi çan Pinto, bildurrez etziola Sultanec paquean utzico
- Empezó a gruñir... el perro Pinto
Aari-jocua içan çan egüerdi-artean: laroguei copetaco eman cituzten, eta gureac irabaci
- Ochenta topetazos
Aarito baten alde’ diru andia ipini eban
- Apostó una gran suma
Aaronec esan cion’ arren, Jaincoarequicoa eguin ceçala, lembailen arreba sendatzeco
- Que intercediese con Dios
Aaronec etzuen escaera oni gogor eguiteco adina copeta içan
- No tuvo valor para resistirse a
Aaronen ilberria artu çutenean’ negar-malco minac ixuri cituzten
- Derramar amargas lágrimas
Aaroni beguiac betico arguitu ciozcan castigu içugarri onec
- Lo escarmentó, lo ilustró definitivamente
Aaztu ez, baina atzendu bai, eguingo litzaizquiguque aaideac, noicean-bein alcartuco ezpaguina
- Si no olvidar, sí al menos perder la familiaridad
Aaztua’ galdua içaten da. Ez da inorençat içaten
- Lo olvidado, dalo por perdido
Aaztuta negon, garbi-garbi... Icusten deçu cer choro nagon?
- Ya ves qué desmemoriada... cómo me flaquea la cabeza
Aaztuta negon, garbi-garbi... Icusten deçu cer choro nagon?
- Completamente olvidado
Abadadune chito erazcoa da, ilunceti apal-orduraino’ sutondoco inguruan berba eguiteco, inori ecetan icutu-baga
- Sin murmurar o dañar
Abade aditu bategaz itundu çaitez!
- Vé a consultar a; entiéndete con
Abade agurgarri au’ oso-osoco euscaldun jator-jatorra dogu
- Un vasco enteramente genuino
Abade bat, bear leuqueen-bestecoa ez balitz’ abade guztiac charçat arceari ondo derichaçu?
- Si no fuera lo que debería ser
Abade buru arguico orrec eche-bazterrean eguin dituan lan eder ascoren barriric norbaitzuc ez euquitea’ içan leique
- En el retiro de su casa
Abade danac’ bat-bestetu guinaiz aldra bitan
- Dividir o distinguir en
Abade doaiz soindu bat cinan. Jancia
- Dotado de grandes talentos; adornado de grandes dotes
Abade euscaldun oso-osoa dan batec bidaldu dauscu lancho au, Manila-tic
- Vasco de cuerpo entero
Abade gazte arec’ ontasun utsa dirudi; ta arrera charric edocetara-be ezteust eguingo
- Parece la bondad personificada
Abade gazte batec albistea bialdu dau’ oiturazco mecea emongo dabela onen egunetan eta onen ordutan
- Tal día a tal hora
Abade gordin bat’ jasean da bee beetic’ Parce mihi Domine erezten cantatzen asi çan
- Un cura robusto, fuerte
Abade gordin bat’ jasean da bee beetic’ Parce mihi Domine erezten cantatzen asi çan
- Garbosamente
Abade guztiac dagoz araço onen jaquitun
- Conocen de este asunto
Abade içateco-beste ba daqui!
- Con lo que sabe, podría valer para cura
Abade jauna, gurutze santu ori ecarri bear dit: nere biotza bereganduric’ ilceco jarri nai nuque
- Disponerme a morir
Abade jauna’ loor eta buru-auste andian aurquituten da gaur, celan onduco oineztarriaren calteac
- En gran apuro y preocupación
Abade jauna’ loor eta buru-auste andian aurquituten da gaur, celan onduco oineztarriaren calteac
- Pensando en cómo reparar los daños del rayo
Abade jaunari onembesteco bat diru escatu ei-eutsoen, eta ac uca
- Cierta cantidad
Abade orrec’ urratu dau bidea; orain ba daquigu celan ibili
- Nos ha dado el ejemplo
Abade orren gorputza’ oso-osoric ei dago
- Esta incorrupto
Abadea car-car-car barreca ichiric’ urten eben eleiçatic ezcondamutuac
- Riéndose a mandibula batiente
Abadea chapel çuriaz!... Ichura ederra!... Ez artu janciari lotsa gueiago!
- Es posible que tengan tan poco respeto a su hábito talar?
Abadea chapel çuriaz! Ori-be icusi eben. Ichura ederra! Ez artu janciari lotsa gueiago!
- Qué facha!
Abadea chapel çuriaz! Ori-be icusi eben, Ichura ederra! Ez artu janciari lotsa gueiago!
- Qué poco respeto a su hábito talar!
Abadea etorri danean’ chera andia eguin dautsoe danac
- Le han hecho objeto de una gran acogida
Abadeac au ençun ebanean’ liburua lepoz-gora çabal-çabalic oe-ganean ichita’ curutze bat eguinaz... sur-ganean ipini eutsan agurachuari escua
- Dejando el libro abierto boca abajo
Abadeac bere mende artu nindun
- Me recibió por suyo
Abadeac eta alcateac’ emacume bat bialdu eben’ gabeco ordu batac baino bacarrago egoan guiçon errucarria çaindu eguian
- Para atender a aquel hombre reducido a la más absoluta soledad
Abadeagaz iru aste edo neroiaçala’ çutunic egoteco gauça eninçala gueratu ninçan, gosearen gosez
- De pura hambre
Abadearen aurrera çanean’ garbi autortu eutsan Praixcoc cetaraco ustean ioan
- Qué intención le traía a su presencia
Abadearen esanen esanaz’ autortu eban mutilac’ gueichuago-bere ba eucala
- A fuerza de insistirle el sacerdote
Abadearen escuman’ mutil mocoti bat egoan, alde guztietara adi
- Mirando atentamente a todos lados
Abadeareneco balcoian egoçan biac, autu-mautu goçatsuan
- En amigable charla
Abadeari dirua çucen bialdu gura deutsenac, oineztarriaren calteac onduteco
- Enviárselos directamente
Abadeari ta alcateari cer edo cer esan otsen maisuac’ da burutic beatzetara ondo aitu osten guztiac
- Me observaron con atención de pies a cabeza
Abadeen boz ederra aotan artuta
- Tomando como pie de conversación
Abadeetan’ guichi-guichi batzuc baino aurquitu ez ditut eusquera-çaleac
- Fuera de unos poquísimos
Abadetzaco bidea eman naian aci çuten echean, seme bacar ori
- Orientarlo al sacerdocio
Abadia’ n papera emon içango dautsac guiçonchu orri? -Bai, emon ez’ chapel-barruan euquita?
- Cómo no se lo iba a dar!
Abagadune chito erazcoa da, ilunceti apal-orduraino’ sutondoco inguruan berba eguiteco, inori ecetan icutu-baga
- Es una ocasión muy propicia
Abagunea bila ta bila ibili da mutila’ Garaciri ondora ele bi esateco
- Buscando con empeño una oportunidad para
Abagunea bila ta bila ibili da mutila’ Garaciri ondora ele bi esateco
- Decirle de cerca dos palabras
Abarascac’ bata besteagandic onça ta erdi-na tarte bear luquete
- Deberían distar pulgada y media unas de otras
Abarca çar batec aina ez diat balio!
- Estoy hecho ya una calamidad... No valgo ya dos cuartos
Abarca çarrac tatarrez dituztela baserritic calera etorri mirabe... ta norc eçagutu gaur nescacha aiec?
- Venir de sirvientas
Abarca çarrac tatarrez dituztela baserritic calera etorri mirabe... ta norc eçagutu gaur nescacha aiec?
- Arrastrando sus abarcas
Abarca oiec’ leun eta labainac daude, ar-coscoen gainean ibilceco... Oinazpiac ebaquico çaizquit
- Se me van a llagar las plantas de los pies
Abarcaduna içan-arren’ guc ainaco escolea aldean dau
- Tiene tanta instrucción como nosotros
Abarr-Igande inoc ençunda igoina eracusten badau’ baquiçu cer erançun
- Si le hace asquillos a la palabra
Abbadie botatzeco aldigaitzean baitzen’ deus eguitecoric etzuten Urruinarrec. Pilotan
- No estaba en buenas condiciones de juego
ABC eguncaria’ aldi-baga ichi-eraguin dabe, eta artezcaria lotu. Detener
- Lo han clausurado por tiempo indefinido
ABC-c’ alde-aldera au berau dino... Lur-banatze ori’ ardura andico gauça da
- Dice casi esto mismo
ABC-c’ alde-aldera au berau dino... Lur-banatze ori’ ardura andico gauça da
- Es de gran trascendencia
Abe orretan egon çan çuen eguilea minetan
- Ahí padeció
Abeac eransia det
- Me viene de casta
Abec comeriac, ecer guchigatic!
- Qué de líos, por bien poca cosa!
Abec dira gureac! Euscaldunen landaretic atera dira; eta Cucuilu-cucuiluric atera ere!
- De lo más genuino o castizo
Abec ere bota cituen echetic, seculaco laisterren
- Darse prisa a; sin hacerse esperar
Abec ere laguncho on batzuec daude!... Bareac! Nundic-nai sarcen dira liquisqueri oiec, inça asten duenean
- A la hora del rocío
Abec ere laguncho on batzuec daude!... Bareac! Nundic-nai sarcen dira liquisqueri oiec inça asten duenean
- Pues también se las traen! Valientes pícaros! Limacos
Abec ere laguncho on batzuec daude!... Bareac! Nundic-nai sarcen dira liquisqueri oiec, inça asten duenean!
- Estos indecentes... limacos
Abec uste-gabeco gauçac pasatzen dira munduan!... Bai! eguia: mundua eztago gueldiric!
- Qué sorpresas se dan en la vida!
Abec uste-gabeco gauçac pasatzen dira munduan!... Bai! eguia: mundua eztago gueldiric!
- Qué vueltas da el mundo! Qué de cambios!
Abegui guztiz amulsua eguin eutsen echeco guztiac; eta egüerdi-aurrean ondo jolastu ciran’ ango edo besteco ipuinac alcarri aguercen
- Contando historietas de aquí y de allá
Abegui on bat euqui bear leuque
- Buena acogida
Abejondaiçuela, mutilac!
- Bravo, muchachos! N.B. Será una prueba de que la expresión viene de Abeak on daizuela?
Abelec bedeincatu daiala!...
- Dicho popular referido a una criatura aún no bautizada
Abelera ona etorri çaio guiçajoari!
- Vaya una situación la que se le ha creado!
Abel-gorriac beçain mutu gueunden; erausiagatic cerbait’ etzuen niorc aditzen guc guerausana
- Nadie entendía aquel farfulleo o balbuceo nuestro de infantes
Abendoan elurra’ burdinez; urtarrilan elurra’ alçairuz; otsa-ilan elurra’ çurez; marchoan elurra urez
- La nieve es comparable al hierro en diciembre, al acero en enero, a la madera en febrero, al agua en marzo
Abendu legorra’ urte ugaritsua
- Diciembre seco, año fecundo
Abendu ontan’ guelditu-gabe jo dute içotz eta ormac...: legueac oquertu dira
- Heladas y más heladas, sin interrupción
Abendu ontan’ guelditu-gabe jo dute içotz eta ormac...: legueac oquertu dira
- Parece como si se hubieran cambiado las leyes de las estaciones
Abendua’ jai uts eta gau uts omen da, esaera çarrac dionez. Jai onac eta lo onac içan ditzagula!
- Diciembre, mes de ritmo bajo para el trabajo
Abendua’ jai uts eta gau uts omen da, esaera çarrac dionez. Jai onac eta lo onac içan ditzagula!
- N.B. Fórmula de buenos votos
Abenduac egunic ez: jai uts ta gau uts
- Diciembre: mes de días cortos y muchas fiestas
Abenduco eguna’ arguitu-orduco iluna
- Días cortos y oscuros los de diciembre
Abenduco eguzqui churiaquin eta ostatuco nescache ederraquin’ ez piatu
- No fiarse del sol pálido de Diciembre ni de las chicas agraciadas de las posadas
Abenduco elurrac’ orz luceac ditu
- Nieve de Diciembre cala muy hondo
Abenduco eulia baino lotsagabeagoa
- Un desvergonzado
Abenduco eulia baino ozquilagoac garela
- Cobardes, apocados
Aberas-minez dabilana’ deabruaren sarean sarcen da..; diru-gosea da gaitz gucien erroa
- Quien anda ansioso de enriquecerse
Aberasteari oso emana çan Franciscoren aita; ta diru-pilac beguia çorrozten ciona
- Excitaba su codicia; le aguzaba la vista
Aberasteari oso emana çan Franciscoren aita; ta diru-pilac beguia çorrozten ciona
- Muy codicioso
Aberasten ari da’ baina ecin da poztu: çulo bat du biotzean, itsutu ecin dana
- Siente un vacío, que es imposible llenar
Aberasteric ez det nai
- No quiero hacerme rico
Aberastu çan, baina gueroztic ez du osasuna onic: odolac josia dauca
- Está congestionado
Aberastu ez’ baina bildu du ceocer
- Allegar algún dinero
Aberasturic icusten çaitut il bear doçun aurrean
- Poco antes de morir
Aberastutzeco laimbat beingoan ematen etzebalaco’ utzi eguin cioten lambide ari
- Porque no les producía mucha ganancia
Aberats aren eche-atadian egoten çan, aren maico apurrac jango cituqueanean
- Deseoso de poder comer
Aberats dago ta biciro egoquia da... Itz bat esan gueneçaioque, nai badeçu: ea nola arcen dun
- A ver qué le parece la idea
Aberats, eder, ona’ iru gauçac baten erreçac ez dira bilatzen
- Las tres cualidades juntas
Aberats guciai gainac artu nai dizte chucuntasunez’ cembait languileren seme-alabac
- Les quieres aventajar en atildamiento
Aberats içaitea baino’ omen ona hobeago
- Más vale buena fama que riqueza
Aberats içatea certaco da’ gogoa içan eta jan bear ez bada?
- Si tiene uno que abstenerse de comer
Aberats ichasoz etorrana’ caiaren aurrez-aur galdu da, bere ondasun-onci ta guzti
- Frente al puerto
Aberats irten ninçan’ eta uts-utsic nator
- Vengo sin nada
Aberats naiz, eta ez naiz nihoren behar
- No necesito de nadie
Aberats oquitua da
- Un millonario
Aberats porrocatua çan
- Enormemente rico
Aberats ta pobre, Erregue ta eçac’ ona guztioc erdue!
- Reyes e indigentes..., venid!
Aberatsa’ aide andi eguin eben, pobrea aide chiqui
- Pariente próximo; pariente remoto
Aberatsa çan’ baina andraçalea; ta quinu baten jan cituan bere ondasunac
- En un instante disipó sus bienes
Aberatsa ceruan sarcea baino erraçago da’ baga-soca bat jostorratzaren beguian sarcea
- Una maroma o cable
Aberatsa da...; ta lobac ondo esango deutsiena’ eztago esan-bearric
- Dicho se está que lo tratarán bien
Aberatsa dala?... Orduan an nua ni xegara bician! Eçagutu bear det obeto
- Me voy volando a pescarle
Aberatsa dala Peru?... Eztago olangoric!
- No hay tal...!
Aberatsa dala-ta, orregaz ezcondu ni?... Sats sortuco al-jacoz berorren urrepiluoc! -Ori’ larregui esatea da...; echaco inori olaco irainic eçarri bear...
- Ojalá se le pudran sus dineros!
Aberatsa danac’ bilatuco dic bai, ni baino senar obea; ta arlotea içateco berriz’ ni neroni neoc naicoa...
- Me basto conmigo mismo
Aberatsa ere hil cen’ eta infernua içan çuen ehorz-lecu
- Fue sepultado en el infierno
Aberatsa etorri al da Angel? .-Içugarri!
- Enormemente rico! Mucho, hijo, mucho!
Aberatsa’ hain biluz-gorri sortu cen, nola probea
- Nació tan desnudo como
Aberatsa içan-arren’ nescachac icusi nai ez naute aldean
- No quieren que me acerque a ellas
Aberatsa nai deçu mutila, nundic edo andic
- En cualquier forma que sea
Aberatsac alderdi asco içan-arren’ ez dira gu baino çori obeco...
- Aunque tengan muchas ventajas o recursos
Aberatsac al-dira? -Arançabal-darrac baino ondocho aberatsagoac
- Bastante más ricos que
Aberatsac baçara’ ascatu biotza ondasunetatic’ emeco gauçai josiric euqui-baga!
- Apegado a las cosas terrenas. N.B. Bazara: forma verbal con sentido plural
Aberatsac baçara’ ascatu biotza ondasunetatic’ emeco gauçai josiric euqui-baga!
- Desprended el corazón de... N.B. Bazara forma verbal con sentido plural
Aberatsac, enechoa,... ecer guchiri beguira egoten dira, nescamea echetic botatzeco. Edocein age’ naicoa içaten
- No necesitan mucho para... Por cualquier motivo la despiden
Aberatsac omen... baina bear guera
- Fama de ricos, pero pobres de hecho
Aberatsac ortan asi artean badago’ ba dagoque puzcacho batean!
- Ya puede esperar sentado!
Aberatsago ta çailago içaten dira cembait
- Cuánto más ricos, más mezquinos
Aberatsai’ emona emonic ere’ franco gueratuten jaquen beti
- Por más que dieran
Aberatsaren atean’ guiçon behar bat çatzan, oro çauri
- Solía estar tendido un pobre, cubierto de llagas
Aberatsari’ guztiac ondo esaten deutsee, guztiac naia eguiten deutsee
- Todos le halagan, le hablan con afabilidad
Aberatsari’ guztiac ondo esaten deutsee, guztiac naia eguiten deutsee
- Todos tratan de complacerle
Aberats-bidea da, diruçalearen iduriz’ çorioneraco bideric çucenena
- El camino de la riqueza
Aberats-çurrian ezcondu çan çar batequin
- Mirando a su condición de hombre rico
Aberats-echeco alaba çala cion; ta bere burutasun bategatic echetic alde-eguinda cegoala
- Por un capricho suyo
Aberatsei’ emanac emanic ere’ franco guelditzen ceien
- Aun después de dar todo lo que diesen
Aberatsen artean’ çauscada andia eguin ei dau barri onec
- Causar gran impresión
Aberatsen bat, lodi-esquerguea
- Ricachón, millonario
Aberatsen buruqueri bat baino ezta guztia
- Un capricho de los ricos
Aberats-ençutea ecarri doçu
- Traer fama de rico
Aberatsengandic jaio cinan’ eta oparo datorquiçu, jaquin-gabe nondic. Bicitzea cer lan dan’ eztaquiçu oraindic
- Todo te viene a pedir de boca
Aberatsengandic jaio cinan’ eta oparo datorquiçu, jaquin-gabe nondic. Bicitzea cer lan dan’ eztaquiçu oraindic
- No tienes idea de lo que cuesta vivir
Aberatseric aberatsera ebilen: bestec ez eutsan gogoa betetan; beti ebilen goietatic
- No le satisfacía ningún otro
Aberatseric aberatsera ebilen: bestec ez eutsan gogoa beteten: beti ebilen goietatic
- Siempre soñaba en grandezas
Aberatstasunetic, sabeldarraiotasunetic sorcen da’ becatua; neurriz bicitzetic, sabel-ederretaco içaitetic’ heldu da debocinoa
- De la glotonería
Aberatstasunetic, sabeldarraiotasunetic sorcen da’ becatua; neurriz bicitzetic, sabel-ederretaco içaitetic’ heldu da debocinoa
- De la sobriedad
Aberats-usaina susmetan asitacoan
- Olfatear, barruntar riqueza
Aberçalea ninçala jaquin ebanetic gora’ bereala asi jatan ulea arcen
- Desde que se enteró de que
Aberçalea omen çan N. e? -Bai Jaincoac nai baçun!
- Ya lo creo! El o nadie!
Aberçaleac dira gueienac; eta beste emparauac-be’ gueure usaina dauquenac
- Simpatizantes; afines a nosotros
Aberçaletasun onen queia ta erre-usaina sumau dabe francesac; eta çarataca asi dira esaten’ arriscua aguertu dala gueroraco
- Percibir o barruntar el tufo de
Aberçaletasunaren çarba çapalcen eguinalac eguina çan; baina, ordun-da quemensuago çabaldu da
- Aplastar los brotes de
Aberçaletasunaren çarba çapalcen eguinalac eguina çan; baina, ordun-da quemensuago çabaldu da
- Hacer lo posible por
Aberçaletasunaren çarba çapalcen eguinalac eguina çan; baina, ordun-da quemensuago çabaldu da
- Han cundido con tanta mayor fuerza
Aberçaletasunari josita dago aspaldian
- Entregado de lleno a
Aberçaletasunic ez dago nesca oien artean: uts eman dute bear-bearrenean
- Han fallado cuando más falta hacían
Abere alperrac mailura bialcen dira
- A dónde irá el buey que no are?
Abere andi edo aciricoen artean’ ilte guichi eguiten dau gach onec
- Reses adultas
Abere andi edo aciricoen artean’ ilte guichi eguiten dau gach onec
- Poca mortandad
Abere basac iduri’ beren arima galbidean eçarcen dute, atseguin ezdeus baten-gatic
- Ponen en peligro de muerte su alma
Abere basatiren bat usteric-ecean aguercen baçaio’ lanac eta nequeac içaten ditu arçaiac, ardiac salechera ecarcen
- Inesperadamente
Abere bat gachaz icusi-ezquero, cer eguin?
- Si cae enfermo, si contrae el mal
Abere chiquiac edo cumac’ errez garbitzen dauz beti, gach onec
- Acaba con ellas
Abere chiquiac edo cumac’ errez garbitzen dauz beti, gach onec
- Las crías
Abere edo pisti charren baten beguiac içango dirala uste joat argui bi ac; eta enoc açartu leça atan barrurago joaten
- Los ojos de alguna fiera
Abere gaixtoa da herra
- Animal dañino el odio
Abere gaxoac’ mortuan barnaca, iesi doaci
- A través de los montes
Abere guztietan lacaric gueiena ematen dabena’ ardia da
- El que deja más utilidad
Abere ta aciendençat alderdi hura chit toqui ona eta eracoa çala icusiric
- Sitio bueno y acomodado
Aberea’ ahotic emanez edercen da; eta landarea’ ongailuz
- Al animal se le engorda o ceba dándole alimento
Aberea ilun icusten duçunean’ quen çoçu janetic
- Retírale comida
Abereac bidea ondatzen dutelaco
- Estropear el camino
Abereac obatutea guichiraco içango da’ beste ardura ori arcen ezpada
- De poco servirá el mejoramiento de la raza
Abereai’ cerc edo-cerc eraguiten die
- Hay algo que les impulsa o hace vivir
Abereen aguinetatic gorde’ landare gaztearen orriac!
- Preservar de los mordiscos de
Abereen artean sendoenac eta gogorrenac’ aitatzaco arcen dira
- Para sementales
Abereen gaitzic gueienac’ ardura-gabetic oi datoz
- Suelen venir de falta de cuidado
Abereen gaitzic gueienac’ ardura-gabetic oi-datoz
- Se deben a negligencia del dueño
Abereen garbitze hori’ ecin errexago da
- Es la cosa más sencilla
Abereen lecuan sartu çuten trenean, usai gaixtoa çabalcen çuelaco
- Porque despedía mal olor
Abere-enda onac’ aotic eguiten dira; asca onac atara dauz abere-casta eder orrec
- Se obtienen dándoles bien de comer
Abere-enda onac’ aotic eguiten dira; asca onac atara dauz abere-casta eder orrec
- Es cuestión de buen pienso
Abere-larruz eguindaco çamarra bana eman cien: jancieraren polita, mundu gucico Erregue eta Erreguina batençat!
- Qué bonito vestido...!
Abereteguiac’ bi buruetan behar ditu ateac
- En los dos extremos
Aberriaren aldez bide andia eguin gura daunac
- Progresar mucho
Aberriaren aldez’ eusquereari gorabidea edeguiaz lan ederric eguin dau gure adisquide onec
- Elevando o dignificando nuestra lengua
Aberriaren echecalteac
- Antipatriotas
Aberriaren echecalteac baino ez ei-dira’ diruagaz joca-bide charra eguiten daben guztiac
- No son sino unos antipatriotas
Abi aldetic gal-eperragana cearcen bada eiztaria’ ecin duenaren iduri oso-osoa eguinaz, egan igues eguiteco tanqueran alchaco da egaztia
- Si se aparta dirigiéndose hacia la codorniz
Abi barrian, pocic luçaro bicico al çaree!... Ezcombarriai
- En el nuevo estado de vida; en el nuevo nido
Abia bicoduna da baserria, teilape batean
- De dos viviendas
Abia gaitean... lana al dan garbiena churian belça ipincen
- A consignar por escrito con la mayor claridad
Abiacio gurea etorria içango dec?... -Bai, lecutan!
- Qué va, hombre! Qué esperanza
Abiadea artuta, bost metro ta erdico luce-laburra eguin eban
- Dio un salto de cinco metro y medio de largo
Abiadu da luquia’ nondic nora equingo deutsan, mats aec jateco
- Discurriendo a ver cómo ingeniarse para
Abian jarri eban oiloa, arrautzachoa noiz ecarrico
- A ver cuándo ponía el huevo
Abiatu ciran bi guiçonac’ jo carrica bat, jo bestea, ta... jo guztietatic; eta etzan inundic ere aguiri aien emaztien piguric! Au dec istilua!
- Ahora por esta calle, luego por otra
Abiatu ciran bi guiçonac’ jo carrica bat, jo bestea, ta jo guztietatic, eta etzan inundic ere aguiri’ aien emaztien piguric! Au dec istilua!
- Esto sí que está bueno!... Qué apuro!
Abiatu ciran bi guiçonac’ jo carrica bat, jo bestea ta jo guztietatic; eta etzan inundic ere aguiri aien emaztien piguric! Au dec istilua!
- No aparecía ni rastro por ninguna parte
Abiatu ta beti amildu’ ... suranguila çan aspertu
- Empezaba a andar y siempre se venía abajo
Abiatzeco irian damutu çaio
- En el momento en que iba a partir
Abiau ciran mutil biac, al eben bizcorren’ eta laister atzean ichi eben praca-motza
- Pronto dejaron atrás en el camino al maño... el aragonés del calzón corto
Abil arduraz!
- Anda con cuidado!
Abil azcar, mutil, ordubete onetan’ an ceudec ire çai...!
- Hace ya una hora que... Te están esperando hace una hora
Abil azcar, mutil; ordubete onetan’ an ceudec ire çai...!
- Muévete! Despáchate, hombre!
Abil azcar, nesca... Apaiçari ichoin-eraztea ez den ichura içango-ta
- Pues no parecerá bien el que
Abila baldin bada’ buru batec mila balio ditu
- Vale por mil
Abila duc egundainotic ederquiena bici, eguin-gabe deusic’ bercen lanetic
- Del trabajo ajeno; a expensas de los demás
Abila duc egundainotic ederquiena bici, eguin-gabe deusic’ bercen lanetic
- él es el que siempre vive mejor
Abilac içanagatic’ abilen erregueac guertatzen dira
- A todo hay quien gane
Abildadean çoragarria da; ta... indarra ichusi! Arri-jasotzen’ au dago emen nagusi
- Una fuerza descomunal
Abisiniaco Erregueren begui ona jadichi dau Franciac, Egipto-aldeco uricho orretan sarceco
- Ha obtenido el beneplácito de
Abo batetic becela minçatzen dira guztiac
- Coinciden unánimemente en decir que
Abo çabal artatic lodiac botaric ari çan Caitano berriquetan
- Contando la mar de trolas
Abo ichian’ ez-ta elbiric sarcen
- En boca cerrada no entran moscas Ventajas de la discreción
Abo oneco guiçona
- De buen gusto; de buen paladar
Aboa cana-erdi iriquita guchienaz, gueratu ninçan
- Quedar estufefacto... boquiabierto; viendo visiones
Aboa dan guinoan çabalduta aboa çabal-çabalic esaten ebaçan olaco gauçac
- Con toda frescura; con toda franqueza
Aboco charaquila bizcor darabil erdaldun orrec
- Tiene la lengua expedita... Habla con desparpajo
Abogadutan asi guinan, batecoric-besteco
- Yendo de uno a otro; danzando de aquí para allá
Abogadutan ibili guinan batecoric-besteco... Nere paltaric etzan’ aucitan asteco
- No tuve yo la culpa de haber de ir a pleito
Abotic escura joan jacu
- De repente
Abotic joan citzaion timbili-tambala mendian beera’ lapurtuta ceraman gazta
- Se le fue rodando
Abots-jana apurturic, bidean
- Deshaciendo de paso la sinalefa
Abo-xabalca lo guelditu çan nexca chiquia
- Entre pequeños bostezos
Abraham’ galdeac eguiten eta justuen cembatezcoa guichitzen cerraiquion Jaunari
- Disminuyendo la cifra de
Abrahanec etzuen nai ecer ere doan artu ta inori çorretan egon
- Recibir debalde
Abrahanen acitic gatoz gu, eta ez guera inoiz inoren mempeco içan
- Nosotros somos raza de Abrahán...; somos descendientes
Abrahanen umeac’ otoitzeraco ordu jaquin bat arteraino, barauric austen etzuten
- No se desayunaban hasta
Abran, bitarte onetan’ naiquera gucian bici çan
- En medio de la mayor holgura
Abranec etzuen nai ecer ere doan artu ta inori çorretan egon
- Deber nada a nadie
Absalon çorigaiztocoa il çan’ eta Dabid Gerusalenen sartu çan barriro: erregue’ baina biotza minez erreta
- Con el corazón lacerado de dolor
Absalon erreguetzat artu çutenac’ il edo-bici berari jarraitzera jarri çan
- A la vida o a la muerte; decididamente
Absolucioa arcen badu’ bere caltean içango du
- Será para su daño
Absolucioa bear duela?... Oiençat-laingoa’ neronec emango diet
- Para lo que les pueda aprovechar, bastará la mía. Es inútil; son incapaces de dolor ni enmienda
Abua baino atzia çabalagua, orrec!
- No es más que un fanfarrón
Abuacilçat eure bicicoa inçan i!... -esan eutsan aguin-artean Elanchobeco atsoac
- Ni pintado, para alguacil! No habrías tenido precio para
Abuan ez deçu aguin eta orcic; ain guchi mingainian eguijazco itzic
- Tampoco una sola palabra de verdad en la lengua...; eres una gran embustera
Abuztuac bere erdirainocoa eguin ez-eguin çuan, gure guiçona jaio çanean
- A mediados de agosto
Abuztuaren aurren-samarrean eguin guiniçun gutun luce-luce bat... Noiz dator çurea?
- A comienzos de agosto
Ac atera eban arpeguia, beragaiti dongaro esaten ebenen artean
- él salió a su defensa
Ac austen dau aguindu bata, ta çuc bestea: bioc prestetan çara impernuraco
- Uno y otro lleváis camino de... N.B. Zara en sentido plural
Ac ba equian nundic eta nora etorren autua
- Ya sabía a qué venía aquello
Ac bai daucaçala egunac!
- Ese sí que tiene suerte!
Ac bai, ta nic ez jardun guendun luçaroan
- Estuvimos disputando
Ac çucembidetuco dau; ac çucembidean ifinico dau; bide ona emongo deutso
- El lo acomodará; lo pondrá a su gusto
Ac daroa apach-otsa!
- Cómo corre aquél! Qué ruido de pezuñas...!
Ac darue sue ta lantarra!... Lantarra chimparta
- Va echando chispas...; corriendo a todo correr
Ac emon dautsun baino sustrai obeaz ezpaçabilz’ obe doçu ixilago berba eguin
- Si no tienes más fundamento que
Ac larrituten deutso apur bat biotza
- Entristecer, apenar
Aça burutu-berrichoac
- Recién desarrolladas
Açaac eta porruac’ guztiac daroaz orduac
- Todo se lo lleva el tiempo
Acab’ bide batez cihoan, eta Abdias berce bide batez, bere alde
- Cada uno por su lado, solo
Acab gurdian jarri çaneco’ euriari goien-bean eraso cion
- Se produjo una gran lluvia; a todo llover
Acabatu dirala -dio- ezconça onen lanac
- Que no hay más que hablar de esta boda
Acabatzean, acabo! ez gueiago neri escatu! .-Bai, bai: ori jaquina dago; gu lendic etsiac gaude, oiloa aguinez aguinaz becela
- Ya estamos hechos a esa idea: de sobra lo sabíamos. La gallina no espera que le salgan los dientes...; tampoco nosotros esperamos nada de ti
Acabec ori eguitea’ etzan ambat miresteco
- No era tan sorprendente
Acabera, beti’ amen
- Siempre saca la misma conclusión
Acabo ciren haren urats macur guciac... Utziac cituen munduco bide galduac’ behin beticotz
- Su vida desordenada
Acabo dira’ bicia merque cen demborac
- Se acabaron los tiempos de la vida barata
Acabo dituçula çure jostetac? Bai, bainan, nola acabo ditutzu? Ecin-gueiagoz!
- Porque no tenías más remedio; a la fuerza
Açac egosten daudenean’ beti bear dute aldamenean nescamea
- Necesitan atención ininterrumpida
Açac emon gura içan dauscuz jauncho orrec’ baina gueu içan gara mutilac!
- Ha querido pegárnosla
Açac emon gura içan dauscuz jauncho orrec’ baina gueu içan gara mutilac!
- Pero no le ha valido con nosotros
Açac eta babac naste!
- Todo revuelto. N.B. Era consigna del jesuita tolosano P. Vicente Alcorta en el Seminario de Comillas: Mezclarse todos, sin agruparse por castas
Açac eta chongoa becela
- Todo entremezclado
Açac eta tomateac’ oso merque dagoz; baina maxixea ta jarduna atsoen artean’ merqueago
- Crítica y habladurías
Açac’ oso ciztatuac dauzcagu aurten
- Nuestras berzas están completamente acribilladas este año. Dañadas
Academia ori aiceac eroango baleu-be’ eusquereac bere bidea jarraico leuque aurreranz
- Aunque se la llevara el viento; aunque desapareciera
Açainac cargua utz omen liro’ guerla aitzina jo-araci baino lehen
- Antes que dejar prolongarse la guerra
Açal apainetan dabil
- Lisonjeando
Açal bete-betean dago
- Está muy gordo
Açal çaitea, ceru ederra, açal çaitea cerana!
- Manifiéstate!
Açal çaitea, ceru ederra, açal çaitea cerana!
- Manifiéstate toda entera! en tu plenitud
Açal çaitezque çulo ortatic; goçotoro izquetan egongo guera: jardun bi nai nituzque eguin çurequin
- Quisiera decirte dos palabras; charlar un poco contigo
Açal çaitezque çulo ortatic; goçotoro izquetan egongo guera; jardun bi nai nituzque eguin çurequin
- Sal fuera sin miedo! déjate ver!
Açal çaitezque çulo ortatic; goçotoro izquetan egongo guera: jardun bi nai nituzque eguin çurequin
- Vamos a conversar amigablemente!
Açal çurian, ardiac jandacoa’ biciago aguercen çan. Ardiac arcacusoac
- La picada de pulgas aparecía o resaltaba más
Açal çurico gendearen nausitasuna, lecu ascotan’ asquenetan da
- El señorío de los blancos...; la hegemonía
Açal çurico gendearen nausitasuna, lecu ascotan’ azquenetan da
- Toca a su fin
Açal eder au famatu-gabe ecin niteque guelditu
- A este bribón
Açal ederra içan-arren’ ustelçat emango ditu Jaunac gure obra on asco
- A pesar de su bella apariencia
Açal ederra ta mami ustela duten itzac dira, oienac
- Palabras bonitas, pero huecas
Açal ederragaz lapurreta andiac eguiten ditu
- So capa de bellas apariencias
Açal eta çabal dabil contu ori errian
- Es algo notorio y público
Açal eta çabal dabil contu ori errian
- Es algo notorio y público
Açal gogorreco cantuac doguz asiqueran, Salmoac
- Difíciles, duros, resistentes. Por lo oscuros
Açal latza dauco negu-madariac, chimurrez betea; baina suari eracutsi ta beste-baric’ ce goçoa!
- Sin más que ponerla un poco al fuego
Açal ona aiz! Ori dec açala! G-t
- Ya estás tú bueno! Buen pícaro estás hecho...!
Açal ta barru, lasto ta mami, oso ta bici’ apurric chicarrenetarainoco guztia du artoac oneretsua
- Hasta su más mínima partícula
Açal ta mami berritua dauca biotza
- Renovado enteramente
Açal urdinagoco amen-alabaric’ eztoçu ceure bician icusi: çanac contau cequioçan
- Ninguna mujer de tez más tersa o blanca
Açal xigorrac escuan gueldi nai luquete lanic-bague’ gaztainac ondo erreac içateco
- Se requiere que se desprendan las cáscaras
Açal xigorrac escuan gueldi nai luquete lanic-bague’ gaztainac ondo erreac içateco
- Sin esfuerzo
Açala arrotzeraino eguzquitan ibili ciran
- Hasta despellejarse
Açala churia ta barrena belça
- Hipócrita
Açala eguinda daude ume oriec
- Empedernidos, obstinados. Ya son isensibles
Açala gorri iluna eban; soineco nasai ta garbiacaz janciric ebilen
- Tez rojo-oscura
Açala icatz eguina dauca ascotan oguiac; mamia gordina
- Tiene la corteza quemada, carbonizada
Açala icatz eguina dauca ascotan oguiac; mamia gordina
- La miga mal cocida
Açala ichita besteac’ Gaztelaco arrac jan deutsuz
- No te ha dejado más que la corteza
Açala jausita etorri çan menditic
- Despellejado
Açala loditua du
- Es un desvergonzado
Açalac açurrai oratuta euqueeçan; ta eurac-bere’ sicatuta euqueçan, elbitza-leguez
- La piel pegada a los huesos
Açalac eta mamiac’ ale bat eguiten dute; ta çaia ta irina’ bi dira
- Unidad y distinción
Açal-açal aguertuco dautzuet’ orren ganean daquidana
- Exponer ligeramente
Açal-açaletic liburucho bat edo beste icusi dutenac
- Que han leído muy por encima; muy superficialmente
Acalamendiaren canta
- Tabarra, el cuento de nunca acabar; conversación fastidiosa. Literalmente: el canto del abejorro
Açal-apainetan acia; çuri acitaco semea
- Criado con mucho regalo o mimo
Açal-apainetan bici dira gueroztic...; esne-mamitan
- Viven en grande... Están en sus glorias
Açalcea’ lotsa mutila; ta nescac jaquin ez. Atzetic cebilquiola
- Tenía vergüenza de declararse, el chico
Acalde-çabal, çuec! -Çuec’ quemen guchi!
- Vosotros no sois más que unos fanfarrones...; unos bocazas
Acalde-çabal, çuec! .-Çuec’ quemen guchi
- Y vosotros, unos falsos para el trabajo
Açaldu da’ cein dan lapurra
- Ya se ha averiguado
Açaldu dot’ lurpean ezcutauta çan urrea
- Ya he descubierto..; ya he dado con
Açaldu ezpaçan ezpalitz’ obe guendun! aimbeste neque ematen diçun buruzco lan ori!
- Ojalá no se hubiera presentado nunca!
Açaldu ezpaçan ezpalitz’ obe guendun! Aimbeste neque ematen diçun buruzco lan ori
- Ojalá que...!
Açalean gauça gaiztoric eguin ezpadet ere’ naicoa pecatu içan da nere asmo galdua
- Aunque no haya hecho nada malo externamente
Açalean gauça gaiztoric eguin ezpadet ere’ naicoa pecatu içan da nere asmo galdua
- Mi perversa intención
Açalean mamiric etzeucalaco’ laga cioten meatza orri, neque andiric eguin-bague
- Porque no se le veía inmediato provecho
Açaleco chiri-miri oeçaz gainera cirlac, lapac, isquirac... norc asmatu cembaterainoco ondasunac quencen diozcagun arraitan itsasoari?
- Aparte de esta chiquillería de estos diminutos mariscos
Açaleco errea içango çuan numbait Josec bada beguietaco arguia etorri çaio; çorna ta çauri guztiac cearo joan çaizca
- Una quemadura superficial
Açaleco errea içango çuan numbait Josec; bada beguietaco arguia etorri çaio; çorna ta çauri guztiac cearo joan çaizca
- Ha recuperado la vista
Açaleco irudina’ dembora guichico dina
- Las vanas apariencias duran poco
Açalegui jarria ceucan sega’ ta belarrari ecin eldu: apustua galdu çuan. Sega-apustuan.
- Tenía la guadaña mal asentada
Açaletic’ ba liteque macur aundiric ez içatea gauça onec
- Es posible que no parezca entrañar mucho mal
Açaletic ez-baina çucembidez iritzaçute!
- No juzguéis por las apariencias
Açaletic-laster gogorrac diran lurrac
- Tierras de poca superficie laborable
Açalez baino biotzez obe içateco saiatu bear gara danoc eten-gabe
- En ser mejores por dentro que por de fuera
Açal-gorritu arte’ labean eguin! mingaina
- Tenerla al horno
Açal-prinça cimurcen asi çaio; ta nequeari jarraitzeco gauz ezta
- Ya no puede trabajar
Açal-prinça cimurcen asi çaio, ta nequeari jarraitzeco gauz ezta
- Arrugársele el cutis
Açal-prinçac ezpadira’ ecin-obeac dira Comunioneco gauçac
- A excepción de las apariencias o accidentes
Açalprinz oneco guciaquin atseguin artu naia içan oi çuan
- Con toda persona agraciada
Açalqueri utsez eguindaco confesioac
- Por pura fórmula; de pura apariencia
Açal-utsac! Ceru-lurrei ichura arcen dioçute... ta nola ez garai oni?
- Sabéis reconocer o explorar el aspecto del cielo y de la tierra
Açal-utsac! Ceru-lurrei ichura arcen dioçute... ta nola ez garai oni?
- Hipócritas!
Açal-utsac ditun, alaba’ erostari orreen negarrac
- Son lloros o plaños fingidos
Açanajoa jan nic?... Sorta osoa an dago, nai duunarençat
- Todo el manojo o haz
Açari deabru orrec non ote-du çuloa?
- Dónde tendrá su madriguera?
Açariac ere’ bera beçalacoac içaten ditu umeac
- De tales padres, tales hijos
Açaric’ ilea aldatzen dic; baino larrua ez
- Podrá cambiar de pelaje, pero no de mañas
Açariec bere burue bacarric icusi ebanien’ ach andi baten ganera igon eban’ da andixe beera beren burue bota eban
- Cuando se vio solo
Açari-larru quera artu du larratzac
- Ha tomado color parduzco claro
Açaro oneco lurrean ereiten dogu lina-acia; guiro ona bear dau lurrac ez, ibili senean, ta abespeluan, ta noz-nai erein
- En tierra bien acondicionada
Açaro oneco lurrean ereiten dogu lina-acia; guiro ona bear dau lurrac ez, ibili senean, ta abespeluan, ta noz-nai erein
- No hay que proceder con prisas y a la buena de Dios. Atolondradamente
Açaroa çan: gariac botatzeco garaia Europan
- Sementera del trigo
Açaroan guera: eguna ari da moztu eta moztu
- Los días van acortándose más y más
Açaroco eguna’ bostac eta iluna
- Tardes cortas, ya en noviembre
Açaro-ilaren azqueneco egunetan
- Mes de Noviembre
Açarola jaunac or bidalcen ditu ançara perratzerat
- Mandar a paseo... a freir espárragos
Açaruatic asi eta Abendua aitu-arte’ bota ta bota euria!
- No ha parado de llover
Aça-salda ederric arturic çaude!
- Qué hombrón estás hecho!... No será por alimentarte de coles!
Acats guciac berdincean’ echea neretzat içango omen da guero: ala chorotan jarri naute çor gucien majorazco
- A lo tonto; tontamente... engañándome
Acats guciac berdincean’ echea neretzat içango omen da guero: ala chorotan jarri naute çor gucien majorazco
- Cuando se paguen todas las deudas
Acats ortatic’ oquer-bidea sortu çaio
- Ha surgido un inconveniente
Acats-cho bat aurquitu guenion partiduari: sarbideac garestichu... Amar erreal ez dira chistuetan irabazten
- No se ganan así como así
Acats-gabecoric inun ba dala uste al den?
- Dónde hay alguien perfecto?
Acatsic-baga gorde ebeçan euren legue çarrac gure asaba anchinacoac
- Mantener incólumes
Ac-bere’ atzeco ormea jo çuan...!
- También aquél fracasó
Ac-beste ba daquiçula uste doçu; baina etzenduque jaquingo ciri bat eguiten; eta galduago largaco cenduque burdi gaisotua
- Tanto como él
Ac-beste ba daquiçula uste doçu; baina etzenduque jaquingo ciri bat eguiten; eta galduago largaco cenduque burdi gaisotua
- Dejarías aún peor de lo que estaba, el carro averiado
Acearen azpico orriac eztira orrec
- No son cosas de poca importancia
Ac-edu pecatu eguiten doçu çuc’ proximoagaiti ceuc deungaroric esan ez arren; deungaro esaten imini doçulaco
- Aun sin decir tú mismo nada malo
Acelain-go nagusi jaunac’ guciz esquer andiac ditu broquel-dançaren gainean
- Merece toda nuestra gratitud
Acen onceco’ ez guinuen berce beharric!
- Es lo que nos faltaba ya para colmo!
Acen onceco’ ez guinuen berce beharric!
- Para colmo... ya no nos faltaba más que eso! Es lo que nos faltaba!
Acen onceco’ jatecoa dute xuhur
- Andan escasos de alimentos
Acen onceco’ jatecoa dute xuhur
- Para colmo de desdichas
Acen petic çopen elquitzen ari dun hori. Elqui atera.
- Está espiando con mucho disimulo
Acencioetaco arri-inataciac’ asco çucitu cituçan ortu-ariac orri-urteieran
- Al formarse la hoja de la hortaliza
Acencioetaco arri-inataciac’ asco çucitu cituçan ortu-ariac orri-urteieran
- Destruir las hortalizas
Acenciotaco arri-inataciac’ asco çucitu cituçan ortu-ariac orri urteieran
- Pedrisco
Acen-onceco’ preso eçarri dute Staviscjren abocata. Hoi bada cerbeit!
- Para colmo de desdichas
Aceri açartuac’ oiloa daroa
- El astuto audaz saca tajada
Aceri çarrac ailea luce; bere-leguezcoac besteac uste
- Piensa el ladrón que todos son de su condición
Aceri çarrac baicen gaiztoac çaree; baina igarri-baric, guri laracoa sartu?... Eztago bildurric
- Sin que nos demos cuenta
Aceri çarrac baicen gaiztoac çaree; baina igarri-baric, guri laracoa sartu?... Eztago bildurric
- Pegárnosla
Aceri çarrac’ buztana luce; bera-leguezco besteac uste
- Piensa el ladrón que todos son de su condición
Aceri çarrari’ ulea joan; menduac ez
- Genio y figura, hasta la sepultura
Aceri gaizto oec’ beti dute berequin usai chaar edo quiratsa; ta çarrago gueiago
- Y tanto más, cuanto más viejos
Aceri gaizto onec’ beti darabile aldean ança; ta çarrago ta gueiago
- Siempre llevan sus mañas consigo
Aceria’ danaren adi egoan sasi-artetic
- Atento a todo; observándolo todo
Aceria’ ez çan lengoa, ichuratic
- Por las trazas
Aceria oiloa jaten baino poçagoric dagoz plaça-baztar bateti atso batzuc arrastegui guztian, danceari beguira
- Mirando con fruición..; regodeándose
Aceria’ ulea joanda-be’ aceri
- Aun perdido su pelo, el zorro conserva sus instintos
Aceriac alacoac polito adarra jo eutsan!
- El astuto de él...; el zorro de él
Aceriari joan arren ulea’ ac beti ança berea
- Pueden mudarse las apariencias, mas no los instintos
Aceriec esa-eutsen’ ia gaztaie jaten baquien
- A ver si le gustaba el queso
Aceri-isatsac
- Cola de caballo, planta equisetácea
Aceriqueri pusca bat ondo içaten da... burucominic ez euquiteco
- Un poco de gramática parda no viene mal
Aceriqueria eguin dodala? Cer eguingo dautsoc ba? Guibelac euqui bear içaten doçac errimeac’ basterrera urteteco!
- Aun el más listo tiene que ingeniarse
Aceriqueria eguin dodala? Cer eguingo dautsoc ba? Guibelac euqui bear içaten doçac errimeac’ basterrera urteteco!
- Para salir del paso
Aceriqueriac laster dacaçac, chimista orrec!
- Ya empiezas con tus artimañas! trampas
Aceriqueriac laster dacaçac, chimista orrec!
- Pícaro, bribón
Ach bat-duin gogor dago Pedro sinistean
- Firme como una roca
Ach batetic bestera joateco egoçan arriscoac icusi cituanean’ bertambera guelditu çan: areic etziran guiçona ibilteco toquiac
- Renunció a proseguir
Ach batetic bestera joateco egoçan arriscoac icusi cituanean’ bertambera guelditu çan: areic etziran guiçona ibilteco toquiac
- Era un lugar intransitable aquél
Achac bacarric ençutecoa
- Cosa muy extraña
Achac baino gogorragoco biotzac
- Corazones despiadados
Achac dançuela berba ori!
- No digas tal cosa...!
Achac joco, mendiac joco... dabilçanac... Mendigoiçaleac
- Los que practican montañismo
Achac jota’ ascatu çan oncia alde guztietatic
- Se abrió la embarcación...; se partió
Achac negarra dauco
- Rezuma humedad
Achaga orren semeac’ bide gaiztoz acienda dana jan omen cion Arpide-ri...: ala esaten çan
- Ilegítimamente; por malas artes
Achaqui ain aguiria asmateco’ eztabe içardi andiric bota becoquitic
- Pretexto tan evidente
Achaqui ain eguiria asmateco’ eztabe içardi andiric bota becoquitic
- No han tenido mucho que sudar; mucho que discurrir
Achaqui labur eta larria da’ Obispo jauna aotan artu’ eta eusquerea çocondoratutea
- Ampararse bajo el nombre de
Achaqui labur eta larria da’ Obispo jauna aotan artu’ eta eusquerea çocondoratutea
- Arrinconar
Achaqui labur eta larria da’ Obispo jauna aotan artu’ eta eusquerea çocondoratutea
- Pretexto fútil
Achaqui laburçat daucaz arraçoe oneic
- Falsos pretextos, o excusas
Achaqui laburra doc ori... Aitzaqui mocha dec ori!
- Excusas; falsos pretextos
Achaqui merquea da ori!
- Vaya un pretexto!
Achaquiac içango dira, gogo-bagacoen artean
- Los apáticos, fríos, desidiosos
Achaqui-soloac’ guisa ascotaco bedarra emoten dau
- Alegarán variedad de pretextos
Ach-arte jausten ichi eutsen saiec guiçonari’ alborançacada bat eguinda
- Dándole un empujón lateral
Achean ibilten’ inor ez lacoa da berau
- No hay como él para el alpinismo
Achetan chirristadaca’ escuac eta praca-belaunac urraturic eucaçan
- Con rasguños en las rodillas del pantalón
Achilotuac jarei itzi ez-tituelaco jo ei-dabe oporraldira
- Soltar, poner en libertad
Achilotuac jarei itzi ez-tituelaco jo ei-dabe oporraldira
- Ir a la huelga
Achina, edo achina asco-baric, gura badoçue’ icuscarrian egoten ciran egun orretan Albonigaraco bideac, lagunez beteric
- Antiguamente, o no tan antiguamente
Achina, edo achina asco-baric, gura badoçue’ icuscarrian egoten ciran egun orretan Albonigaraco bideac, lagunez beteric
- Ofrecían un vistoso espectáculo
Achiqui-tipico pelota eguiten hastecoa omen da... Ba cen norbaiten beharra!
- Buena falta hacía!
Achiqui-ttipico pelota eguiten hastecoa omen da. Ba cen norbaiten beharra!
- A fabricar pelotas ligeras ??
Achit gogoan berce mundua!
- Tener presente en la memoria
Ach-mendietan-be’ dana ugari da aurten; batez-be baso-urr, macatz eta ocaran chiquiac’ lapea baino beteago dagoz
- Hay gran profusión
Acho-baldarca’ mendi-gaina atzeman du agurechoac
- Con pie vacilante
Achon, achon!
- Aguarda un poco! Amenazando
Achondoco soloetan’ gabaz gauz onic ecin dabe eguin: arto guztiac musquildu bear dautsiec
- Ya no saben qué hacer para defenderse
Achulari escu-eutsia eban jabetzat astoac
- Un labrador tacaño
Achur au cer dan?... Esquerrac beroneri’ bici gara gu onen auqueran...!
- Con tanta comodidad. A ella le debemos la buena vida que nos damos
Achur onechec emoten deust nai-beste errari
- Todo el pan que deseo
Achur ta lai berriac ere eguin içan guinucen, ichurancecoac
- Bastante aceptables o presentables
Achurico eche aretan’ mai bat aguiri çan atarian; eta basterrean’ çorro batzuc cerez edo arez beteric
- Costales llenos de esto o de lo otro; de diversas cosas
Achur-lan eta gaineracoac eguiteco’ eçur-nausico mina... adisquide orrec!
- Para los trabajos de labranza
Achur-lan eta gaineracoac eguiteco’ eçur-nausico mina... adisquide orrec!
- Pereza, maulería
Achurlaritzea da’ artez-artez Jaungoicoac guiçonari emonico lana
- Ocupación dada directamente por Dios
Achurra besa-gain artu’ ta beguiraino sartu oi-dute, ta landarea ere bai, achurraren atzetic
- Levantando en alto la azada
Achurra ez ta... bestea! Quirtena
- No te llamo zoquete... pero para el caso es igual
Achurra ondora botata’ gueldi egon eraguiten dautsoe onciari
- Echando anclas
Achurragaz lurra saratuta garbituten da soloa
- Escarbar, rozar la tierra
Achurraren buruarequin çampa-çampa eguinda utzi çuan dambolina
- Con la mocheta de la azada
Achurraren buruarequin çampa-çampa eguinda utzi çuan dambolina
- Machacar a golpes
Achurreraco baino obea dago bersotaraco’ ta etzaie erançun-gabe gueldituco
- Está en mejor disposición para eso que para ponerse a cavar
Achurreraco echoat balio; esque ibilten lotsa noc
- Me da vergüenza mendigar
Achurreraco echoat balio; esque ibilten lotsa noc
- No tengo fuerzas para cavar
Aci banacaren batzuec bide-ercera erori dira; laixter dira choriac mococa
- Pronto vendrán a picotear los pájaros
Aci ceuen umeac ceuen bularretan, inundi al daguiçunean!
- En cuanto os sea posible
Aci char ori çabalcearequin’ Eliçari calte eguiteco alderdi andi bat arquituco luque Deabruac
- Una magnífica oportunidad para
Aci gaiztoa’ bera sorcen
- La mala hierba nace espontáneamente; no necesita cultivo
Aci gaiztotic’ ezta cuia onic Cuia: curcubita
- Mala semilla no puede dar buen fruto
Aci ori’ lur onean erori çan
- La idea no cayó en saco roto
Aci-baric guelditutaco guiçon cascar batzuc
- Raquíticos, desmedrados, entecos
Aci-çabalçailea duc ori
- Ese no sabe guardar secretos
Aci-çabalçailea duc ori
- Ese no sabe guardar secretos
Acienda ganadua laster guicen-arazten baduçu’ lasterrago sartuco çare dirutan
- Antes harás dinero... negocio
Acienda ona içan bear du charri orrec: beinçat’ urrutichora çabaldu du sona
- Pues su fama se ha extendido mucho
Acienda xuria’ ez da gorria beçain gucizcoa, laborariarençat
- Ganado lanar... y ganado vacuno
Acienda xuria’ ez da gorria beçain gucizcoa, laborariarençat
- No es tan plenamente útil como... el vacuno
Acienda xurien adina harcen da’ horcetaric
- La edad del ganado lanar se deduce o calcula
Acigarri becela emango diçue nere Aitac’ bear deçuen gucia
- Por añadidura
Acinda aulec’ arcacoso asco
- Perro viejo, todo son pulgas Miserias de la ancianidad
Acinda escasic etzen Eliçondoco perian: orotaric ba cen autuan... Astoac eta ardiac, ez inon etzirenetaric’ iru onça-ta escatzen çuten
- Y no precisamente de calidad excepcional; sin que fueran cosa del otro mundo...; cosa que llamase la atención
Acinda escasic etzen Eliçondoco perian; orotaric ba cen autuan... Astoac eta ardiac, ez inon etzirenetic’ iru onça-ta escatzen çuten
- Había surtido de todo
Aci-puxca bat’ arri tartean erori çan: lur ascoric etzegon toquira; ta bereala erne çan, lurra axala çalaco
- Porque la tierra no tenía profundidad
Aciquera charrecoac gareala, nire lagun onec eta bioc eusqueraz derautsagulaco?
- Porque nos expresamos en vasco
Acitic bihi’ eta çuretic ezpala
- De tal palo, tal astilla
Aco çarraparrea atara dabeena, andra çoro ergueloc!... Eta ecer eztala!
- Y sin haber por qué...; sin ningún motivo
Aco guiçonezcoa!
- Cuánto hombre!
-Aco nescatila ocotz-urtena!... Icusten doc an Machalen eperdibaco?... Nescaçarrago ta arroago!... -Onanche beti, gauça guztiac alderdi motzetic icusi oi cituan
- Todo lo veía por su lado defectuoso
Açoca-egunetan’ arunz-onunzcoen gueldi-lecu jaquina içaten çan echecho ura
- Posada habitual para transeúntes
Açocaz eta periz etzaitu beste erri batec autsico
- No te ganará ningún otro pueblo en...; no te aventajará en ferias y mercados
Acordamena emateco esaerac: Ceruan guerta dedila! Jaincoac cerua diola!... Aingueru gaitecela!
- N.B. Fórmulas usuales de consuelo cristiano a los familiares del difunto
Acordatuco cera bi aldiz!
- Ya te pesará más de una vez!
Acordatzean’ erasoco dit... eta eguiaquin!
- Me reñirá, y con razón
Açucrea cembat?... Asco-xamar escatzen du cafe onec
- Necesita bastante pues es muy fuerte
Açucrez basi-basi eguinda artu oi du cafesnea
- Recargado de azúcar
Açucrez basituta arcen çuan esnea ere; oso goço-çalea çan
- Recargado de azúcar; empalagoso
Acuiluaren arrimuan ibilcen cen; traquetsa cen
- Apoyado en la pértica
Acuiluaren dançaz çucencen dio beiari pausoa’ aida eguinaz ojua... Necaçariac soroan
- Blandiendo la pértiga o aguijón
Aculoaz bidea hautsiz ihes eguin çuen
- Abriéndose paso con la pértiga
Açur andiac decoz mutil onen gorputzac’ eta jangost echeric erdia
- Está hecho un hombrón
Açur andixe dauco urdeiazpico orrec, gauça ona içateco... .-Açur andia!... Ceuc çareancho orrec-bere ba daucoçu mocorrean au-lango irucoa!
- Qué te crees?... Tú tienes uno tres veces mayor
Açur asco eucaçan locaturic, eta arra-betean aguirian
- Tenía muchos huesos descoyuntados
Açur asco eucaçan locaturic, eta arra-betean aguirian
- Un palmo de ellos a la vista
Açur utsetan guelditu çan aurra
- Quedó en los huesos; hecho un esqueleto
Açurbacoa ondo guertauta eroan
- Llevaba la lengua bien expedita para
Açurbalz arranuoc’ aiztoac eta abar, aleguinean ebilçan... Belarri-motzoc
- N.B. Epíteto denigrante aplicado a ciertos alienígenas
Açur-berrietan dago
- Está en estado
Açur-componçailiac’ mutilaren colpia beretaco baino gueiago çala esan cetsen gurasuai’ ta bialceco Elgoibarco medicuagana
- Que era un caso que excedía su competencia
Açur-contuan asco equian bat
- Muy entendido en huesos
Açur-iminçaile batzuc’ ba daquie açur locatuac çucenduten, barriqueta ta berba laban-baga
- Sin lisonjas o palabras jactanciosas
Açur-iminçaile batzuc’ ba daquie açur locatuac çucenduten, barriqueta ta berba laban-baga
- Curandero de huesos
Açur-iminçaile batzuc’ ba daquie açur locatuac çucenduten, barriqueta ta berba laban-baga
- Huesos dislocados
Açurrac dinoste’ gaberaco chartuco dala eguraldia
- Volverse malo el tiempo
Açurrac mimberatuta daucaz; jaguita ozta dabil
- Apenas es capaz de andar
Açurretan eta erdi-bilosic egoan mutil guiçajoa; andic 30 ordura bizcortu eben
- Reanimar
Açur-usturic nauca igartua amodioac
- Me tiene consumido, extenuado
Acusatzen dute’ beicic eta deabruarequin hautsi-mautsi oquerrac eguinac dituela
- Ha hecho tratos o pactos con
Acusatzen dute’ beicic eta debruarequin hautsi-mautsi oquerrac eguinac dituela
- En el sentido de que
Adabeguiric eztun ola becin ari-çucenecoa da. guiçon ori
- Un hombre sin doblez, recto. N.B. Oído a un predicador que hablaba de S. Bartolomé
Adalric’ han guelditu cen, bere bi semequin: aita ala semeac’ herrico minequin
- Tanto el padre como los hijos
Adalric’ han guelditu cen, bere bi semequin: aita ala semeac’ herrico minequin
- Con nostalgia de su pueblo
Adan becatuan erori çan beçala’ iguerri çuan beregan’ len iguerri etzuana
- Advirtió o experimentó en sí
Adan becatuan erori çan bitarteco dembora
- El tiempo anterior a la caída
Adan becatuan erori-artean’ atseguinen gura loi au etzan lotsababetzen
- No se rebelaba contra la razón
Adan eta bere laguna jarqui jacoçan Jaungoicoari’ eta laster jo cituan eztasun eta nequeac
- Pronto hicieron presa en ellos la miseria y el dolor
Adan eta Eva içan ciran’ anchitico senarr-emazteac
- Los primeros esposos
Adan ta Ebac pecatu eguin çutenean’ cerura bide-gabe gueratu guinen
- Sin poder ir al cielo
Adanec eransi edo itsatsi cigun eritasuna
- Infligir, comunicar..., transmitir por herencia
Adanec frutu debecatua jan çuan-artean iraun çuan çori oneco dembora onec
- Hasta que comió del fruto prohibido
Adan-ec, lambide artatic garbitu naiez’ gaizqui-eguina emazteari eçarri cion
- Cargar la culpa a
Adan-ec, lambide artatic garbitu naiez’ gaizqui-eguina emazteari eçarri cion
- Por librarse del compromiso
Adanen becatuac azpira guinduenetic’ tirricacio gaistoen suac artu ditu gure guilçurrinac eta biotza
- Arder en el fuego de las pasiones
Adanen becatuac azpira guinduenetic’ tirricacio gaistoen suac artu ditu gure guilçurrinac eta biotza
- Enseñorearse de
Adanen becatuac’ laster erroac eman cituen
- Echó raíces
Adanen belauneti datoçan guztiac
- Descendientes de Adán
Adanen jate galdutic datoz neque guci oec
- Del funesto comer de Adán
Adanen ondoco guztiac, are sortu baino lehen, bere amaren sabelean pitzten diren pontuan’ hobenduri dira obendun
- Todos los descendientes de
Adanen ondoco guztiac, are sortu baino lehen, bere amaren sabelean pitzten diren pontuan’ hobenduri dira obendun
- En el momento de su concepción
Adanen pecatuac azcortu ta lotsa-gaistotu cituen gueurezco gurari garbi oneec
- Estimular y soliviantar
Adanen pecatuac ecarri euscun’ nairic naira laster aldatutea; ecin iraun dau gueure gogoac nai baten
- Inconstancia, volubilidad
Adanen pecatuac ecarri euscun’ nairic naira laster aldatutea; ecin iraun dau gueure gogoac nai baten
- Permanecer en un mismo querer
Adanen seme guztioc dogu’ loi jaioteco leguea
- Nacemos todos manchados, invariablemente
Adanen semeac cein bere alde Jaincoac igorri bidali cituenean
- Cuando los dividió o dispersó
Adanen umeac’ amilduaz joan ciran, becatuaren bideetan
- Fueron precipitándose, cayendo
Adanen umeai guchiago edo gueiago becatua darraizte’ lurrari belar gaistoac darraion eran
- Al modo como la maleza le viene a la tierra
Adanen utsac ateratzeagatic eguin cen guiçon
- Expiar las culpas de
Adani bere becatuagatic guertaturicaco nequea
- La desgracia sobrevenida por
Adaquie baino iguerragoa ceunquena’ buzcanz galanta dilin-dolan aguertu jatzun
- Quien era más seco que un palo... ahora apareció gordo
Adar asco sortu al bailitezque’ ... obe deçu poliqui esan, esan bear deçuna
- Podrían originarse muchos inconvenientes
Adar bijac çorroztua an dago atiaren çai Lucifer
- Con sus dos cuernos bien afilados
Adar bitan mundura sortuac’ alcarrequin bat eguin çuten gueroagoan...
- Los nacidos de ambas estirpes
Adar charra eman nion’ icusi nueneco
- Me causó mala impresión
Adar eta ezten guciac sarturic’ ixil eta umil çauden politico tzar guciac egun hotan
- Dando tregua a sus ataques
Adar gaiztoa dator
- Un nubarrón amenazante
Adar igarra ba dic orrec
- A ése le falta algún tornillo...
Adarbacoitza deritzan animalia aserre batec usatu cion bein’ bidez cijoan guiçon bati
- Le persiguió
Adarburu aundia du ta oso çabala... Ederra benetan, artea
- Tiene gran copa la encina
Adarca çan euria... Goian-beian ari çuen. AN
- Llovía a cántaros
Adarcada bat artu badai toliadore batec’ çoratuta dabiz danac jaquin nairic’ barriro cecenac ilteco gauça dala gueratuco ete dan
- Si quedará en condiciones de volver a arriesgarse
Adarcada bat artu badai toliadore batec’ çoratuta dabiz danac jaquin nairic’ barriro cecenac ilteco gauça dala gueratuco ete dan
- Andan desconcertados, trastornados
Adar-jote andia emon deuscue, araço orreçaz
- Bien nos han tomado el pelo
Adarr igarra ba du orrec... Ez dago oso ongui burutic...
- Le falta algún tornillo...; no está bien de la cabeza
Adarra jo-gurean itandu eutsan
- Por tomarle el pelo
Adarra sartu diçute
- Te han engañado
Adarrac lercear ditun biga
- Ternera a la que asoman los cuernos
Adarrac’ nasai ta çabal aci daiteçala!
- Dar amplitud y holgura a las ramas
Adarrari bigarren soinua atara nai al deutsac?
- Tomarnos el pelo nuevamente
Adarr-arte ona çuten, cecen belz aiec!
- Qué cornamenta más impresionante!
Adarraz josita guelditu jaque semea, cecen-plaçan
- Muerto de una cornada
Adarren bat edo beste nereganatu içan det, basotic pasaeran
- Coger, sustraer
Adarren bat içango du’ ixilic egote orrec
- Ya habrá gato encerrado...; ya tendrá su razón de ser
Adarren ondoetatic quea botatzen dutela icusi-içan ditut. Aariac
- De la base de la cornamenta
Adarretic mincera’ odola darite aari biec
- De cuernos a hocico
Adarretic nasia dauca sasi batec aaria
- El carnero está enredado de los cuernos
Adarrez dator euria
- Llueve a cántaros
Adarric naico jo dotala uste dot’ eta ba noa
- Ya he dado bastante lata
Adarric-adar dabilçaz trisquean choriac arbola-buru orritsuaren ganean
- Juguetean en la copa del árbol
Adi, adi!... Ecer ecarri bear danean’ criadu içango naiz ni... Bearrac pocic eguingo ditut, Sein ederra, Ceugati!
- Muy contento haré los recados por Ti, Niño de Belén
Adi çac i, Batista! Leen ere jaquingo dec ic orrembeste berri..: orraco nesca begui-urdin ori quinuca ari çaic
- No te descubro, seguramente, nada nuevo
Adi çaçu, seme, çure aitaren esana’ nere mendetic çoazquiten orduan
- En el momento en que te independizas de mí
Adi çaçu ta gogoz ecusi’ erratera noana
- Considerar, contemplar con la mente
Adi charreco guiçona da
- De malas entendederas por culpa o sin ella
Adi deçagun noizbait, ele beroac utziric’ nausia nausi dela beti
- Dejándonos de demagogias.., de monsergas
Adi deçagun noizbait, ele beroac utziric’ nausia nausi dela beti
- Principio de autoridad
Adi deçala Pepac dana dan beçala
- Las cosas... como son!
Adi eçaçu nere ezpain gueçurgabeen arrena!
- La súplica de mis labios sinceros
Adi lehenic, minça azquenic
- Lo primero, escuchar; sólo después hablar
Adi neçaçu: orai erranen darotzut diçut ceinen gainean deabruac escu duqueen
- Sobre quiénes tiene poder el demonio
Adi onecoa da guiçon ori
- Hombre de buena intención
Adi-adi egon guinean eurai ençuten; eta urten guineanean’ escuac minduta gueucaçan, chalo jotearen joteaz
- De tanto aplaudir
Adi-adi nagotzu’ besteren bat ez ete çaran
- Pero si pareces otra!... Serás tú misma?
Adibide oneri biurria arturic, eta atzecoz-aurrera jarriric
- Invertir, volver al revés
Adica hari direla utzi ditut
- Los he dejado despidiéndose
Adi-çac i, Erramuncho! jaquingo dec ambat, nola esaten dan erderaz arija?
- Ya sabrás de seguro cómo se dice...?
Adiçu, adisquide!... Ez dioçu esquer charra ematen Mistica-ri!...
- Vaya un aprecio que haces de la Mística!
Adiçu arduraz: ez da jostetaco lana, guero!
- No creas que es cosa baladí; no es cosa de broma
Adiçu: çutaz gose gaude; beraz, ederr-etsaçu ta eguiçu gurequicoa
- Tenemos deseo de ti; estamos encaprichados de ti
Adiçu: çutaz gose gaude; beraz ederr-etsaçu ta eguiçu gurequicoa
- Entrégate a nuestros deseos
Adiera ascotaco esanez jancita dagoçan cantac
- Salpicadas de alusiones equívocas
Adimen macaleco guiçacumeen artean’ esan orrec çabaldu daique guc mereci eztogun ençutea
- De corto entendimiento
Adimen macaleco guiçacumeen artean’ esan orrec çabaldu daique mereci eztogun ençutea
- Fama inmerecida
Adimena bear dan-besteraino eldu-baric dagoz umeac
- Aún no tienen bastante madura la inteligencia
Adimena ceatz galduric dauquenac
- Completamente hebetados
Adimena ere’ ez du gainez, poetac
- No le está de más la razón
Adimena’ jaquinduriz bete cion Jaunac Maria-ri; anima’ bete-beteco graciz; eta gorputza’ edertasunez
- De plenitud de gracia
Adimena lotu
- Perder la agilidad mental
Adimenaren argui gueiagoren jaube içan bear dabeela dirudigu, aguintari orreec
- Hombres de más luces intelectuales
Adimendua’ Jaincoaren itzala beçala da
- Es como una semejanza de Dios
Adimenduac darabilça gazte suhar horiec; ez ametsac
- No son soñadores; saben lo que hay que hacer
Adimenduac dio’ eguiac’ guciençat direla’ edo nihorençat
- O son para todos, o no son para nadie... Valen por igual para todos
Adimenduaren mendea omen da...: bacochac ba du berea’ eta ez dio nihorenari çorric
- No es menor la razón de uno que la de otro
Adimentuan’ çur ta arguia çara; bici ta çaila lanean
- Activo y resistente en el trabajo
Adimentuan’ çur ta arguia çara; bici ta çaila lanean
- De preclaro entendimiento
Adin andiac’ indarren galcea dacar
- La mucha edad
Adin andietaco guiçonac dira
- Adultos; bien entrados en años
Adin argui eta biotz bigunaren jaube cinala icusi neban
- Poseer claro entendimiento
Adin ba du; galdeçoçue berari
- Ya tiene edad...; preguntádselo a él
Adin bat ere behar da fraide sarceco
- Se requiere cierta edad
Adin batetaric harat’ urte bat anitz da, pilotan arceco aritzeco
- En pasando de cierta edad
Adin ederrean eguinen diote arimac
- Morirán en plena juventud
Adin ederrean eguinen diote arimac
- Morirán en plena juventud
Adin ederrean ezcondu cen andre hau
- En la flor de la edad
Adin gordineco guiçon batzu
- De edad madura
Adin gucietaco gazteac nahi ditugu gurequin: içan diten mutil, edo echeco-seme
- Lo mismo criados que hijos de familia
Adin guztiac’ elcarri darraitza
- Se persiguen una a otra; van una tras otra
Adin handia çuen: lau lerroac gaindituac lau hogoi-aldiac; nahiz oraino frango pizcorric ecarcen cituen urte-andanac
- Ya pasados los ochenta años las cuatro veintenas
Adin handico guiçona
- De mucha edad
Adin ilunecoac içanic’ euren jaquituri laburra inoren aurrean eracusteco lotseagaitic’ eztaue gura charteletara joan eliçara
- Tardos de inteligencia
Adin indarsu ta bici-bicia daucana
- De entendimiento fuerte y ágil
Adin motela daucot neurez
- Soy de entendimiento flojo
Adin ona daucac oraindican’ fortuna bat eguiteco Ameriquetan!
- Estás todavía en buena edad para
Adin onaren muga uquitu orduco’
- En cuanto llega uno a la madurez
Adin oneco guztiac’ bildur santu bategaz beguiratu deutsee ardauari; baita adin gaistocoac-bere bildurtu ditu
- También a los insensatos
Adin oneco guztiac’ bildur santu bategaz beguiratu deutsee ardauari; baita adin gaistocoac-bere bildurtu ditu
- Los hombres sensatos
Adin orretan’ aci-erreçac içaten dira
- Fáciles de educar; dúctiles
Adina bera’ hartara laguncen çaica çaio çaharrari: nahiago badu ere’ ecin baitaidique bercela
- Le ayuda a ello
Adina’ çangoac baino aiseago cerabilan oraino
- Se conservaba más ágil de facultades que de piernas
Adina edegui-baric dauca oraindic umeac
- Aún no tiene desarrollada la inteligencia
Adina han duela, dio; eta ez dela on, cargu hortaraco
- Que ya tiene sus años; que ya se ha hecho viejo
Adina irauliaz eta beheituaz dihoacunean’ bicitzeco nahia berretzenago eta luçatzenago çaicu
- Conforme la edad va de vuelta, tirando hacia abajo
Adina ondo dauquena içan-ezquero’ adina ondo dauquena baldin bada guiçona’ onçat emongo dau gure erechia
- Si es hombre de buen juicio
Adina ta nailea dira guiçonaren alguin nausiac
- Entendimiento y voluntad
Adinac ahituric hil cen Isaac
- Cargado de años; lleno de días
Adinac bete arteraino’ echean egon behar içan cen
- Hasta llegar a la edad conveniente
Adinac, eritasunac eta lanac higatua çabilan; hila iduri çuen, escuetaric joana cen
- Ya no se sabía qué hacer por salvarle. Estaba desahuciado
Adinac ximurtu nau
- Me han cubierto de arrugas los años
Adina-gabe çaharcen hasia cen
- Envejecer prematuramente
Adinagatic’ han cinuen goiz-oro eliçan
- Allá la teníamos siempre...; nunca faltaba
Adinaren arauaz’ hemengoaz eguin hurran dugu
- Según la edad
Adinaren arauaz’ hemengoaz eguin hurran dugu
- Está ya cerca nuestra partida, nuestra muerte
Adinaren handiz maquila escuan dabilan guiçona
- Por causa de su edad avanzada
Adinaren lore-lorean utzi çuen mundua
- En la flor de la edad
Adindu danac’ lagunça nai du...
- En llegando a viejo, no se basta uno a sí mismo
Adindu-ondoan, basoan lan eguitea triste da
- Una vez entrado en años
Adinean aurreratu dan emacume bat
- Entrada ya en años
Adinetan guti bat sartu orduco
- Entrar en edad; avanzar
Adinetan sartu orduco, eta eliçara berez joan citequen beçain laster
- En cuanto pudo ir por su pie
Adinetara diran bataiatu guciac
- Que han llegado al uso de razón
Adinetara diran bataiatuen icena da’ Jaungoicoaren ume
- Llegados el uso de la razón
Adinetara orduco guertatzen çaicuna
- En cuanto llegamos al uso de la razón
Adinez çahar ez içanic ere’ pilotaraco bai
- Aun sin ser de mucha edad
Adinic onenean, lora-loran egoçala’ galdu doguz aimbeste mutil eder
- En la flor de la edad
Adinic-gabe eramanac içan dira
- Arrebatados antes de tiempo por la muerte
Adinon ori, etorri banaquic orra, etorri!
- Ah, pícaro!... Ya verás si voy!
Adin-oro’ adin artacoa cirudien Jesus-ec
- A cada edad presentaba el aspecto propio de esa edad
Adio, andre Bixenta! eta... ichuena! Icusi arte eta beinere icusten ez!
- Hasta nunca!
Adio beçala agur seculan eguinen ote dugun herriari’ çoin gutiac garen segur Ameriquetan escualdunac!
- Qué pocos estamos seguros de poder saludarle de nuevo como le dijimos adiós! N.B. Ejemplo en que se aprecia bien la distinción entre agur y adio
Adio erran daucu behingotzat
- Para siempre
Adionez aguertu çan gure asterocoa
- Bien a tiempo, oportunamente
Adi-onez edo lenengoti bear du artu’ benetaco ondu-gura
- A su debido tiempo; desde el primer momento
Adios, Ama, çureac eguin du; igartu da ia Arbola’ eta galdu da çuretzaco aren alderdia
- Ya no hay remedio para ti
Adios, Ama, çureac eguin du; igartu da ia Arbola’ eta galdu da çuretzaco aren alderdia
- Ya no puedes contar con él. N.B. Endecha dirigida a la Madre Euskalerria
Adios America-ri, eta agur Europa-ri’ ... cembatac ote gara lur huntan ecin eta eguin nahi! Etzaicu goaten eta ez goanen bician lehia hori
- Querer y no poder hacerlo
Adios America-ri, eta agur Europa-ri’ ... cembatac ote gara lur huntan, ecin eta eguin nahi! Etzaicu goaten eta ez goanen bician lehia hori
- Decir adiós a America y venir saludando a Europa
Adios America-ri, eta agur Europa-ri’ ... cembatac ote gara lur huntan, ecin eta eguin nahi! Etzaicu goaten eta ez goanen bician lehia hori
- Nunca perderemos ese deseo vehemente
Adios, gari berriac arte! esanda’ alde eguin çuan arc ere, batere pagatu-gabe
- Adiós! Hasta más ver!...; hasta el año que viene!
Adiraci cion Adani Jaincoac gure gucion oneraco eguin-gogo çuena: bere guiçon eguiteco asmo artua
- Resolución, propósito deliberado
Adiraci cion Adani Jaincoac gure gucion oneraco eguin-gogo çuena: bere guiçon eguiteco asmo artua
- Para bien de todos nosotros
Adiraço eben’ eurac etzirala ez alde bateco, ez besteco
- Imparciales o neutrales
Adirazten ditu bai, sorguin orrec! Nai ditunac
- Bien que sabe darse a entender! No es tonta
Adisquidança aundiic, biac? -Oec? Ipurdi batetic caca eguiten dute; puzcarra ere bai; baita putza ere!
- Son carne y uña; están totalmente identificados. N.B. Frases de un crudo realismo, registradas aquí por su increíble violencia
Adisquide andi ura aimbat lasterren arpeguiz arpegui icusteco leia erne citzaion
- Se despertó en él el ansia de verle cara a cara
Adisquide arc eman cion legorra, gaua igarotzeco
- Le dio albergue; lo albergó
Adisquide aren erregu gogoberari beguiraric’ osaba-ilobac, astotic jechita oinez equin cioten bideari
- Atendiendo a su compasivo ruego
Adisquide ascoc aurretu nabee, sail oni equitera
- A emprender este trabajo
Adisquide ascoc aurretu nabee, sail oni equitera
- Estimular, animar
Adisquide aundiaquin’ orduac lasa
- El tiempo se hace corto entre buenos amigos
Adisquide bat dohaco gau erditan... eta ateari joca dago ogui esquez
- Acude a él a media noche
Adisquide bat dohaco gau erditan,.. eta ateari joca dago ogui esquez
- Está llamando a su puerta
Adisquide batec bazter utziric ere’ ez sar atsegabetan!
- Aunque te abandone un amigo
Adisquide batequin hautsten duçunean’ berehala osatzera eta bat-eguitera enseiatzen ezpaçara’ guero eta guero gaitziago içanen çaitzu
- Si no cuidas de reconciliarte, de hacer las paces
Adisquide bati’ diru-çartada andi bat quendu cion, eta bere cuchan sartu
- Una cantidad, una porrada de dinero
Adisquide bi aguertu jacuz’ Meça batzuc esan eraguin nai leuqueeçala
- Hacer decir unas misas; encargar
Adisquide biac, alcar indarturic, eta bata bestearen pocean, ecin-icusiric andienen damuric’ bertuteari jarraitu cioten
- A despecho de
Adisquide biac, alcar indarturic, eta bata bestearen pocean, ecin-icusiric andienen damuric’ bertuteari jarraitu cioten
- Emulándose uno a otro; en amistosa competición
Adisquide biac, batec ala berceac’ berea çuten burua
- Sabían bien lo que se hacían; ambos igualmente inteligentes. Tenían la cabeza bien sentada
Adisquide biac elcarrengana noicic-bein batuaz’ tajuz-ancean ibilceco era eguin çun gure apaiçac
- Pudo defenderse o ir tirando
Adisquide biac elcarrengana noicic-bein batuaz’ tajuz-ancean ibilceco era eguin çun gure apaiçac
- Reuniéndose de vez en cuando
Adisquide biac igandea elcarrequin çaramaten
- Pasaban el domingo juntos
Adisquide biac’ titi-anaiac omen ciran
- Parece que eran hermanos de leche
Adisquide biotzecoa!... Ez diçut burlaz nai equin. Gaitzican asco ba daucaçue cerequin
- Bastante trabajo tenéis con el descalabro que habéis sufrido
Adisquide biotzecoren bat uztea
- Un amigo entrañable
Adisquide çulaco arc saldu du azquenean
- Aquel a quien consideraba como amigo suyo
Adisquide çulaco, ez bestegatic’ il omen çuten belçac Muguerça. Santa-Crucec adisquide çulaco
- Sin otra razón que por ser amigo suyo
Adisquide, çuretzat ez dago emen ecer...: jaso cenduan çure saria
- Ya cobraste tu paga
Adisquide dagon batean esango dioçu; orain ez
- Cuando esté más abordable; cuando se le haya pasado su enojo
Adisquide direnaz-gueroz’ eroqueria hec guztiac estalico eta onera hartuco derauzquigute
- Nos los disimularán y tomarán a buena parte
Adisquide, ecatziçu iru ogui: lagun bat etorri çait bidez echera’ ta ez daucat cer emanic
- Ha llegado de viaje a mi casa
Adisquide, ez diçut bidegaberic eguin...: ez al guinan izquetatu denario batean?
- Acaso no conviniste conmigo en un denario?
Adisquide handia! Segur, ceru gorenean icusico çaitugu
- En lo más alto de los cielos
Adisquide icen eder onen jabe ez dira’ pocezco egunetan çuequin, ta negarrez çaudetenean urrutitic dabilçanac
- No merecen este hermoso nombre de amigos
Adisquide lotsa onecoa nai badoçu’ Jesus da lotsa, itzala ta errespetua daucana
- Respetable; que inspira respeto
Adisquide maite bategaz bacarrean astirochuago egon gura dabeenac
- Estarse más tiempo a solas con
Adisquide maiteac içan-arren mila’ ildacoan... ez asi bacar baten bila! Guciac aren iguesi ibilico dira
- No encontrarás ni uno solo... Es inútil que busquéis ni uno solo
Adisquide onac beçala’ ilun etorri ciranac’ arguiz beteric bidalcen ditu
- Mandar consolados a los que le vinieron llenos de tristeza
Adisquide pecatuzcoai ichi gura ez deutseenac
- Apartarse de los cómplices del pecado
Adisquide pecatuzcoai ichi gura ez deutseenac
- Apartarse de los cómplices del pecado
Adisquidea, a cer nolaco lasatasuna artu deçun biçarra quenduta! Orain burua erreçago jasoco deçu!
- Qué alivio sentirás! Qué descansado habrás quedado!
Adisquidea: açurrac çaartu baino leenago’ çaplada galantac artuta gagoz; beste çaplada bat gora-beera’ ezcara asco minduco
- No nos va a doler mucho; no lo vamos a sentir mayormente
Adisquidea: açurrac çaartu baino leenago çaplada galantac artuta gagoz; beste çaplada bat gora-bera ezcara asco minduco
- Aun antes de llegar a viejos
Adisquidea, aiçu!... Gaizqui esana ere, ongui ar çaçu
- No lleves a mal que te lo diga
Adisquidea, ba al cenduque cigarro baten tabacoa? .-Bai, aimbeste içango da nosqui
- Tanto como eso... no faltará
Adisquidea, ba noa ni emendi... -Ez, arren!
- Por favor, no te vayas
Adisquidea: baldin gueiago ez badaquiçu’ egon cinezque ixilic!
- Más te valdría callar
Adisquidea: bear baino gauça gueiago esan du çure mingainac
- Se te ha corrido la lengua
Adisquidea, bear ez danic eguiten ez diçut
- No te hago ninguna injusticia
Adisquidea...: beste aimbeste ençuteco gogait eguinda nago guero!
- Te advierto que no estoy dispuesto a oir siempre la misma cantinela
Adisquidea: biar ixilic guelditu leique’ gaur çauncaz dagon çacurra: esan nai nuque’ goi-samarrean dabilquiçula cucurra
- No levantes tanto la cresta!
Adisquidea’ çaharric; condua’ berriric
- En el cuento se aprecia la novedad; en el amigo la probada fidelidad
Adisquidea, cembat escatzen deçu idiacatic? -Eceçorci onçaco. .-Lecutan cioc!
- No es para mí
Adisquidea: cetan etorri çara?
- A qué has venido?
Adisquidea: charreraco eztiçut esaten: ez ibili gueiago çure burua austen...!
- No te lo digo por tu mal; por tu bien te lo digo
Adisquidea: çuri min emon badeutsut’ gogoaren bazterretic emon deutsut, ez gogoz
- Lo he hecho independientemente de mi voluntad; sin intención
Adisquidea: diru apurchu bat baino ezpada-be saquelean sartuta’ belarriac çur ibili, cucuaren çaratara!
- Anda con los oídos despiertos al canto del cuco...!
Adisquidea: ecetan asi-orduco’ egun-onac emon bear dautsudaz
- Ante todo; antes que nada
Adisquidea: eguiac eztu bide bat baicic
- Me atengo a lo dicho; ya está dicho una vez, y no vuelvo atrás
Adisquidea: eguiçu nai doçun-beste berba; baina gueldi-gueldi escu orregaz!
- Cuidadito con las manos!
Adisquidea, eguin dautzuta macurric?
- Acaso te he hecho algún daño?
Adisquidea: esaiçu garbi, esango doçuna: berba erdiacaz eztau euscaldunac berba eguin bear... Onembestegaz adituco doçu
- No está bien hablar con reticencias
Adisquidea! estuan iminten doçu nire jaquituria
- Poner en aprieto, poner a prueba
Adisquidea: etzaçu aztu’ chori guciac mocodunac oi dirala... Çar eta gazte’ emen gueienac pecatariac guerala
- Todos merecemos un reproche u otro
Adisquidea..., etzaude nosqui lenagoco itzean
- Has debido de cambiar de idea o propósito
Adisquidea, ez etorri onera lotsac ematera!... çu baino cinçogoac içandu guera
- No vengas pretendiendo dar lecciones
Adisquidea, ez nago chanchetaraco
- No estoy para bromas
Adisquidea, ez neuc esate-arren’ baina bein echetic urten-ezquero’ neuc-be ondo ibilteari emoten deutsat
- Me gusta viajar cómodamente
Adisquidea: ezta ondo elcarri gaizqui esatea; ontan joatea’ bionçat caltea... Certaco nastea? Aurrerat obe degu bioc paquea!
- A qué disputar? Más vale que hagamos las paces
Adisquidea: ezta ondo elcarri gaizqui esatea; ontan joatea’ bionçat caltea... Certaco nastea? Aurrerat obe degu bioc paquea!
- Con seguir así, salimos perdiendo los dos
Adisquidea: ezta ondo elcarri gaizqui esatea; ontan joatea’ bionçat caltea... Certaco nastea? Aurrerat obe degu bioc paquea!
- No está bien que estemos injuriándonos
Adisquidea, eztai-soinecoa-gabe nola etorri cera onara?
- Sin el vestido de bodas
Adisquidea, eztaquit’ negarrez ala cantuan asi
- No sé si llorar o cantar
Adisquidea: eztaucoçu çoçoarena cetan eguin
- No te hagas el ingenuo
Adisquidea: eztoçu gomuta celan etorten cinean bein baino sarriago choritan gueure eche aldera?
- A por pájaros
Adisquidea: gaur aico ta biar maico-ca ibiltea gura badoçu neugaz’ jarraitu gura doçun arte: beste guztiec erraçoia emongo deutsue’ baina nic ez. Ceuc atara contuec!
- Andar en continuo altercado
Adisquidea, gaxtoena eguiteco duçu
- Te falta lo más difícil
Adisquidea! Gueçurretan ez gueiago nigana etorri!
- No me vengas otra vez con mentiras!
Adisquidea!... gueieguiac gainez eguiten du!
- Te estás pasando de la raya
Adisquidea: gueldiric utzi nescacha arri! Contu nerequin, bestela!
- Ay de ti, si no!
Adisquidea: gueldiric utzi nescacha arri! Contu nerequin, bestela!
- Déjala en paz; no te metas con ella
Adisquidea içan-arren, urria ta cequena bada’ alacoagaiti esaten da: beretzat obea dala, inorençat baino
- Amigo de sí mismo
Adisquidea: lau berba eguin gura neuquez’ lepora eçarri deutsuen legue gogor orren ganean
- Esa ley que te han impuesto
Adisquidea, musu eguinarequin salcen naçu?
- Me vendes dando un beso?
Adisquidea: nerequin oquerrican ez deçu içango
- No tendrás ningún tropiezo conmigo; nos entenderemos bien
Adisquidea: neu ninçala uste naioan’ munduco malmutzic andiena; baina nire-bestecoa ba az i
- Tú lo eres tanto como yo...; tan pícaro
Adisquidea: nic’ ichasoari arpegui eman bear çanean arpegui ematen icasi nuen
- Hacerle frente; luchar con
Adisquidea: nic orduan, neuc gura içan-ezquero’ sartuco nendun contrabandua..., sartuco nendun carabineruen begui-beguitic, eurac icusi-baric
- A la vista misma de los carabineros
Adisquidea: nire esaqueretan eztago inonçaco irainic, calteric-bere ez: aleguinezcoric beinçat
- Al menos consciente o voluntario
Adisquidea! Non-nai ba dira guiçonac!
- A todo hay quien gane...!
Adisquidea, obe degu nor bere alquian eseri
- Que cada cual se contente con su puesto, sin pretender imponerse a los demás
Adisquidea: oin-be lengo ancez nabil... Bada ez asi’ gaur aico eta biar maico!
- Hoy con un pretexto y mañana con otro...; con coplas o pamplinas
Adisquidea, ordaina bil cineçaque’ guiristino ez baninz
- Te llevarías una réplica..; Me vengaría o desquitaría, si
Adisquidea, orra eguia celan dan; certan eztala cirica ez ibili, ba, arpeguia estalduta!
- Sin haber por qué
Adisquide-ancean, edo erdi-adisquidez adieraço dabe
- En plan amistoso u oficioso
Adisquidearen sequeretuac biluzten, aguercen eta salatzen dituena
- Revelador de secretos
Adisquidearen sequeretuac biluzten, aguercen eta salatzen dituena
- Revelador de secretos
Adisquideari su ematea jaio citzaion, bere gogo oquerrean
- Provocarle
Adisquideari su ematea jaio citzaion, bere gogo oquerrean
- Se le ocurrió; le vino al pensamiento
Adisquideec escutic utzia, eta etsaiac ilceco bilatua
- Abandonado por sus amigos
Adisquideei’ ceini bere icenean agur eguioçute
- A cada uno en particular; nominalmente
Adisquidequin ez du handitasunic
- No es altiva u orgullosa con
Adisquideric’ bat bacarric det nic
- Amigo, no tengo más que uno
Adisquidetaco obea’ etsaitaco baino
- Muy peligroso para enemigo
Adisquidetasun andian josi citzaiozcan alcarri, bi erriac
- Se unieron estrechamente
Adisquidetasun onei’ leenengo-leenengotic ausi bear jaquez bideac
- Se deben atajar, se les debe cortar la marcha
Adisquidetasun onei’ leenengo-leenengotic ausi bear jaquez bideac
- Desde el primer momento; desde el comienzo mismo
Adisquidetasuna’ ez da egualdi garbi ta pocezco egunetan eçagutzen; baicic negarra ta ondoeça inguruan ditugunean
- Cuando nos aflige la tribulación
Adisquidetasuna’ ez da egualdi garbi ta pocezco egunetan eçagutzen; baicic negarra ta ondoeça inguruan ditugunean
- En los días serenos y bonancibles; en la prosperidad
Adisquidetasunean bici diranac oquercea eta gorrotoan ipintea da ori: deabruaren beraren lanac eguitea
- Enemistar, indisponer, malquistar
Adisquidetasunean bici diranac oquercea eta gorrotoan ipintea da ori: deabruaren beraren lanac eguitea
- Hacer el oficio del mismo diablo
Adisquidetasunic eztago’ alcarren ide, alcarren anceco diranen artean içan-ecic
- Iguales entre sí
Adisquidetu naiean dabilça alde bietacoac .-Atseguin det ortaz
- Me alegro de saberlo
Adisquidetzat bere burua gueçurquiro salduric’ Orreagaco arcaitzetatic Iruinan sartu çan
- Haciéndose pasar por amigo a traición
Adisquide-usaineco arpeguiaz edegui eutsen atea’ çain eucaçanai
- Aparentando mucha amabilidad
Adisquide-usaineco eguin çanean’ noiztic ona çara ceu guilz orren jaube? itandu eutsan escribauac Ceruco Ateçain andiari...
- Cuando empezó ya a tomar un poco de confianza
Adisquide-useinien’ echerichuet charto errico eztei-barri batzuc papeletan igorditie igorcitzea edo astincea
- De modo amistoso; en plan de amigos
Adisquide-usteco euscaldun arrec guerri-guerritic moztu ninduelaco’ arri artatic irten-bearra içan nuen
- Me partió por el eje
Aditu al dec oraingo au? -Ez aditzeco obeac dituc contu oriec!
- Ojalá no las tuviese que oir uno!
Aditu al deçu Elissalde orren itzaldia? .-Aditzeco moducoa aal cegoquen!
- Qué hacer sino entenderlo? Cualquiera diría que era tan difícil!
Aditu al deçue, lerde-jario orrec esan duna? Ba cegoc ustea ta aicea, baztarretan!
- Cuánto personaje engreído por esos mundos!
Aditu al deçue, lerde-jario orrec esan duna? Ba cegoc ustea ta aicea, baztarretan!
- Ese majadero, ese sandio
Aditu bacendu’ ... esnatuco cinan loçorrotic!
- Ya lo creo que te habría quitado las ganas de dormir
Aditu bear dit, bere muturrarequin!
- La insolente de ella tendrá que oírmelo!... Mal que le pese
Aditu contuz esatera noana! Ez maisian egoteco; baicican Jaincoaren esana eguiteco gogoz
- No para mofarte; no para hacer chirigota
Aditu deçu?... Luce-luce’ ... negocio ona eguin dedala!
- Con toda frescura, con todo descaro. Me lo ha dicho
Aditu deçute guiçoncho onen izcunça?
- Habéis reparado en el lenguaje, en lo que dice?
Aditu deçute guiçoncho onen izcunça?
- Habéis reparado en el lenguaje, en lo que dice?
Aditu det’ toqui batzuetan emacume ezconduac ez dirala contentu’ senarraz campora ezpadue escutariren bat..; ez da gure errietan ecusten onembeste çoraqueria
- Un galán o amante, a espaldas del marido
Aditu du Jaunac nere boça’ eta garai atera naiz
- He salido triunfante; he triunfado
Aditu duçue larramaisu orren ateraldia? Sasi-maisu orren. G
- La ocurrencia de ese maestro Ciruela
Aditu dut’ ametsen asmatzen guciz jaquina çarela
- He oído decir que eres muy entendido en
Aditu eguiçu onembestegaz’ cer esan gura deutsudan
- Con lo dicho
Aditu içan det’ gende oriec gueçurtiac dirala; eta orretan’ ez neronec diodalaco, baino, eztit oraindic inorc icusi gueçurric
- Nadie me ha oído una mentira
Aditu içan diotet ori; eta ez nolanaico guiçonai
- Y no eran unos cualesquiera
Aditu naçaçue contuz: ez da alferra içango çuen nequea
- No os pesará vuestro esfuerzo; no os cansaréis en vano
Adituac’ ez aditu... Gorrarena eguin
- Hacerse el sueco
Adituac gare’ nola Jaunac agortu dituen itsaso Gorrico urac
- Hemos oído cómo
Adituari ez-aditu, eta ecusiari ez-icusi eguinic’ beren erara egoten utzi dieçu çure umeai lagun gaiztoarequin
- Estarse a su sabor; a su antojo
Adituari ez-aditu, eta ecusiari ez-icusi eguinic’ beren erara egoten utzi dieçu çure umeai lagun gaiztoarequin
- Haciéndote el desentendido; haciendo la vista gorda
Adituco bacenduteque erdaraz itz eguiten! Oso dago artacoa!
- Está muy experta, muy preparada
Adituco balio nic daquidan batec’ mototsa biurrituco lioque!
- Ya le ajustaría las cuentas a ésa!
Adituco balitu’ itoco ninuque, lepotic artuta
- Pobre de mí, si me oyese!
Adituco batzuc’ lagunari aguertu dazquiot
- Algunas cosas que se oyen
Adituco dedala orrembestez?... obe nuque nic!
- Qué más quisiera!
Adituco dute ene hitza’ ete ene nahira erorico dira
- A la primera indicación me obedecerán
Aditutic daquit... Ez icusitic
- Lo sé de oídas
Aditzaile denac’ escu-joca hasi ciren
- Empezaron a aplaudir
Aditzaile guciac’ biotzaren erdiz-erdico çainean uquitu cituan sermolariac
- Les tocó la fibra más íntima del corazón
Aditzaile onari’ itz guchi
- A buen entendedor, pocas palabras
Aditzaileric nahi ez duenac’ ez du gora behar minçatu
- Que no levante la voz...!
Aditzale guti çuquela guinauden hastean’ nahiz aho ederreco guiçona den
- Aunque es buen orador
Aditzale guti çuquela guinauden hastean’ nahiz aho ederreco guiçona den
- Pensábamos que tendría pocos oyentes
Aditzale onari’ hitz guti
- Al buen entendedor, con media palabra basta
Aditzeco lecuric ez eman itzonci oriei!
- No les prestéis oídos!
Aditzen deçu beraz cein dan çure biotzaren muga?
- El último fin o destino de tu corazón
Aditzen duçu orain nolacotsua dan Jaunaren edertasuna?
- Cómo es en cierto modo
Aditzen emaien, Malencho, aurtengo Gabonetan nere ondoan nai nituzqueala... Etorri ditecela danac, arren bai arren!
- Avísales
Aditzen emo-eiqueçu Lecuitoan’ arraunquetea irabaci ezpadogu-be’ ba daucagula oraindic cer-jan apur bat: gure Jaungoicoa bici dala-ta
- Porque Dios cuida de nosotros..; a Dios gracias
Aditzen errex da erran nahi dudana
- Es fácil de entender
Aditzen gaitzac dira
- Difíciles de entender
Aditzen, nere semechoa?
- Oyes? entiendes?
Aditzen nuen aien esana’ baino ez buruan sartu
- Pero no lo tomaba en consideración
Aditzera aundia artu du Europa-barrena, auci orrec
- Ha adquirido gran celebridad
Aditzera ba diat’ lotsagarri samar ibili dirala
- Han andado llamando la atención
Aditzera charrecoa da... Esaten çaiona’ ez-aditua eguiten du
- Se hace el desentendido
Aditzera dedanez’ bigar etorcecoa da
- Según tengo entendido
Aditzera eman deguieztela Laçaroc nere neque ta oinaceac’ amildu ez ditecen aec ere çori gaiztoco lecu onetara!
- A este lugar desdichado
Aditzerac ditudanez’ egun orretan Azpeitira joan omen çan, bere errico beste bat lagun çuela
- Según tengo entendido
Aditzic gure nequeçaleac; eta guero, aoan gurutzea daguiquela aitortuco duc’ bi iretar aina ba duquela eusco-luguinic macalena
- Reconociendo tu error
Adiunçaz ta era onez’ asierati gaitzari bidera urten bear jaco; ezpabere’ berandu datoz osacarriac
- Salir al paso; prevenir
Adiunçaz ta era onez’ asierati gaitzari bidera urten bear jaco; ezpabere’ berandu datoz osacarriac
- Con tiempo, oportunamente
Adiunçaz ta era onez’ asierati gaitzari bidera urten bear jaco; ezpabere’ berandu datoz osacarriac
- De lo contrario
Adiur charreco gendeac dire. Oitura charrecoac
- De mala traza o ralea; poco recomendables
Adiur onecoa da ori!... Bere buruari baicic beguiratzen ez diona
- Bueno es ése! Valiente egoísta!
Adixquide bat joan çaio, dena ele-çuri; baina cirtocari gaitza da bercea’ eta cehe bat sudurrequin utzi du lausengaria
- Lo ha dejado con un palmo de narices...; chasqueado
Adixquide bat joan çaio, dena ele-çuri; baina cirtocari gaitza da bercea’ eta cehe bat sudurrequin utzi du lausengaria
- Muy adulador
Adixquide dena ororen’ ez da nehoren
- Amigo de todos, amigo de ninguno
Adixquide eguic’ ez behar ducanean, bainan behar ducaneco
- Hazte amigo de uno, no cuando lo necesitas, sino para cuando lo necesites
Adixquide gaixtoaganic apartatze haur nola eguinen duçu? onez-onetara, etsaitu-gabe, ala etsaituric?
- A buenas, sin indisponeros
Adixquide ona’ behar-orduetan eçagutzen da
- El amigo de verdad se conoce en las horas del infortunio
Adixquidea: ez dugu berceren buztanaren beharric, gure ulien quenceco
- Nos bastamos y sobramos para arreglar nuestros asuntos, sin ingerencias de nadie
Adixquidea’ gauça tiquian behar da frogatu; handian emplegatu
- La sincera amistad se demuestra en las grandes ocasiones
Adixquidea, gaxtoena eguiteco duçu
- Te falta lo más difícil
Adixquidea! Guc ba daquigu aspaldian alcarren berri!
- Ya nos conocemos hace tiempo
Adixquide-gabeco bicitzea’ hauço-gabeco heriotzea
- Vida sin amigos, muerte sin vecinos
Adorea ta icharopena lacoric ezta’ goiac joteco
- Para prosperar
Adoreaz ta cinço dautsat nere asmoetan
- Sigo con ánimo y entrega mis planes
Adore-baga gueratuten bagara’ beste soinu bat ençun bearco dogu
- Ya será otro cantar
Adu gaiztoco infernutarra!
- Oh réprobo desventurado!
Adurra erioela jagocaçan ençuten’ papau batzuc eguinda
- Cayéndoseles la baba
Adurra erioela jagocaçan ençuten’ papau batzuc eguinda
- Embobados
Adurra eriola iarduan abade arec’ paper baten gauça onec eçarteni
- Cayéndosele la baba de gusto
Adurra ezpanetic beera tantaca eriola
- Cayéndosele la baba... de contento
Aec certan dira? -Ots berriric ez danean’ ondo!
- Si no hay noticias, señal de que bien
Aec çuten bidea, ez guc!
- A ellos les tocaba o correspondía preguntar, decir
Aec denac’ ilac beraz...; eta M.? Il çan-bezperan’ bici uan ori ere!
- Otro que también murió!
Aec ecarcen lanic etzuun içan
- No se le dio lugar para
Aec ere’ ez omen diote ecer quendu
- No le han cobrado
Aec ere’ eztira cerbait eztutenac içango
- No dejarán de tener alguna tacha; no serán del todo perfectos
Aec ere gauça eguinac içain liraque, cein bere neurrian sartuac; oraingoac beçain neurrigarriac
- Mensurables, finitos
Aec ez dauque ez guicenic ez guiarreric
- Incorpóreas
Aec gai orretan len quiratsic çabaldu ez due; eta çuc bai. Aec içan litzaquee beren eguitecoac ara joateco, eta çuc ez
- Ellos pueden tener sus motivos o asuntos legítimos
Aec gai orretan len quiratsic çabaldu ez due; eta çuc bai. Aec içan litzaquee beren eguitecoac ara joateco, eta çuc ez
- No han dado lugar a sospechas o habladurías
Aec gurasoac lurraren gainean baleude’ oec etzuten orrembeste gauça aurreratuco
- Si vivieran aún
Aec gurasoac lurraren gainean baleude’ oec etzuten orrembeste gauça aurreratuco
- No derrocharían tanto
Aec parrac!... Lertu çan!
- Qué risa!... Se hinchó de reir
Aec sesio guchi içandu çuten, beren artean mococa ibil-gaberic
- Tuvieron pocas disputas o altercados
Aec sesio guchi içandu çuten, beren artean mococa ibil-gaberic
- Evitaron las reyertas
Aen aurrecoai eman cien itzari cerraicala’ Canaan-go bazterretara eraman cituan israeldarrac, Jaincoac
- Conforme a la promesa hecha a sus mayores
Aen berriric ez danean’ sinale ona: acitaraco dira nosqui
- Señal de que siguen con vida
Aen lautasuna ez çan oba, gure egunetaco bichitasunac baino?
- Sencillez y afectación
Aen ondoren’ etorri ciran Erroma-tarrac, aurrecoen azgarriac eta are gosetiagoac
- Que dejaron muy atrás a los anteriores
Aen tartean sarcen çaitut!
- Lo mismo te digo a ti que lo que he dicho de ellos
Aen ustean’ languile ura benetan ari çan
- Lo decía en serio; hablaba en serio
Aeroplanoa’ apal dabile
- Vuela bajo
Aeroplanua cancarretic pasa citzaigun; eta guc icusi ez
- Por encima de la cabeza
Aetacoric’ bat bacarra ere etzan arquitzen amabost urtez goiticoric
- De más de 15 años
Aetara danac etzaten dira bai edo ez esateco
- Todos se inclinan o rinden al parecer de ellos
Afal-aitzinean alferqueriaric frogatzen baceien’ etzerauen etzien afariac gaitzic eguiten
- Los mandaban a la cama sin cenar
Afal-artean’ ori ta au dute agotan
- Hablan de esto y lo otro
Afal-çai ez digu ba jo gaberdi?
- Queréis creer que nos dio la medianoche, esperando la cena?
Afalceca cegocen çorciretan-be
- Aún estaban sin cenar
Afaldu deçue?....- Etsia artu degu
- Sí... ya ha caído...; ya hemos cumplido
Afaldu ta, arrotu ciran edari biciarequin
- Ponerse alegres
Afaldu-gabe joango ote da lotara? -Oiac arinago artuco du... Ea guilbor ori gexten ote çaion!
- A ver si se le rebaja esa barriga!
Afaldu-gabe joango ote da lotara? -Oiac arinago artuco du... Ea guilbor ori gexten ote çaion!
- Así irá más ligero... Así hará menos peso en la cama
Afaldu-ostean’ echeco ugaçaba eguiten çanac’ lagunac lotara bialdu ebeçan
- El que se hacía el amo de la casa
Afal-ondoan contatuco digu’ cer ta nola ta nondican nora bici çan Mari-Muguiroco
- Toda la vida y milagros de...
Afal-ondoan contatuco digu’ cer ta nola ta nondican nora bici çan Mari-Muguiroco
- Toda la vida y milagros de...
Afal-ondoan egarri guchi... egun ascotan. Afari laburra
- Pocas ganas de beber donde la cena es poca
Afari auxe opa-opa nuen çuequin eguin
- Deseaba ardientemente
Afaria çucencera bialdu cituan
- A disponer la cena
Afaria nai-ecic’ echera junda guero... lo bete-betean guelditu da
- Sin querer cenar
Afaria nai-ecic’ echera junda guero... lo bete-betean guelditu da
- Dormido como un tronco
Afarie otzituco jacu! -esan eban aric apur bat guerochuago’ mutiletarico batec
- Un poquito después
Afari-leguea eguinda joango guera
- Hecha la merienda-cena
Afariqueta çalacoan’ mila errealen oquerra!
- Creyendo que se trataba de una broma..., resultó un daño de mil reales
Afaritaco’ etzan falta arrain çabal, salsatan...: ceruac jaquin ceimbat inchaur jo ciran!... Inchaur-salsaraco
- Dios sabe cuántas nueces se majaron...!
Afaritan guinala’ eche guztiac eguin eban dardarea, inguruan jausi çan bomba bategaz
- Se estremeció toda la casa
Afera horren harrotzea eta arguitzea on guinuque
- Ventilar y esclarecer
Afera hortaz argui guciac cucutzea’ etzaion asqui, horri
- No le bastaba imponer silencio absoluto sobre ese asunto
Aferetan lepo-cinçurreraino sartuac direnac
- Enfrascados de lleno
Africarat iraganez-gueroz’ etzare lucez bicico: ez! denetara’ ez duçu bederatzi urteren bicia baicic
- No te quedan en total más que nueve años de vida
Africarat iraganez-gueroz’ etzare lucez bicico: ez! denetara’ ez duçu bederatzi urteren bicia baicic
- No vivirás mucho tiempo
A.G. icençat eroian batec sortu eban aucia
- Llamado A. G
Aga becela luçatzen ari da mutil ori!
- Qué manera de crecer!
Agaitic çagoz, lengo aldean, ain aguratua
- En comparación con lo de antes
Agaitic’ erlearen icena betean dator aramaioarrençat
- Les cuadra perfectamente
Agaitic ez eban emen orporic sartu casta gaiztoac
- Asentar el pie
Agaitic nastuten çan erbestecoen atzera-aurreretan
- En los asuntos de
Agar’ bazterrez-bazter çabilan Bersabeco mortuan
- Andaba errante por el desierto de B
Agaren esan-eguin lotsagaiztoco oiec onçat ematen cituela uste çuen
- Osadías, insolencias
Agaton: guztiz motel jo doc gaur alboca-soinua... Cer jaçoten jac?
- Lo tocabas hoy con poca alma
Agaz bici bearco doçu’ bat-ori edo beste-ori il artean
- Hasta que murrais uno u otro de los dos esposos
Agaz euqui nai eban’ ... ta lagunic onenac galdu cituçan
- Quería estar a bien con él
Age gaixtoac arrapatu nau, içan leiquean charrenac... Nerequicoa icusi deçu senar maitea; orain çure cargu gure umeac. Emen datorquit ilcea
- Ya no me verás más en este mundo
Agea du edanera
- Tiene vicio a beber
Agedrez-jocuan, gueiac jarten ez daquianac’ eztau ondo jocatuco
- Quien no sabe concertar las piezas
Agedrez-jocuan molsotuten ez daquianac’ ilten-be eztau jaquingo
- Quien no sabe dar jaque
Agerdico maldac gora çoaiela’ çurguixcaco orma-arria irauliric’ orçaz-gora bota çuen mutil gaxoa
- Lo tiró de espaldas; boca arriba
Ago, ago! Aitac moldatuco hu arratsean!
- Vas a ver lo que te espera, cuando llegue el padre...; esta noche!
Ago, ago!... Eracutsico dinat nic, ire aiceac gordetzen!
- Ya te enseñaré yo a bajar esos humos!... ese orgullo
Ago batean bi mingain dituna. Gueçurtia
- Hombre de lengua doble
Ago batez eder diran gauçac
- En sentir de todos
Ago bertan, eguzquia, Gabaon-darren etsaiac nic galdu artean!
- Hasta que los haya derrotado
Ago bertan, eguzquia, Gabaon-darren etsaiac nic galdu artean!
- Párate!
Ago bete-betean agoa-betean esan dau cer eguin eban
- Ha confesado de plano..., abiertamente
Ago beteca eguiten dabe barre ta irri nire lepotic
- Se me ríen a toda boca con todo descaro
Ago betez ospa eçaçue Jauna!...
- Celebradlo en alta voz
Ago cerratutic’ ez da sarcen euliric
- En boca cerrada no entran moscas. Silencios discretos
Ago çuriz limurcen çuten Jaincoa; bere mingain gueçurtiz
- Le halagaban con falsía
Ago ençuten, esatera noana!
- Escucha! Atiende!
Ago epez’ eta icusiren duc Jaincoaren gaztigua
- Aguarda un poco
Ago gueldic! aguindu nion çorrotz baino çorrotz... bi beguiac botatzeco beguiratu batequin
- Lanzándole una mirada severa
Ago gueldic! aguindu nion çorrotz baino çorrotz... bi beguiac botatzeco beguiratu batequin
- Le mandé con imperio
Ago gueldiric, cirin ori!... bestela campora ataraco aut... Amamac ume gogaicarriari
- Estate quieto, trasto!
Ago gueldiric, nesca!... Colpe oiequin barrengoa galdu-gabe!
- No me vayas a hacer abortar!
Ago isilic, ciztrin ori!... Neure buruaz bat eguitecoa az eu?
- Te vas a comparar conmigo? Pretendes equipararte a mí?
Ago ixilic, barregarri!
- No digas tonterías!... hombre!
Ago ixilic, berri-jario ori!
- Calla, embustero!
Ago ixilic besteren percean burrunçaliric sartu-gabe! Mixquindoi! ??
- No te entrometas!
Ago ixilic,... egüerri laugarrena!
- Qué ingenuo eres! N.B. Alusión al día de Inocentes, cuarto día de Navidad
Ago ixilic, eta ez deçaela itzic atera!
- No digas nada!
Ago ixilic, Machin; ezpeic inoc jaquin jaço jacan ori: ac andreac iri’ adarra jo daua galanto!
- La mujer ésa te ha querido tomar el pelo soberanamente
Ago ixil-ixilic’ genteac çoratuta erabili-baric!
- Para no aturdir o desconcertar a la gente
Ago Jaincoarequin, Jaincoa duquec hirequin
- Sé leal con Dios; él lo será contigo
Ago, Maria, otoi, ixilic! Ez dun icusi ene queinuric... Xorta bat edanez-guero’ beguiac inir-inir
- Te centellean los ojos... Te falla la vista
Ago, Maria, otoi, ixilic! Ez dun icusi ene queinuric... Xorta bat edanez-guero’ beguiac inir-inir...
- En cuanto bebes una gota
Ago oneco cafea...: au da lenengo aldea; bigarrena’ ... edatea cattalin-gorri maitea...
- Café de buen gusto
Ago oneco cafea...: au da lenengo aldea: bigarrena’ ... edatea Cattalin-gorri maitea...
- La rica mistela o coñac
Ago onecoa guendun, aita çana... Aho-xuria. Z
- De buen paladar
Ago paquean; ar çac arnasa!
- No te precipites, ve con calma!
Agoa auspoturic’ arnaseaz eguiten eutsan aice
- Hinchando la boca
Agoa auspoturic’ arnaseaz eguiten eutsan aice
- Insuflar
Agoa bete aguinegaz ichi nabe... Aoa bete eçurrequin utzi naute. G
- Me han dejado con un palmo de narices; defraudado
Agoa betean esaten du gueçurra...
- Miente descaradamente; con toda la boca
Agoa biurtu
- Retorcerse la boca
Agoa-beteco itza
- Una palabra como se pide
Ago-ago! ire leurrico neurrico çapata opatuco duc ic ere... Norbaitez parra eguiten duenari
- Ya te encontrarás un día con la horma de tu zapato...
Ago-azpiz esan digu. Izpean, R
- En secreto
Ago-bete açurregaz ichico joc carlisten alderdia
- Dejar con un palmo de narices; dejar chasqueado
Ago-bete aguinegaz açurregaz itzi dabe
- Dejarle con un palmo de narices; defraudado, chasqueado
Ago-bete aicegaz ichi utzi nenduen erançuera onegaz
- Me dejaron boquiabierto... sin entender lo que quería decir aquello
Ago-bete orcequin utzi dute. Dun gucia quenduric
- Lo han despojado de todo
Ago-biçarric eztauco. Agopiçarric eztu
- Tiene buen apetito
Agoçabalca jarcen çan gendea, aren sermoia asi orduco
- Se ponía a bostezar
Agocoa’ gueroco Jatera ematen çaion aciendac’ guero esnea ta gaineracoa ematen
- El gasto de hoy dará fruto mañana
Agoniacoan’ çor guztiac bardincen dira
- Quedan satisfechas todas las deudas, al toque de agonía
Agopetic mar-marra dariola doa Gorri’ minduric gogoa
- Murmurando por lo bajo...; refunfuñando
Agor omen çana’ sei ilabeteco aurdun dago
- Está ya en su sexto mes; está de seis meses
Agora eroan bear neban oguia erosteco dirua
- El pan indispensable para el sustento
Agorra’ agor etorri çaigu, garailari aice charrac...: beiac’ errape cimelac, eta atze-aurreac igarrac... Esnea lodi ateratzeco’ ez daude alderdi charrac!
- Septiembre nos ha salido seco
Agorra’ agor etorri çaigu, garailari aice charrac: beiac’ errape cimelac, eta atze-aurreac igarrac... Esnea lodi ateratzeco’ ez daude alderdi charrac!
- Han prevalecido vientos desfavorables
Agorra’ agor etorri çaigu, garailari aice charrac...: beiac’ errape cimelac, eta atze-aurreac igarrac... Esnea lodi ateratzeco’ ez daude alderdi charrac!
- Mal asunto para la gordura de la leche
Agorra’ agor etorri çaigu, garailari aice charrac...: beiac’ errape cimelac, eta atze-aurreac igarrac... Esnea lodi ateratzeco’ ez daude alderdi charrac!
- Pecho y espalda demacrados
Agorra arteco bicia escatzen nion’ eta aditu dit Jaunac
- Que me conservara la vida hasta septiembre
Agorra çare eta harric-gabea; bainan amatuco çare’ eta seme batez erdico
- Y darás a luz un hijo
Agorrac oguei ta bost, eguzqui berua, iparretic aicea, garbia cerua...: beti ezta içaten olaco guirua
- N.B. Rasgos descriptivos en estilo elíptico
Agorr-aldietan içan-ecic’ ecin leique gauça onic atera
- Fuera de los tiempos de sequía
Agorraz ia ondatuan aurquietan da gure euscal-lurra
- Casi arruinada por la sequía
Agorrilan, ardura maiz’ bero gogorrac ari
- Suele hacer fuertes calores
Agorrileco eguzquia guenduan dardaraz gainetic
- Reverberaba
Agorrileco euria’ arnoa eta eztia
- Lluvia de agosto, vino y miel
Agorr-ola batec neguco euriaquin burniric eguiten ezpadu’ nola eguingo du, errecac agorcen diranean?
- Ferrería de temporada de lluvias
Agortu ecin citequena çan’ çuc cenduan iturria
- Tu facundia; el torrente de tu inspiración
Agotan joan cena’ apeçaren itzaldi samurra
- Objeto de todos los comentarios
Agotic atera deustac
- Me lo has quitado de la boca; ya lo iba a decir
Agotic belarrira çuec guelan erasia’ echegainetic oiu eguingo dute
- Lo que dijisteis al oído en el aposento
Agotic bitsac urtetan eutsola asi jacon quisqui ta casca, emon-alean
- Echando espuma de rabia
Agotic galdu aiz, morroi gaizto!
- Por tus mismas palabras te condenas
Agotic orcera bersotan erançun dio
- De improviso, de repente... Improvisación
Agotic orcera eztira elcarrez fijatzen erri chiquietan
- Son muy desconfiados
Agotic sudurrera emango al ciçun bada?
- Creías que te lo iba a dar de manos a boca? en el acto?
Agotic ucabilera bereala dute sarrera, mutil biac’ lagunec bereici dituten arte
- De las palabras llegan a las manos
Agotic urteten eutsen-lez ipini dodaz, nescatilearen berbac
- Tal como salían de sus labios
Agotic-orcera’ baietz erançutea nai cenduque? Itzetic-orcera
- De repente, de improviso
Agoz aitzen aditzen emon cetsan eutson
- Le enteró verbalmente
Agozco otoitza ondo eguin-arren irabaci guichi ateraco doçuelacoan egon ez çaitecen’ ona cer dinotzuedan
- Sacar poca ganancia o provecho
Agrarioen artean baino euneco orrembeste aundiagoa dago radicalen artean, legue orren alde
- Mayor porcentaje
Aguacilac’ iru-lau alcaten indarrac euquiten dauz errian, aguincen
- Mandan más que
Agudo cucu eguin cioten sasquichoco goxoquieri, eta uncixquetaco ardo xurieri
- Dar cuenta de..; acabar con
Ague charra du eche orrec
- Mala suerte, mala sombra
Aguer bat in-çaçu plaça ortara
- Asómate un poco a
Aguer çaioçu igaro çaiçuna, ta esan gira-bira-gabe!
- Y díselo sin rodeos
Aguer eguiozcatzu cere eguitecoac
- Descúbrele tus asuntos; tus cuitas
Aguercera beartu naçute’ inorc jaquin bear etzidana
- Lo que nadie debía haber sabido de mí
Agueri cen’ Blumec besotaraca eguin-araci leguec’ etzuquetela ondorio onic
- Las leyes elaboradas en serie; a brazadas
Agueri cen’ Blumec besotaraca eguin-araci leguec’ etzutela ondorio onic
- No podría salir de ellas cosa buena
Agueri çuen arroztua eta tontotua pilotariac; ez-arin laster arrozten baita trintequetean
- Desentrenamiento por falta de ejercicio
Agueri çuen’ bozcarioac bihotzetic gainez-gain eguiten ciola
- Que le desbordaba el gozo...; que su corazón rebosaba de contento
Agueri da’ ba duela beruna buruan Lapurdico haurrac: beguiratuagoric ez da inguruan
- Bien se conoce que es ponderado en su manera de proceder
Agueri da’ cer den Alemanen sabeleco mina
- Ya se ve qué es lo que les duele
Agueri da’ çoro guciac ez direla preso!
- No todos los locos están encerrados
Agueri da’ çuen erranac ceiher eguiten diotela eguiari
- Vuestras razones son contrarias a la verdad
Agueri da’ herrialde arrotzec ez dutela Franciaren gueroaz etsitzen
- No desesperan del futuro de Francia
Agueri da’ ifernuco etsai gaixtoac eguin-araci ciola lan hori
- A la vista está que...; está claro que
Agueri danez’ ... ara nolaco eulcia eraunsi dion!
- Darle una buena batida
Agueri duçu ez çarela lehembicico aldiz gina etorria
- Ya se te conoce que
Agueri duçu’ ez jaquinean minço çarela
- Ya se conoce que
Aguerian colore bat’ gordean bestea... Aurretic erosi’ ta atzetic saldu... Oriec cein diraden’ orain degu jaquin!
- Perfidia, felonía
Aguerian dagonac’ ispilu-bearric ez Ez du itz bat gueiago bear
- Lo que es evidente no necesita demostración
Aguerian dauzca’ oraingoac ez-ecic leenac eta etorquiçunac ere
- Los tiene a la vista, presentes
Aguerian den gauça da
- Es evidente
Aguerian guertatu da’ gordez uste çana
- Lo que se pensaba hacer ocultamente
Agueri-ascoan daude orain alcatearen asmoac
- Han quedado bien al descubierto
Aguerico batzarric eguitea’ aurretico baimen-baric ez ei-dau onçat emongo gobernuac
- Celebración de actos públicos
Aguerre-azpico sagardoteguira etorri omen çan; ta ondo berdindu çanean sagardoz’ lo artu çuan bertan, igueldoarrac
- Beber a satisfacción
Aguerrec’ ongui ecarcen cituen pilotac hastean; guero ez
- Devolvía bien los saques
Aguerriz ezpada, capapetic bedere’ gaizqui minço dira adisquideac ere
- Al descubierto o bajo cuerda
Aguertaldi andi bat eguin gura içan dabe comunistac
- Hacer una gran manifestación
Aguertu çan, ez nundic eta ez andic, gazte bat ogui batequin; utzi cien ogui ura’ eta, ez nora ta ez ara’ galdu citzaien gazte onguilea
- No se sabe de dónde
Aguertu çan, ez nundic eta ez andic, gazte bat ogui batequin; utzi cien ogui ura’ ez nora ta ez ara’ galdu citzaien gazte onguilea
- Se les desapareció sin saber a dónde
Aguertu çan Manu’ gueroago-garrenean
- De allí a un rato
Aguertu çan onci bat belan: eçagutu çan’ ichas-lapurra çala, ta urratuten etorrela
- Que venía acercándose
Aguertu çanean’ an ba ciran oiuac, poçac çoratu-bearrean danac
- Hasta el punto de volverse locos todos. De contento
Aguertu çaneco’ bero-berotan chalotu eban genteac
- Lo aplaudieron calurosamente
Aguertu ceneco’ laster eguin çuten, hari agur ematera
- Corrieron a saludarlo
Aguertu ceraneco’ pecu charrean jarri naiz... Aurrez ordaincen ezpadeçu’ emen eztago sapairic çuretzat
- Me he puesto a recelar..; me ha dado mala espina
Aguertu ceraneco’ pecu charrean jarri naiz... Aurrez ordaincen ezpadeçu’ emen eztago sapairic çuretzat
- No hay albergue para ti
Aguertu cinan-ezqueroco guztian’ beti euqui dot cer edo-cer çuri bialduteco asmoa
- Desde que apareciste hasta la fecha
Aguertu cirean guiçonac oboen-oboen edo ozta, apal-apal da larri’ jaun orrengana
- A duras penas, trabajosamente
Aguertu citzaion ilargui bat, alde-aldean betea, baina ez osotoro
- Una luna casi llena
Aguertu da? Aspaldi baten ezquenquian orren barri!
- Hacía tiempo que nada sabíamos de él
Aguertu da cer grinac jotzen çaitun, oso çainetic
- A la vista está de qué pie cojeas
Aguertu da’ gordean çaucaten poçoia: ez dira goxo egongo jaun oien barrenac!
- No estará muy tranquila su conciencia
Aguertu dituçu confesioan çure becatuen iturriac?... Bai berriz!... Gueçurra aurrera! gorde’ bearren dana ta oquerraren etorbideac
- Quia!... qué va!
Aguertu ete dautsa guero guiçonchu orrec Diputauari, abadian papera?... .-Bai edo... batec ba daqui
- Cualquiera sabe!... Vete a saberlo!
Aguertu jatan loa’ baina nic eztaquit cer otsac içan direan: igues dau loac nire beguietati
- Ya me venía el sueño
Aguertu jatan loa’ baina nic eztaquit cer otsac içan direan: igues dau loac nire beguietati
- Ha huido de mis ojos; ya no he dormido
Aguertu moch bat echean eguinda’ berriz ere joanac ditugu
- Después de una entradita o corta visita
Aguertu oi çanez’ aienatu oi çan: inoc nundic nora ez equiala
- Sin que nadie supiera por dónde; misteriosamente
Aguertu omen çan, noizbaiten ere, mutila’ aita ta anaiaren ojuetara, baso ilun batetic
- A las voces de
Aguertu-içu barrua garbiro, dan-leguez...!
- Di con franqueza lo que te pasa
Agueta botaric guelditu da
- Ha quedado sin apoyo; privado de ayuda
Agui danez’ alaba ezconcen çaie datorren udaberrian
- Según parece
Agui danez’ Gazteizco çaratea catolicuairi çor jaqueela, esan dau gobernadoreac
- Por lo visto
Agui dedila... berac daquien gucia!
- Cualquier cosa que ocurra
Aguian berce haimberce, heldu den urteco!
- N.B. Fórmula de buenos deseos en el saludo de cumpleaños
Aguian erorico aiz!
- Ojalá caigas!
Aguian ezpaçan inoiz I. ori nere beguian aurrean açaldu!
- Ojalá que nunca...!
Aguian ezpaçan inoiz I. ori nere beguien aurrean açaldu!
- Presentarse delante de los ojos. Ojalá no lo hubiera visto nunca!
Aguimbidea dauqueenac neurriric arcen ezpadabe baquean dabilenari baquean isteco’ içan leiteque egun orretan naicoa narru-ots
- Puede que haya palos
Aguimbidea dauqueenac neurriric arcen ezpadabe baquean dabilenari baquean isteco’ içan leiteque egun orretan naicoa narru-ots
- Los encargados del orden público
Aguimpidea daucanari esan baleutso’ etzan ori jaçoco
- A la autoridad
Aguin guciac’ osoric dauzca
- Tenerlos sanos
Aguinac’ ancina joanac; oe utsac dituala
- Hace tiempo que ya no le quedan dientes
Aguinac’ ancina joanac, oe utsac dituala
- Las encías desocupadas
Aguinac bardindu jacoz... Contu orregaz!
- Cuidado con ése..., que ya se da cuenta de las cosas...; que ya empieza a maliciar!
Aguinac bardindu jaquez’... eta contu orregaz!
- Ya le han crecido los dientes
Aguinac’ çaarrez çulatuac
- Picados de puro viejos; cariados
Aguinac’ casic bitic-bat dauzcat, ileac oso banandu
- Reducidos a la mitad
Aguinac’ casic bitic-bat dauzcat, ileac oso banandu
- El pelo ya muy ralo, enrarecido
Aguinac eçarri deutsaçaneraco erbiari, ceimbat salto eguin dabez chacurrac?
- Clavarles los dientes
Aguinac elcen eztio... curpilari
- No engrana
Aguinac estutuaz, ezpainetatican odola ateratzeraino’ atera cituan sei onçaco eguinac
- Seis onzas contantes y sonantes
Aguinac’ gueroago eta azcarrago ditu: aren ogui-chiquitzea! Aren irunci-bear tristea!
- Qué manera de moler y de tragar!
Aguinac oso falta ditut, orçac ez berdinac... Nigati libre daude sagar gordinac
- Para mí, ya no cuentan
Aguinac urrago’ aideac baino
- Más cerca los dientes que los parientes
Aguinaco mina eucalaco’ ez eban biar çan besteco gogor joten mailuacaz, mutil gaztiac
- No golpeaba todo lo fuerte que debía
Aguinaquin ta ezpanaquin barrututa emon euscun mina, Jaungoicoac: ate bigaz ichita
- Clausurada o encerrada
Aguin-ataratzaile ospetsu bat’ ucondoetatic-bere barriquetea eriola egoan bein plaçan; eta aurrean gente-talde andia adi-adi
- Escuchándole absorto
Aguin-ataratzaile ospetsu bat’ ucondoetatic-bere barriquetea eriola egoan bein plaçan; eta aurrean gente-talde andia adi-adi
- Hablando por los codos; como un descosido
Aguinçale ona’ eguinçale charra Asco aguindu bai’ baina ez bete
- Mucho prometer y poco dar
Aguincen dunac’ ez erregutzen: ori’ ascoc daquiguna
- Quien manda no ruega...; a la fuerza ahorcan
Aguincen dunac ezpaitu erregutzen ixilic egon bear azpicoac
- El que manda no ruega
Aguinceraco’ orain atera contuac!
- Antes de comprometerte, piénsalo bien!
Aguindu au ecertan artu-gabe
- Sin tomarlo en consideración
Aguindu bai, aguindu çuan; baina guerocoago batean etorri çan
- Pero tardó en venir; no vino sino mucho más tarde
Aguindu bai’ baina baterez etorri: eguingo diçu orrec
- Pero no venir; no cumplir lo prometido
Aguindu bai;... baina eguitorduan’ uts!...
- Pero a la hora de la verdad
Aguindu bai’ baina itzac ucatu: ori eguin cigun
- Faltar a su palabra
Aguindu’ bat; eta esana’ bi...: aguindua contu içan bedi
- Una cosa es prometer, otra dar
Aguindu bi oneec’ batera joten dabe
- Coinciden
Aguindu cion’ cegoela guiçon andi arequin; ta ceguiela al-eguina, debocio au eracusteco
- Que fuese a hablar con
Aguindu cion’ cegoela guiçon andi arequin; ta ceguiela al-eguina, debocio au eracusteco
- Que hiciera todo lo posible
Aguindu cion lapur onduari Paradisua. Jesus-ec
- Al Buen Ladrón
Aguindu citzaiona Bernardachoc eguin çuenean’ ia negarr-eguinean cegon Obispo jauna debocioz
- Estaba conmovido hasta las lágrimas; a punto de llorar
Aguindu çuen Cesar Augusto-c’ har citecen mundu gucian citezquen ororen icenac
- Que se hiciera un censo del mundo entero
Aguindu daiogun gueure buruari’ inozco neque, eragozpen ez otzaldic ez dauscuela onetan utsic eraguingo
- Comprometámonos; formemos la resolución de
Aguindu daiogun gueure buruari’ inozco neque, eragozpen ez otzaldic ez dauscuela onetan utsic eraguingo
- Jamás ningún trabajo ni obstáculo nos hará fallar
Aguindu dau’ amaitu dirala gure echean janci lotsa guichicoac, eta nesquen ule motzac
- Los vestidos inmodestos
Aguindu eutsen’ lan bat, çanic gogorrena içan arren’ eguingo ebala, bere buruaren sena cembaterainocoa çan eracusteco!
- Para demostrar su sano juicio
Aguindu eutsen’ lan bat, çanic gogorrena içan arren’ eguingo ebala, bere buruaren sena, cembaterainocoa çan eracusteco!
- Por duro o difícil que fuese
Aguindu gogor hura atzeratzeco escatzen cion
- Revocar aquella orden
Aguindu gogorra çan: buruco ileac çutitzeco adinecoa
- Espeluznante; como para poner los pelos de punta
Aguindu oiec gogoan arturic’ or abitu guera xomorro-xomorro, lau anquean... Bostean joandacoric etzan içango nosqui
- Disimuladamente, con toda cautela
Aguindu orrec’ cer-esan asco eraguin dau
- Ha suscitado comentarios
Aguindu ta eman ez’ emen etzegoc gauz onic
- Así no puede ser...; esto va a ir mal
Aguindua’ bat; emona’ bi...: artuagaz egon adi!
- Cuánto va del dicho al hecho!
Aguindua’ bat, eta emona’ bi..: aguinduagaz compon adi! Guri gueuri beinçat’ ederra sartu dauscue...!
- Buena jugada nos han hecho! Como nos han engañado!
Aguindua’ bat, eta emona’ bi...: aguinduagaz compon adi! Guri gueuri beinçat’ ederra sartu dauscue...!
- Buenas promesas, pero que quedan en palabras vanas
Aguindua bat’ eta emona bi; aguinduaz contentu adi!
- Una cosa es prometer, otra dar
Aguindua’ çor
- Lo prometido es deuda
Aguindua dago’ ez daquiela orrelacoai comunioraco lecuric eman
- Que no se los admita a
Aguindua eguin nai eztuenic arquitzen baçatequean’ labe gori batean erre bear çuten
- Si se encontrase alguien que
Aguinduari burua macurtu’ ta bete ez eguiten eben
- Acatar la orden, pero dejarla sin cumplir
Aguindu-eguinecoa da gure mutil au
- Es obediente
Aguindu-lecu nagusietan daucaguçan R. lango buru-choroquilac
- Unos deschavetados por el estilo de R
Aguindu-lecu nagusietan daucaguçan R. lango buru-choroquilac
- En el poder; en los puestos de mando
Aguindunecoa’ çor Anchinaco esaera çarra.
- Lo prometido es deuda
Aguinduric ba daucogu gure echecoandreac’ escobaric ez ibilceco escailera oetan
- Ya me lo tiene mandado... N.B. Anotar la curiosa forma verbal
Aguinduric ceucaten’ aurreneco tiroa apaiçari emateco
- El primer tiro
Aguindutaco ur-bide berriaren itzaren jabe daude
- Mantienen firme su compromiso
Aguindutea ta parcatutea’ gurasoarençat an an dira
- Apenas se diferencian. Mandan, sí, pero no se hacen obedecer
Aguinduten egoteco obea çara çu, ceu-be’ auzpaztuta, araçoac oquertuta egoteco baino, tentel ori!
- Para estarte torcido, baldado de trabajar
Aguineco mina det .-Eztec lagun ona!
- Mala cosa!
Aguineco minac ere aztu çaizquit...; au lasatasuna!
- Ya se me ha ido el dolor
Aguineco minez’ batera ta bestera dabil
- Se agita de un lado para otro
Aguinetaco batequin’ lurrera bota eban
- De un golpe a la quijada
Aguinetati ura dariola itanduco deutsa ama galduac alabeari arratsean’ ea dançara ceinec eroan daben
- Cayéndosele la baba de gusto
Aguinic ia bapere ezpadaucaçu’ eztaucaçu euretaco minic...
- No hay mal que por bien no venga
Aguinic-be eztaucat gauça danic
- No me queda un diente sano
Aguin-quençailea
- Sacamuelas
Aguintari biac’ adisquide barru-barrucotzat dauquez
- Intimos amigos
Aguintari gaiztoai uca eguiteco indarra
- Oponerse, resistir, hacerles frente
Aguintari onenac’ preso daduzcate...: euscaldun içatea du bacoitzac calte
- Su delito o culpa
Aguintari orreec beti dabiz cer asmauco’ gure berbetea seculaco ilteco
- Siempre ingeniando modos para
Aguintari ta biarguin’ danoc gabilça nequian; saia gaitecen, nundic bila paquia
- Unos y otros andamos descontentos, disgustados
Aguintaria balitz-bere’ nire icen onean jo-ezquero’ ilgo neunque
- Si me tocara o lastimara en la honra
Aguintariac ere berotu ciran’ eta andic eta emendic’ norçuc ciran atera çuten
- Se interesaron; pusieron todo el empeño
Aguintariac ere berotu ciran’ eta andic eta emendic’ norçuc ciran atera çuten
- Indagando aquí y allá, averiguaron
Aguintariac’ errudun jo çuten
- Lo juzgaron culpable
Aguintariac eta cata-narru pocholocoac’ bazter-nasle deitzen diete gazte oiei
- Gentes acomodadas
Aguintariac! etzaçutela beartu gueiago erria!
- No hagáis sufrir así al pueblo!
Aguintariari gogortuten jacona’ Jaungoicoaren ordeneari gogortuten jaco
- Resistir, oponerse a
Aguintarien otsera’ alde bietacoac alcarri gogorquiro eraso cioten eguin-al guztian
- A la voz de mando de los jefes
Aguintari-maquila bat emoi eguitea otu jaque
- Regalarle
Aguintarixacana goacen’ ta esan deixogun’ gueu guerala gueixen
- Que la fuerza es nuestra
Aguinte danac’ çureac dira ceruan eta lurrean
- Tienes todo poder
Aguinte gogorrac artuac ditugu...; eta berorri alde eguiten utzi-ezquero’ guc icusi bearco guenituzque ixtilu gorriac
- Lo pasaríamos muy mal
Aguinte oiec gordetzen ez bacituzten’ madaricacio gogorrac azpian artuco cituela esan cien
- Caerían bajo terrible maldición
Aguintearen çale dana’ ez da bildur eceren; aundinaiac’ ez du eçagutzen beretzat arriscuric
- No siente temor de nada
Aguiraca garratzez’ çapalduco eztoçu
- Confundir o apabullar con ásperas reprensiones
Aguiraca-maguiraca-be’ asco gura euscun
- A pesar de sus continuas reprensiones
Aguiri çabalean esan deçaquegu
- Públicamente
Aguiri da emendic, araco an’ aritza
- Allá lejos
Aguiri direan ta ez direan gauça guztiac
- Visibles e invisibles
Aguiri dodala lequittarra naçala? Amen nun egon leiquien gaucea!... Nun aguiri dot ba? Surrean?
- Esto sí que tiene gracia!
Aguiri dot ule çuriric?
- Se me deja ver alguna cana? Se me ve...?
Aguiri edo garbitasun bat emon daguiela
- Certificado o comprobante
Aguiri ez dirala, emen dauden aingueruac
- Invisiblemente
Aguiri jarri bear degu or cer guertatu dan
- Poner en claro
Aguiri ori icempetu ebenai’ seina ilabete ta egun banaco itzala eçarri jaquee
- Les han impuesto seis meses y un día de cárcel a cada uno
Aguiri orrec esan bear du’ cer orduz jaio dan aurra, nola derizten gurasoac’ eta eraberean alde bietaco aitonac eta amonac
- Abuelos paternos y maternos
Aguiri orrec esan bear du’ cer orduz jaio dan aurra, nola derizten gurasoac, eta eraberean alde bietaco aitonac eta amonac
- Cómo se llaman?
Aguiri orrec esan bear du’ cer orduz jaio dan aurra, nola derizten gurasoac’ eta eraberean alde bietaco aitonac eta amonac
- Hora en que nació
Aguiriagoan ecusico ditugu orain’ Meçaren içate andia ta ondasunac
- Vamos a ver con más claridad
Aguiri-aguiri gueratu da’ eurac etzirala
- Ha quedado bien demostrado que
Aguiri-aguirian arquitzen dira’ etor-berrian eguin cituzten çotasca-çuloen eçagungarriac
- A poco de venir
Aguiri-aguirian arquitzen dira’ etor-berrian eguin cituzten çotasca-çuloen eçagungarriac
- Zanjas
Aguiri-aguirian daude ojuz deadarca’ beren ama maiteari esaten: bici guera, emen gaude, çureac guera
- A la vista de todos están
Aguirian dago cegaitic
- A la vista está: no hay necesidad de decir
Aguirian dago’ üscara batetic bestialaco jaucia
- El salto o diferencia entre una y otra habla vasca
Aguirian eta banan Jesucristo autorcen dogunoc
- En público y en privado
Aguirian ipini niçun lengoan, emen cer guertatu dan
- Exponer, declarar
Aguirian ipinico ditu Jaunac Santuen becatuac ere; baina ez due orregatic lotsaric ecusico
- Mas no por ello pasarán vergüenza
Aguirian jarri deutsuez ceure sustarrac... Arech maite orreri
- Dejar al descubierto para que se sequen
Aguirica jardun desta deust ugueçabac’ cergaitic-baric
- Me ha estado riñendo sin motivo
Aguiri-çalea ezpanaz-be orratz ori paparr-egalean iminteco’ beste edonoc aina maite dot eusquerea
- Amigo de exhibirse, de alardear
Aguiri-çalea ezpanaz-be orratz ori paparr-egalean iminteco beste edonoc aina maite dot eusquerea
- Para ponerme esa insignia a la solapa
Aguirico bazter guztiac’ çuri-çuri ichi utzi ebaçan chingorradac
- Todo el paisaje a la vista
Aguirico çauriric ez du, bainan sabeletic minez dago
- No tiene herida a la vista; herida externa
Aguirico edo ixilicaco batzarrac, bear-becela mugatu-gabeco çabaltasunaz eguiteco escua
- Una libertad ilimitada de...; una libertad absoluta de
Aguirico etsaiac baino alde gucietara galgarriagoac dira, beste oiec
- Son más perniciosos por todos conceptos
Aguirico pecataria dan artean
- Pecador público
Aguirico sinaleren bat
- Alguna señal externa o perceptible
Aguirieneco banaca batzuc açalduco ditut, erdizca motz-ca bederic
- Unos pocos de estos árboles de los más notorios
Aguirieneco banaca batzuc açalduco ditut, erdizca motz-ca bederic
- Aunque fragmentariamente; sumariamente
Aguiriic estali!... Ara emen cein datorren!
- Se puede?... N.B. Al entrar a visitar a un enfermo
Aguirira atera dituçun asmoac, eta ceuc baino bestec jaquin-bagaric euqui dituçunac
- Ocultos a todos menos para ti mismo
Aguirira atera dituçun asmoac, eta eta ceuc baino bestec jaquin-bagaric euqui dituçunac
- Revelar, sacar a la luz
Aguirira atera dituçun asmoac, eta eta ceuc baino bestec jaquin-bagaric euqui dituçunac
- Revelar, sacar a la luz
Aguirira irteteco lotsaiçun andiren bat dutenac
- Algún gran reparo o vergüenza
Aguirira irteteco lotsaiçun andiren bat dutenac
- Para salir o presentarse en público
Aguirre jauna’ etzan nolanaietan guiçon; aundienetacoa baicic... Bi edo iru orrelacoc’ mundu oni çucentasun ederra emango lioteque!
- Qué bien arreglarían el mundo!
Aguirre jauna’ etzan nolanaietan guiçon; aundienetacoa baicic... Bi edo iru orrelacoc’ mundu oni çucentasun ederra emango lioteque!
- No era hombre al modo corriente; no era un hombre de tantos
Aguirreren lagun-ustecoa içanda’ ori eguitea etzan ongui
- Siendo uno que pasaba por ser amigo de
Aguitz damugarriagoa da adisquide salçailearen charqueria
- Todavía es más deplorable
Aguitz eta sendo esan ditu, bere esatecoac
- Hablar claro y fuerte
Aguitz ilundu çait biotza
- Se me ha llenado de tristeza el alma
Aguitz luçatu da emengo nere bicitza
- Mucho se ha prolongado
Aguitz minduric uzten ninduten
- Lastimado, contristado, ofendido
Aguizco’ emenche egoten da ori
- Generalmente; de ordinario
Agur, adisquide, egon bizcor...!
- Adiós, que te vaya bien!
Agur, aita maitea, domecara artean!
- Hasta el próximo domingo!
Agur, Aita nerea, ta gogoango aal naçu çure otoitzetan!
- Espero que te acuerdes de mi
Agur ba, goranciac euc gura doanari!
- Adiós, que te vaya bien!
Agur ba, orduan!... .-Çoaz mila ainguerurequin!
- Adiós, que te vaya bien!... Con ironía
Agur bat eguin neutsan samurra; gueiago ez dot icusi aurrean
- Ya no la han visto más mis ojos
Agur bat ez çun opa, aurretic pasatzean: orru bat besteric ez çun eguin
- No se dignó devolver el saludo
Agur betico bat eguinaz jarraitu deutsagu
- Despedida definitiva; un eterno adiós
Agur betico, nire egun gaztetacoac!
- Mis años de juventud!
Agur, Chomin..., iru egunic baten etorrico naz
- Cada tres días
Agur, çoragarri! esan cion Mariri aingueruac; alde-aldera’ griegoz becela quecharitomene çoragarri. Graciz betea cegolaco’ çoragarri
- Salve, embelesadora!
Agur çorioneco bat ceuri!
- Mi congratulación!
Agur, cutuna esan çunean’ Joxe gorri gorri eguin çan; berac ere ez cequin nundic atera citzaion’ beinere esan gabeco itz ura
- Se puso todo colorado; se ruborizó
Agur eguinda, eche-aldera biurtu ciradenean’ laino-anca bat ichas-aldeti icusi çuten airean. Bide-erdira eldu baino len’ belcitu citzaien goia
- Un nubarrón
Agur eguioçu itzez, belaunez, buruz... alde gucietara
- Adorarle de todas maneras
Agur, emazte laztana! gogoan iduqui naçaçu!
- Acuérdate de mí! Tenme presente! No me olvides!
Agur! -erançun eben nire cutunac
- Mis hijitos
Agur eta cur, Dabiden semeari!
- Hosanna al Hijo de David!
Agur eta cur, Dabiten semeari!
- Hosanna al hijo de David!
Agur, eta on daquiçula!
- Que lo pases bien
Agur!... eta ondo pasa gabon-jaiac!
- Felices pascuas de Navidad!
Agur, eztaucat astiric egoteco-ta! Arranondo-n gurecoric icusten badoçu’ goranciac!
- Si ves alguno de mi casa
Agur gure cafea! Agortu eguin da! .-Aguro eguin ditu lanac suac!... Chirrista bat guelditu da
- No han quedado más que unas gotas
Agur gure cafea! Agortu eguin da! -Aguro eguin ditu lanac suac!... Chirrista bat guelditu da
- Pronto ha hecho su obra
Agur gurea!... Ez gaitu icusi onciac! Galdu gara!
- Estamos perdidos!
Agur guztioi! Ondo artu noçu noçue’ ta esquerric asco... Urrengo batera artean!
- Hasta la vista!
Agur ilun bat eguin deuscue guraso çarren legueac
- Triste despedida
Agur, Inaxio: ondo-ondo egon’ gu etorri arte
- Que lo pases bien!
Agur, Inaxio: ondo-ondo egon’ gu etorri arte...
- Hasta nuestra vuelta
Agur, Jose, cer dioçu... .-Ondo etorri dala, Jauna!... Cer dabil?
- Bienvenido seáis!
Agur, loracho polit, usain opaca bici cineenac atzo colcoac çabalic!
- Con las corolas abiertas
Agur Maria esaten dunac’ Santa Maria esan-azten du
- Donde las dan, las toman
Agur, Maria! Graciaz betea cera, Jauna çurequin dago... Jabetu çaitea!
- Entérate! Sábelo!
Agur Maria, guztiz garbia ta inoiz orbanic-bacoa
- Siempre inmaculada
Agur, Maricho! Ceruan elcar icusten guerta gaiteala! -Amen bada, Inaxio! Ez naiz aztuco çuçaz nere erregu laburretan...
- Que nos encontremos en el cielo!
Agur, Maricho! Ceruan elcar icusten guerta gaiteala! -Amen bada, inaxio! Ez naiz aztuco çuçaz nere erregu laburretan
- En mis pobres oraciones
Agur, nereac eguin dau esanaz gastau çan
- Me muero
Agur, nereac eguin dau esanaz gastau çan
- Murió diciendo
Agur ni esanda’ bidera urten eutsen
- Estoy perdido!
Agur nire gaurco loa!
- Adiós mi sueño! Ya no podré dormir esta noche
Agur on bat gucieri!
- Un gentil saludo
Agur! oquerric-baga eldu çaite... portura!
- Sin novedad
Agur, Orozco eta çazpi eliçateac! Agur Anuncibai ta Gorbea mendiac!... Ondo aztu çaituece euscaldun genteac!
- Qué olvidados os tienen los Vascos!
Agur, Orozco eta çazpi eliçateac! Agur, Anuncibal ta Gorbea mendiac!... Ondo aztu çaituece euscaldun genteac!
- Qué olvidados os tienen!
Agur otza ta motza eguin eutsoen alcarreri
- Un saludo frío
Agur, Peru neurea! Urrengo artean! Alcar daigula icusi datorren urtean, gambarea beteric, upea ganezca..., chalchu jaio-parriac ateetan saltoca!
- Que tengamos un año próspero...!
Agur, Peru neurea! Urrengo artean! Alcar daigula icusi datorren urtean, gambarea beteric, upea ganezca..., chalchu jaio-parriac ateetan saltoca!
- Hasta la próxima!
Agur, Quiriquino, laster naz neu-be...! Ez egon luce beguira!
- Que no tengas que esperarme mucho tiempo, -en la otra vida
Agur, Santu maitea!... urrengo artean. Baina etzaite aztu bien bitartean
- Hasta la próxima! Hasta luego!
Agur, Santu maitea!... urrengo artean. Baina etzaite aztu bien bitartean
- Mientras tanto
Agur ta ondo-etorri goçoac eguingo deuscuez; escu-mun estu-estuac
- Grata acogida
Agur ta ondo-etorri goçoac eguingo deuscuez; ezcu-mun estu-estuac
- Entusiastas congratulaciones
Agura çaar a?... Bestelangoa!
- Valiente cosa! Con desprecio
Agura cital, arriac baino arriagoa! Noz aspertuta, gogait eguinic ichico deutsac?
- Más duro que las mismas piedras
Agura guilbor-andi onec dacaren gogaldia!
- Qué buen humor trae este viejo barrigón!
Agura guilborr-andi onec dacarren gogaldia!
- Qué buen humor trae este viejo barrigón!
Agura ona asto-ganean da, ama-semeac oinez joiaçala icustean’ bidazti batzuc eurai mazcala jaten asi cirean
- Empezaron a despellejarlos; a murmurar contra ellos
Aguraac logura eztiranean’ ardantegui-çulo baten sartuta baparri-biparri’ neguco gau luceac gogoz igaroten dabez. Barriquetan
- De cháchara o conversación. N.B. Baparri bat-barri.- Biparri bik-barri
Aguracho bat jarri çaiote aurrean beguira’ maquil-buruan escu-biac eta escuen gainean ocotza ipinita
- Con las dos manos apoyadas sobre el cabo superior de su bastón
Agurca asi çaigu..., baietz esanez...
- Saludar, decir que sí...; Imágenes festivas para referirse a uno que cabecea o dormita
Agurca ta errenca abiatu çan nolabait astoa, olaco gabia cirudiala buruac
- A modo de martinete de herrería. Haciendo esfuerzos, no pudiendo con la carga
Agurca ta errenca abiatu çan nolabait astoa, olaco gabia cirudiala buruac
- Haciendo reverencias y cojeando. No podía con su carga
Agure buru-çuri orri ez lioque inorc iruroguei urte emango: alacoa da bere sasoia; alabaina’ iruroguei ta amarrean aspaldi igaro çan
- Hace tiempo que pasó los setenta
Agure çaar cimel bategana jo eban
- Un viejo enjuto, arrugadito
Agure çarrac ere’ caiola-çuloan ega-minez bici dan choriaren ancera’ mendirunz çabalcen ditu beguiac
- Ansioso de volar
Agure çarrac ere’ caiola-çuloan ega-minez bici dan choriaren ancera’ mendirunz çabalcen ditu beguiac
- Encerrado en su jaula
Agure gaizto aiec’ bacarric eratu çuen çuten Susana
- Buscaron la ocasión de hallarla sola
Agure guiçagajoa’ daldaraca cijoan
- Iba temblando de miedo
Agure ori neretzat? Ez, ama, ez: naiago det nescame joan
- Prefiero ir a servir
Agurea lurrera beçala’ gaitzera macurtuac guelditu gara
- Propensos a
Agurea’ negar baten egoan
- No hacía más que llorar
Agureac’ adin gordinenera bihurturen dire
- Volverán a su pleno vigor
Agureac eta icaslac alcarri labanqueri andiac eguinda guero’ asi çan a itzaldi bat eguiten
- Mutuas lisonjas o adulaciones
Agureai lotsa artu bear jaqueela aguincen dau Jaunac
- Que se les debe respetar
Agureari’ isileco guztiac atara eutsaçan
- Le hizo descubrir todos los secretos
Agureari’ isileco guztiac atara eutsaçan
- Le hizo descubrir todos los secretos
Agurechuaz barriqueta-aldi lucean guengoçan...; eta azquenez atara guenduan’ udara onetan batean-bestean içan diran ecachac eta abar...
- Acá y allá...; en diversos puntos
Agurechuaz barriqueta-aldi lucean guengoçan...; eta azquenez atara guenduan’ udara onetan batean-bestean içan diran ecachac eta abar...
- Sacamos a relucir...; tocamos en la conversación
Agur-maritaco chilina jo-ezquero’ esnea laratzean eta nescachac echean
- Al toque de oración, las chicas a casa
Aguro çan deica, etorceco ta etorceco!
- No tardaba en empezar a llamar
Aguro eçagutu çuan Franciscoc’ aingueru iluna cebilela an
- Que andaba de por medio el Angel de las Tinieblas
Aguro erançun!... .-Ori da presa, guiçona!
- Cuánta prisa, hombre! Déjanos respirar!
Aguro etorri!... bestela’ arquituco naçu... urtua
- Gastado, consumido... en los huesos
Aguro galdu ciran gure ames goçoac
- Pronto se desvanecieron nuestras ilusiones
Aguro ibili...! eztago presic-eta!
- Ocurrencia festiva
Aguro ibili-bearrean guera’ Herodesec il nai digun aurra izcutatzeco
- Tenemos que darnos prisa
Aguro utzi çuen erbi-inudeac oilascoa... Bestela’ an artuco cituen bereac!
- Buena le esperaba, si no!
Aguro-asco esan dituçu, adisquidea, nola bat eta bestea
- Son cosas difíciles de conciliar las que dices
Agurotu naiz, enaiz egon ez-mecean... Jauna, Çure leguea gordetzean...
- Me he apresurado a...; no he vacilado en
Agurrez beteric çure escu orri apa ta muin eguitera nator
- Besar devotamente
Agurrez beteric çure escu orri apa ta muin eguitera nator
- Con toda reverencia
Agurric ez eguitearren’ lurrera adi igaro ei-eban cale guztia
- Con la vista baja...; mirando al suelo
Agustin Pierres’ ate-çocoan negarrez: arto-pusca escutan’ ta ogui-pusca naiez
- Quejarse de vicio
Agustinec’ aita fedegabeagana jarqui eta lagun charrai poztuta’ bicitza nasai bat artu çuen
- Tomando gusto a sus malas compañías
Agustinec’ aita fedegabeagana jarqui, eta lagun charrai poztuta’ bicitza nasai bat artu çuen
- Conformándose a
Ah, baldin banengo negar, damuz asea!
- Anegado de dolor y llanto en lágrimas de dolor
Ah, çori tristeco guiçona!
- Desventurado
Ah guras-orde burugabeac cençugabeac! Egunen batean ecusico dituçue çuen aixola-gabeac dacarcien calteac...!
- Despreocupación
Ah gure Aita on Larramendi Larramendi! Bost onelaco eguia esanic joan cinan emendi!
- Cuántas verdades así nos dejaste dichas!
Ah, gure amaxo maitea, cer irri goxoac eguin behar dituçun!
- Qué a gusto vas a reir!
Ah gure galduac eta gueren galgarriac gu’ berriz orretaratzen bagara!
- Autores de la propia ruina
Ah gure galduac gu!
- Desventurados de nosotros!
Ah gure, guere-buruen galgarriac!
- Causantes de nuestra propia ruina. Desgraciados de nosotros!
Ah Judas, Judas!... sasi gaistoan sarturic arquitzen çaran Judas!
- Metido en maraña inextricable
Ah, Mari-Eder!... Beriz ere, cerc ecarri nau gaur hunara?
- Para qué habré venido acá?
Ah, Mari-Eder!... Berriz ere, cerc ecarri nau gaur hunara?
- Repito
Ah nere egun, damu gaistoan, nic neronec gaizqui galduac!
- En mala hora malogrados
Ah nere Jaungoico ecin-çucenagoa!
- Oh Dios rectísimo, justísimo
Ah, nere Maitari ecin-andiagoa!
- Amante soberano
Ah, ni ere or berean ceruan banengo, orien lagun eguinic! Santuen lagun
- Si también yo estuviera ahí
Ah, ni ere or berean ceruan banengo, orien lagun eguinic! Santuen lagun
- En compañía de los bienaventurados
Ah, nombait! urra bacenitza lembait-len ceruac, ta lurrera guiçon eguinic etorri!
- Ojalá rasgaras los cielos...!
Ah nombait! urrical bacenquiotza galduz ta galduz doan mundu gaistoari!
- Mundo que camina a su perdición
Ah nombait! urrical bacenquiotza’ galduz ta galduz doan mundu gaistoari!
- Ojalá que por fin te compadecieses de
Ah nombait! urrical bacenquiotza galduz ta galduz doan mundu gaistoari!
- Ojalá te compadecieses por fin de...!
Ah, nor lebilquean mundu gucian, guciei au eracusten!
- Quién pudiera recorrer el mundo!
Ahaide charra hobe da’ ecen-ez atze ona; atzeac ez du balio’ echecoric charrena
- Ahaide: pariente; contrapuesto a atze: extraño a la familia
Ahal balitu bere hutsac berceren gain eman’ nor-nahi jorra eta belz leçaque den gutieneco arranguraric gabe
- Echar las culpas a otro
Ahal balitu bere hutsac berceren gain eman’ nor-nahi jorra eta belz leçaque den gutieneco arranguraric gabe
- Inculpar y denigrar a cualquiera
Ahal balitu bere hutsac berceren gain eman’ nor-nahi jorra eta belz leçaque den gutieneco arranguraric-gabe
- Sin el menor escrúpulo
Ahal beçain luce ecarcen dituzte soinecoen bazterrac
- Alargan lo más posible sus vestiduras
Ahal dena mundu huntan, eta ez nahi dena
- No pedir imposibles a la vida
Ahal guciac eguin diozcate bere-baitaratu-beharrez, bainan debaldetan; hila cen
- Tratando de hacerle volver en sí
Ahal guinuenean çatitu baguinu Alamana, lehen çagon beçala puscatu, berenez-beren bici citen han’ ba guinuquen behingo baquea guc ere
- Tendríamos paz definitivamente
Ahalaz beguira betzate mehea eta barura, garta-egunetan!
- En las Cuatro Témporas
Ahalaz beguira betzate mehea eta barura, garta-egunetan!
- Observen en lo posible la abstinencia y el ayuno
Ahalaz’ herrian herrico hizcunça icasten saiatu behar luque
- Procurar aprender la lengua del respectivo país
Ahalic demboraric guttiena harcen çuen beretzat
- El menor tiempo posible; sólo el indispensable
Ahalic eta hobequienic behar dugu eçagutu Jesu-Cristo
- Lo mejor posible
Ahalquea lotsa bildu çuen’ bere cimarcu azpiqueri gucien azquen-buru
- Fue la deshonra, todo el fruto de sus traiciones
Ahalquea lotsa galdua duenac’ laguna bere buru uzten du
- Lo abandona a su suerte
Ahalqueac gaina hartu-ta’ etzuen bihotzic asqui içatu içandu’ bere burua, cena cen beçala aguerceco
- Vencido por la vergüenza
Ahalqueac gaina hartu-ta’ etzuen bihotzic asqui içatu içandu’ bere burua cena cen beçala aguerceco
- No se atrevió...; no tuvo valor para
Ahalque-gabeac’ eperrac; cer ahalcorrac? ogui-mocorrac
- De los espabilados es el mundo; no de los tímidos
Ahalquetu lotsatu behar luque batec berceri ez barcatzeaz’ berac barcaquiçun guehiago edo haimberce duenean
- Tanto o más necesitado de perdón
Ahamenic eztaqui
- No sabe ni palabra
Ahanz bequizquitzu ene hutsac, Jauna!
- Olvídate de mis culpas!
Ahanztean herria’ ihar bequit mihia!...
- Si me olvido de mi pueblo, séqueseme la lengua!
Ahanzten baçaitut, Sion onetsia’ bertan ihar bequit escuin-alderdia! Aho-gainari lot daidala mihia!
- Séqueseme la diestra!
Ahanzten baçaitut, Sion onetsia’ bertan ihar bequit escuin-alderdia! Aho-gainari lot daidala mihia!
- Oh amada Sión!
Ahanzten baçaitut, Sion onetsia’ bertan ihar bequit escuin-alderdia! Aho-gainari lot daidala mihia!
- Pégueseme la lengua al paladar!
Ahapaldi bichi anitz dabila egun hotan herrian
- Hay mucho chismorreo o comidilla
Ahariac ez du ardiric jocatu behar’ hiru urte bete-arte
- No debe echarse a las ovejas no debe cubrirlas
Aharrausi usua’ gose edo lo-meçua
- Bostezo frecuente: señal de hambre o de sueño
Ahateari carrancaz icasi nahi lioque
- Es como pretender enseñar a graznar al ganso
Ahiasec esan gucia’ cearo guertatu çan
- Se cumplió al pie de la letra; fielmente
Ahiasec esan gucia’ cearo guertatu çan
- Todo lo anunciado por
Ahizpa: çuaz orai Salaco leihora’ iparra ala hegua denez jaquitera
- Ve a mirar si sopla norte o sur
Aho erchitic’ ez da uliric sarcen
- En boca cerrada no entran moscas
Aho gucia’ halaco batez betetzen dautzu holaco icenac
- Deja cierto sabor de boca
Aho hetsitic’ ez da uliric sarcen
- En boca cerrada no entran moscas
Aho oneco aizturrac behar dira hortaraco
- Podaderas de buen filo
Aho orotan dabil berri hori
- En labios de todos
Aho orotan dabil berri hori
- En labios de todos
Ahoa betez cernahi erran du comunixten contra
- Se ha despachado libremente contra
Ahoa goxatzeco guereci batzuec bilduz çoan
- Para refrescar la boca
Ahoa horcez gabetzen hasi çaio... gorputza cascailcen, bizcarra concorcen, usna joaiten... Çaharrari
- Se le van ya los dientes
Ahoac’ bihotzaren gaindia dario
- La boca habla de lo que rebosa el corazón
Ahoan biloric gabe’ gauça bera dio berce hunec
- Sin rebozo, sin tapujos
Ahoan legarric-gabe ihardetsi cion
- Le respondió claramente, sin ambages
Ahoan queru gaiztoa dut
- Mal gusto o sabor de boca
Ahoaren bete gueçur botatzen çuela ba daquigu
- Mentir y más mentir; mentir a toda boca
Aho-çabal cembeitec hala derasate; bainan cascodunac ba daqui eguia
- Algunos lenguaraces
Ahoco-minçoa elqui ditaçuut
- Ya no me dirige la palabra
Ahomihietan erabili duten andereino horrec’ gueçurrac ditu oro
- Andar en lenguas; de quien tanto se ha hablado
Ahomihietan erabili duten andereino horrec’ gueçurrac ditu oro
- Andar en lenguas; de quien tanto se ha hablado
Ahomihietan erabili duten andereino horrec’ gueçurrac ditu oro
- Es una embustera
Ahopidetan dira
- Son objeto de críticas
Ahopidetan erabili die
- Han estado murmurando de él
Ahotic ecin-utzia dun arno hau
- Un vino que no se cansaría uno de beber
Ahotic habuina pitsa, bitsa dario; beguietaric inarrac chimpartac jauzten çaitza çaiozca; lurra ostico joiten du
- N.B. Manifestaciones de la cólera desatada
Ahotic jalitzen çaion citzaion solasa’ ura xurrutatic ateratzen den beçala
- Le fluia la palabra con gran facilidad
Ahotic suderrerainoco astiric-gabe nabil
- No tengo un momento disponible
Ahotic sudurrerainoco astiric-gabe
- Con febril impaciencia
Ahoz-behera eçarri çuen uncia
- Lo puso boca abajo
Ahunça iragan den toquian’ hatzac agueri
- Donde ha pasado la cabra, a la vista quedan las pisadas
Ahuncez jocatu’ eta colpeca hasi ciren atso jocalariac
- Después de echar a suertes quién iba a pagar el gasto
Ahunz-umea, gazte deino’ on da jateco: samur da... Ordea’ galcen du adinac: guero eta guero doha’ gaixtatuaz, çailduaz, gogortuaz
- Cada vez se va poniendo peor
Ahunz-umea, gazte deino’ on da jateco: samur da... Ordea’ galcen du adinac: guero eta guero doha’ gaixtatuaz, çailduaz, gogortuaz
- Es bueno para comer
Ai, adixquidea! Jaquinsun nago cer lanetan çabilçan... Paocha janaz, anima salbo, aari concorraren guisan... Bear badeçu’ nic becela, joan-da ar-çaçu eliçan!
- N.B. Eufemismos que apenas velan la atrevida alusión.- Paotxa janaz, expresión frecuente del testigo, que equivale al castellano comer del fruto prohib
Ai, ai, ai!... eta milatan ai! Non da guiristino goiztarric? goiz oncen denic?
- Que madura temprano en virtud
Ai, ai, ai!... eta milatan ai! Non da guiristino goiztarric? goiz oncen denic?
- Mil veces ay!
Ai, ai ama! cer ote da çarcea!
- Qué tonterías dicen los viejos!
Ai, ai, Artaburu!... Eçaucadaz charra!... Iru seme-alaba echean-da... andragaia naçala?
- Que despistado andas! Dónde tienes la cabeza para decir cosas así?
Ai, aingueruac nere ordainaz emen minça al-balitez!
- En mi lugar
Ai, Aita! Ta cein eguia andia dan ori! Gure berri baliequi’ berriz ta biarretan esango luque...!
- Si supiera vuestra merced lo que ocurre en nuestra casa
Ai Aita! Ta cein eguia andia dan ori! Gure berri baliequi’ berriz ta biarretan esango luque...!
- Lo repetiría una y otra vez...; con cuánta mayor razón lo diría!
Ai, alaba! Au don gaucien goçue! Gauçaren goçoa
- Qué cosa más deliciosa!
Ai, alabachu! eztaquiçu nic dacoten daucodan çoramendie umeagaz!
- Tú no sabes el calvario que estoy pasando...!
Ai, alaco bat balitz! Ai alaco bat!
- Ah, si fuera así!
Ai alaco ero-aldi batec elduco baliquec!
- Ojalá que te diese por ahí la chifladura!
Ai alaco ero-aldi batec elduco baliquec!
- Ojalá te diese por ahí la chifladura!
Ai, ama nerea! aguinetaco oinacez ecin nago: il bear det
- Estoy que no puedo aguantar, de dolor de muelas
Ai, ama! Nic ecin neique ori eguin!... .-Ez orretaraco?... Eutsoçan ba beste çaplada bi!...
- Con que no?
Ai, amacho!... Caletarraquin lan dago...!
- Cualquiera los entiende!
Ai, andrea!... Gure echea suac artu dau sugatetic: galdu gara!... Suetetic
- Se ha incendiado la casa
Ai, arçaichoa, ai arçaichoa!... nere esan bat eguiçu...!
- Una súplica te he de hacer... Haz por favor lo que te voy a decir
Ai, au da lorra! Au da atsacabea!
- Qué desgracia la mía!
Ai au ecustecoa! Len eriotzez eta ubeldez bazterrac arrotzen cituen Jaun Aundia, ona emen!
- Qué espectáculo!
Ai au ecustecoa! Len eriotzez eta ubeldez bazterrac arrotzen cituen Jaun Aundia, ona emen!
- Sacudir, convulsionar, zarandear
Ai, au emacumechoac!... Aurra, Cristoc bedeinca çaitzala!... .-Beguira, echecoac, gauça nun legoquean!... Utican! ichura-gaizto ori!
- Fuera! antipático!
Ai, au emacumechoac!... Aurra, Cristoc bedeinca çaitzala!... .-Beguira, echecoac, gauça nun legoquean! Utican! ichura-gaizto ori!
- Miren ustedes al atrevido éste! N.B. Repulsa a un requiebro de cierto vendedor ambulante
Ai, au emacumechoac!... Aurra, Cristoc bedeinca çaitzala!... -Beguira, echecoac, gauça nun legoquean!... Utican! ichura-gaizto ori!
- N.B. En el contexto, es un requiebro dirigido a unas desconocidas por un vendedor ambulante. Aurraniña, jovencita, señorita
Ai, au gabaren icusgarria!... Jesus jaio da Belen-en!...
- Oh, qué noche más preciosa!
Ai, au istilua!
- Qué conflicto! Qué va a pasar aquí!
Ai, au lana!
- Qué contratiempo!
Ai, au lana!... bestetzat artu nau ni berorrec, jauna!
- Qué conflicto!
Ai, au lana!... bestetzat artu nau ni berorrec, jauna!
- Vd. me ha confundido con otro...: no soy lo que Vd. se imagina
Ai au lorea! esateco moduco perrechicuuc ecarri dizquiçuet
- Unas setas que dicen Cómeme!; preciosas
Ai au mindura belça! Au nere lotsa! Alabac negarra ta Aitac lur otza!
- Qué negra pena la mía!
Ai au mutilaren guri-mardul-eder-galanta!
- Ay, qué chicarrón más guapo!
Ai au pena! Au, bici naçan arteco, nere nequea!
- Sufrimiento para toda mi vida
Ai au pena! Au, bici naçan arteco nere nequea!
- Hasta la muerte
Ai, aur ederra! cer çori içango deçu mundu doacabean?
- Qué destino te reservará la fortuna? Qué porvenir te aguardará?
Ai, bacarric dijoanaren errucarria!
- Ay del que marcha solo!
Ai bada, gueure çori charra! Gueu beti icara, bein ez gaituc baque onez... Orrelan nor bici onen baque-galduz?
- Quién puede vivir en tanto desasosiego?
Ai bada, gueure çori charra! Gueu beti icara, bein ez gaituc baque onez... Orrelan nor bici onen baque-galduz?
- Nunca estamos tranquilos
Ai baletor ona, eztaçaudan ta enaçauan confesore jaquinsu bat!
- A quien yo no conozca y que no me conozca a mí
Ai, balute bazterretan necatzale guciec beren echean çu beçalaco emazte bat!... Bercela argui leçaquete cembeitec!
- Ah, si tuviesen por ahí...!
Ai, balute bazterretan necatzale guciec beren echean çu beçalaco emazte bat!... Bercela argui leçaquete cembeitec!
- Otro pelo les luciría a algunos!... Mejor sería su suerte
Ai banençu çuen deia! Laster ninoaque çuecana’ oilo-loquea bere chitacana baicen agudo...!
- Ay si oyese vuestra llamada!
Ai baneuzca, alperric banatutacuac!
- Dilapidar, derrochar
Ai beça, ez al dago San Antonio-ric eliz ontan? .-Aiçu... ezteçu egongo
- Pues tiene Vd. razón; puede que no lo haya
Ai, berorren lecua-laco bat baneuca
- Un puesto o situación como el de vuestra merced
Ai, bi aldiz gauz denac eguingo balira!
- Si fuera posible volver a empezar!
Ai, ce çoro garbia naçan’ ori alan eguitean!
- Qué necio soy!
Ai, ce loac eguin joadaçan bart!
- Qué bien he dormido esta noche!
Ai, cembat bearlecu artutzen dituzten gurasoac beren aurchoarençat lanean...! Gueroco ordain ona irabaci naiean
- Queriendo merecer su futura reciprocidad, o correspondencia
Ai, cembat bearlecu artutzen dituzten gurasoac beren aurchoarençat lanean!... Gueroco ordain ona irabaci naiean
- Cuántas molestias se imponen!
Ai cembat euscaldun çabartu diran lur gorri aietan! Anche cegoan, ta bertan alperric galdu çuten Inacio-Mariren seme Martin
- Cuántos vascos se han depravado allí!
Ai cer atsedena dan eurac icustea! loreac
- Qué paz para el alma, qué recreo!
Ai cer biotz gogorraren jabe aicen, seme!
- Qué corazón tan duro tienes!
Ai cer çorci tripaçai sortu ciran Arrambidera!
- Qué cuadrilla de tragones se dieron allí cita...!
Ai cer goxoa eraguin cidan algara, orren ateraldiac!
- De qué buena gana me hizo soltar la carcajada!
Ai cer gustora egongo ote çan nere aita guiçajoaren beguija’ icusirican bere odoletic datorren bersolarija!
- Cómo habría gozado su vista...!
Ai, cer infernuco icerlicac, -gure esaeran-... cer larriac emango dioten çure animari, itz oiec ordu icaragarri artan!
- Qué de escalofríos le entrarán...!
Ai, cer infernuco icerlicac, -gure esaeran-... cer larriac emango dioten çure animari, itz oiec, ordu icaragarri artan!
- Por decirlo así
Ai cer mutila çu’ oncia aoco çuloan ipincean!... Picher-erdia ustutzen deçu lendabicico traguan!
- En cuanto te ves con la botella delante
Ai, cer nago icusteco gaur?...
- Qué me espera hoy? Qué va a ser de mí?
Ai, cer negarrac eman cituen Erregue orren escolac!
- Qué desdichas originó!
Ai, cer usaia botatzen çuan ardo çar arec!... Batere uste ez nuala nau jarri cattu-erdicuan...!
- Me ha puesto alegrillo
Ai, certara jo duten’ guraso ain çorionecoen ondorengoac!
- En qué han venido a parar...! Cómo han degenerado!
Ai! Ceru ori ta ene Eguile maitea aldapara botata’ aleguin guztiac eguin içan dodaz’ ene burua infernian ondatuteco
- Desentendiéndome de
Ai, Chanton, Chanton barritsu! I ta ni aren ancecoac içan-orduco’ amaica amaica-t-erdico aguertuco jacuz uri onetan!
- Cuántos de mala catadura aparecerán...!
Ai, chocho! Iri ondo sartu jac eure gogoan’ ichasoetan bilatutea eure bicibidea
- Ya se ve que llevas bien metido en el alma el deseo de
Ai, chocho!... Plaçan jançan eguiteco’ barruac arincho bear doçac, ez jan-edan eguinda guero!
- Hay que llevar el estómago ligero
Ai, Chomin, Chomin!... Çu gora çoaz, gora... Guri ez-becelaco cucurrucu jotzen diçu oilarrac
- Tú tienes mejor suerte que nosotros
Ai cristau neriac!... Nic esan bear banu... aitzaquiac dira, orren contuac
- Amigos míos!
Ai cristau neriac!... Nic esan bear banu... aitzequiac dira, orren contuac
- Me atrevería a decir que no son más que pretextos
Ai, cristinauac! Ezta au beguitacino, edo bildurtuteco gueituz esaten dana. Da’ eguia garbi bat
- Una exageración para meter miedo
Ai cristinauac! Ezta au beguitacino, edo bildurtuteco gueituz esaten dana. Da’ eguia garbi bat
- No es esto una ficción o fantasía
Ai, çuen errucarriac, ase-betean çaudetenac!
- Los que estáis hartos
Ai, çuen galdu-bearrac, aberatsac! Ai çuen errucarriac, farrez çautenac!
- Ay de vosotros!
Ai, çuen galdu-bearrac, aberatsac! Ai çuen errucarriac, farrez çautenac!
- Pobres de vosotros!
Ai, çure bicia nerearen truque erosi al baneça!
- Comprarla a cambio de. Quién tuviera tu suerte!
Ai, çure doacabea’ orain aditu nai ezpadeçu Jaunac bidalcen diçun deia!
- Desgraciado de ti, si...!
Ai, çure doacabea’ orain aditu nai ezpadeçu Jaunac bidalcen diçun deia!
- Desgraciado de ti, si
Ai çure galdu-bearra’ au icusi ta pecatuan baçaude!
- Oh, desventura la tuya!
Ai don Blas! -asten jacon gure percheta cimela *cer dericho eguin bear dodala?... -Baaa... ibili, il arte...!
- Pues... aguantarse!... Paciencia!
Ai, don Blas! -asten jacon gure percheta cimela -cer dericho eguin bear dodala?... -Baaa... ibili, il arte...!
- La espingarda birrochita
Ai ene! ai ene! Farrac ito bear nau!... Secula guiçona biciric bicic ez dauca nasqui ecusiric ain gauça farragarriric!...
- Es para morirse de risa!
Ai ene bada ta ni! Joan jacuz aratusteac, oartu-be baric
- Ay de mí!
Ai, ene beguiac! nosco doçuez negarrac?
- A qué aguardáis para llorar? Para cuándo guardáis las lágrimas?
Ai ene, Coxe! Au da elorriue!... Beti amu-guile, ta beti probe!
- Qué cruz la mía! Qué calvario!
Ai ene errucarria! Certaco jaio ninçan, nere erriaren galmena icusteco?
- Ay de mí! Infeliz de mí! Qué desgracia la mía!
Ai ene galdua! Infernuan nago, ta egongo naz betico!
- Desdichado de mí!
Ai ene Jangoicoa! Gu gaiagoçac onac, mutil!
- Buena la hemos hecho!
Ai, ene seme maitea! Certaco igorri bidali çaitugu bidez-bide, gure beguietaco arguia, gure bicico goçoa...?
- Por qué te dejamos marchar?
Ai ene! ta nere çoratu galdua!
- Loco de mí!
Ai, erdera apurcho bat banequi... nai dedan gucia esateco muturrera...!
- Para decirle a la cara
Ai, etorrico ezpalitz!
- Ojalá que...!
Ai, Euscaldunen biotzetan gaur nolaco naigabea! Çuen çorigaitz aundian barruco beti içatea’ neretzat ez da içango pozgarria ere chiquia!
- Tomar parte en vuestro dolor
Ai euscaldunen ecandu garbiac! A celaco arinequetea daroaçuen! Atzzz!
- Qué marcha lleváis! Hacia la desaparición
Ai, Euscal-erri maite, biotz nerecoa! ancinaco demboran çorionecoa!
- Oh Pueblo mío de mi corazón! N.B. Uno de tantos ejemplos del peculiar significado del posesivo pospuesto. Nere biotzekoa y Biotz nerekoa tienen ma
Ai, ez banaqui gaitz hau Jaincoaren nahiz dutala’ aspaldi ene buruaz-berceric eguinen nuen...
- Hace tiempo que habría puesto fin a mi vida
Ai gueure echaldeco baso ta mendi çabarsuac! Emendic urtenda or Burgos-aldera noz edo-bein joan naçanetan’ ango biloiztasunac eztaquit celaco naieça emon oi deustan
- Dar sensación de amargura
Ai gueure echaldeco baso ta mendi çarbatsuac! Emendic urtenda or Burgos-aldera nos edo-bein joan naçanetan’ ango biloiztasunac eztaquit celaco naieça emon oi deustan...!
- Las pocas veces que he solido ir
Ai, guiçonen urricalquiçunena naiz!
- El más digno de lástima
Ai, gure urricalquiçunac! Galdu gara, eguin du gureac!
- Pobres de nosotros!
Ai ilda baceundete, ceraten guciac!
- Todas sin excepción; todas cuantas sois
Ai, jauna, astegunean eztaucagu astiric orretaraco: echeco araçoac daroagüez astegunac
- Los quehaceres domésticos nos ocupan todos los días de labor
Ai, Jauna! Cergatic ezteçu sortu nere biotza, au icusi baino len?
- Insensibilizar el corazón, embotarlo
Ai, Jauna! Ez da ni baino eçagüera gaiztoagocoric
- No hay nadie más ingrato que yo
Ai, Jauna! Infarnuaz oroitzean’ arri eta çur eguinic guelditzen naiz
- Me quedo aterrado; sobrecogido de espanto
Ai, jauna! Mainaina’ ene emaztea cen... Hamar urte elgarrequin bici içan guira... Baraçuça eta harria cen gure echeco
- Era una verdadera calamidad...; peor que una tronada
Ai, Joane, errez da’ contuoc esaten...!
- Qué fácil se dicen estas cosas! Qué fácil es hablar!
Ai, Jone! amaicachuc macailau erre gueratu bearco dabe ortic!... Ezcondu-baric
- Quedar solteras
Ai, lagun! Ordutic onera’ urte asco on ta char igaro dizquiagu!
- Hemos pasado muchos años buenos y malos
Ai leu çabal eta sarriago erabili Moguel andereac itanozco aditz-era au, bere ipuinetan!
- Ojalá hubiera prodigado más la conjugación familiar!
Ai leu çabal eta sarriago erabili Moguel andereac itanozco aditz-era au, bere ipuinetan!
- Ojalá hubiera prodigado más la conjugación familiar!
Ai, liberal tristiac! eguin dau çuenac, laster doçuz icusi betico azquenac!
- Pronto será vuestro fin
Ai, Machalen! Aice gueicho darabilçu gauz onic eguiteco!
- Eres demasiado pretenciosa
Ai, Machalen! Aice gueicho darabilçu, gauz onic eguiteco
- Para hacer cosa de provecho... Llevas mal camino
Ai! Manu, gaur’ çori onetan dago: mutila etorri jaco campoetatic eta
- Está de enhorabuena
Ai, Maricho tristea! Ire çorigabea! Cerc batu induan alacoarequin?... Beti goiz ta gabean’ aura picher artean, tabernan sarturic; ta ni’ aura bilatzen, nere burua urratzen...!
- Toda afligida... En un continuo sufrir
Ai, Maricho tristea! Ire çorigabea! Cerc batu induan alacoarequin?... Beti goiz ta gabean’ aura picher artean, tabernan sarturic; ta ni’ aura bilatzen, nere burua urratzen...!
- Desdichada de mí!... En soliloquio
Ai, Maricho tristea! Ire çorigabea! Cerc batu induan alacoarequin?... Beti goiz ta gabean’ aura picher artean, tabernan sarturic; ta ni’ aura bilatzen, nere burua urratzen...!
- Por qué me casaría con él...! En soliloquio
Ai, Maricho tristea! Ire çorigabea! Cerc batu induan alacoarequin!... Beti goiz ta gabean’ aura picher artean, tabernan sarturic; ta ni’ aura bilatzen, nere burua urratzen!
- Por qué me casaría con un hombre tal!... En soliloquio
Ai munduaren çorigaiztocoa, gaitzbideac-gatic!
- Ay del mundo!
Ai munduaren çorigaiztocoa, gaitzbideac-gatic!
- Por los escándalos
Ai, munduco aberats pobreac! Cer ordua icusquiçun çauten! Eriotzaco ordua
- Qué hora os aguarda!
Ai, nere anima! Contu au garbitu artean, nola atseden deçaqueçu?
- Cómo puedes descansar?
Ai nere çorigaiztocoa!
- Desdichado de mí!
Ai, nere galdua!... -erançun cion- infernuan nago betico!
- Desdichado de mí!
Ai! nere guiçarajua bici içan balitz’ enitzaque orla arquituco... Bacartasun au ain da tristia!
- Si viviera mi pobre marido
Ai, nere ombearra! Ebaqui berriac eguin nai dizquidatzu orain?...
- Ay, desdichada de mí!
Ai nere sabeleco puxca!
- Hijo mío de mi alma!
Ai, nere senarraren çorigaiztocoa! Morroi ori chit leialçat dauca, ta ez daqui macur bat dala
- Es un truhán
Ai, nere senarraren çorigaiztocoa! Morroi ori chit leialçat dauca, ta ez daqui macur bat dala
- Oh, infeliz marido mío!
Ai, neri ençun balit burugogor arrec’ ... çorci mila erreal gora-bera, or içango guinan
- El testarudo de él
Ai, neri ençun balit burugogor arrec’ ... çorci mila erreal gora-bera, or içango guinan
- Habríamos hecho frente a la situación..; habríamos salido del paso
Ai nesca, -erançun cion besteac estu ta lotsa-lotsa- eztaquin asco cer guertau jatan...
- Toda acongojada y llena de vergüenza
Ai! nescach arequin çu ezconcea eragotzitaco damua patricaren baneuca!... -Damua’ ... garaiz, ama!
- Oh, si estuviese en mi poder el volverme atrás de lo hecho!
Ai, neure aita ona! Çuri çor deutsut Jaungoicoaz beian neure içatea
- Después de Dios
Ai, neure escumaco beguicochu orrec!
- Ah, carísimos míos!
Ai neure jaioterri luce ta çabala! Çure aldetic inoz ezta çarataric... Ez ete da or bape euscararic?
- Oh anchuroso pueblo nativo mío! Orozko
Ai neure jaioterri luce ta çabala! Çure aldetic inoz ezta çarataric... Ez ete da or bape eusqueraric?
- No se percibe ninguna voz tuya... No escribe nadie en la revista
Ai neure mendi, sorbalda çabal eta apaingarriric ederrenena ceure buruan doçuçana! Gorbei
- De amplios contrafuertes y bella cima
Ai, neure seme laztana! -esateutsan mosu ta mosu, negar da negar
- Entre besos y lágrimas
Ai, nic siniztu ezpaneutse mutilaren berba labanai! arpeguia urratu baneutsa!
- Romperle la cara
Ai, nic siniztu ezpaneutse mutilaren berba labanai! arpeguia urratu baneutsa!
- Dar crédito a sus lisonjas
Ai, nire çori-gogorra! ene galdua! Neure çori-galducoa!
- Ay, desdichado de mí!
Ai, nire esanac eguin balira!... Ai, aoa gorde baleu! Orain ecer ecin nei. Datorrela abadea, eleiçacoacaz!
- Si se hubiera moderado en la comida!
Ai, nire esanac eguin balira!... Ai, aoa gorde baleu! Orain ecer ecin nei. Datorrela abadea, eleiçacoacaz!
- Si se hubieran cumplido mis órdenes!
Ai, noz edo-noz jausi bear uan neure escuetan, arraio orrec!
- Al fin has caído
Ai onen lana! Ausi nairic dabil bere buru dana
- Qué conflicto el suyo!
Ai onen lana! Ausi nairic dabil bere buru dana
- Anda desconcertado sin saber cómo salir del paso
Ai, orduan bilatu ezpaneu Angel!... Ez eban jaquingo’ gaur daquian-beste!
- Hoy no estaría tan enterado como está
Ai, ori eraqueriaren andia!
- Qué gran locura o necedad!
Ai, orrelaco poz-atseguinaren apur batec jotzen baguindu!
- Oh si nos alcanzara un poco de ese gozo!
Ai, orren gaizqui erabili çaitudalaco damuz erdira balequit bihotza!
- Partirse de dolor el corazón
Ai! Pazcoac eztaude etorriac!
- Qué lejos están todavía!
Ai Peru neurea! Il jat jateco gogo guztia; icara jabiltaz belaunac
- Se me han ido ya las ganas de comer
Ai Peru neurea! Il jat jateco gogo guztia; icara jabiltaz belaunac
- Me tiemblan las rodillas
Ai, Pilatos, Pilatos..! çu ere ba cinan bat-cho... baino oinordecoac ere?
- Buen elemento fuiste!... Buena alhaja! buena pieza!
Ai, Pilatos, Pilatos! çu ere ba cinan bat-cho... baino oinordecoac ere?
- Pero si vamos a mirar a tus colegas de oficio...? Los jueces
Ai! Pusca-puscat-egaitic’ sarcen dogu ucondoa sorbaldaraino! Gure burua!
- Qué distraídos! Qué cabeza la nuestra!
Ai! pusca-puscat-egaitic’ sarcen dogu ucondoa sorbaldaraino! Gure burua!
- Por poco metemos la pata
Ai!... Pusca-puscategaitic’ sarcen dogu ucondoa sorbaldaraino!... Gure burua!
- Por poco metemos la pata
Ai, seme! Egunero banitu ardo-salda oec’ ez niquec oraindic’ Jaungoicoari contu emateco perilic...
- No estaría aún en trance de morir
Ai ura lastima!... Içan baçuen buztana onça-bete luceago!... -Onça baten gora-beerac aimbeste esan nai du eiça-chacur bategan?
- Acaso supone tanto?
Ai ura lastima! Içan baçuen buztana onça-bete luceago!.. -Onça baten gora-beerac aimbeste esan nai du eiça-chacur bategan?
- Una diferencia de pulgada... De más o de menos
Ai ura lastima! Içan baçuen buztana onça-bete luceago!... -Onça baten gora-beerac aimbeste esan nai du eiça-chacur bategan?
- Una pulgada más de largo
Ai ura poça Praixcarena!... Ez andre Mariri gaitzic opa ciolaco... baina bestela ere ez
- No porque le quisiese mal a M
Ai utzi banio gueldiric, eta uquitu-gabe, frutari!... Paradisucoari
- Dejar en paz; no hacerle caso
Aia janda’ sabela bero...! Otsoa’ n gainean cabailero!
- Bien llena la panza. N.B. De una fábula contada por nuestros abuelos
Aialdeco ta lagun, gosari-bazcari legueac eguinda’ elcarrequin labur du adarra atsaldeac... Eztaietan
- La tarde se les hace breve conversando amigablemente
Aialdecoac’ erdi-iletaz lagundu cioten Garaciri eliçara: soinean mantoi nabar banaz’ aurreco leguera
- Conforme a la antigua costumbre
Aialdecoec’ erdi-iletaz lagundu cioten Garaciri eliçara: soinean mantoi nabar banaz’ aurreco leguera
- La acompañaron de medio luto
Aic arcucuso puscac! Mandoa ainacoac! Nun ere-bait bilatu due aec jana!
- Qué cacho de pulgas!... Qué tremendas!
Aic arcucuso puscac! Mandoa ainacoac! Nun ere-bait bilatu due aec jana!
- En alguna parte han encontrado qué comer! Qué gordas están!
Aic çartatecoac! Biotz arrequin ez cegon atseguin...!
- Qué manera de palpitar! Qué latidos!
Aic ciran dançac! Nesca-mutilac, surçapi mee politen mutur bana artuta... Ez ola, atzo, galde-gorde-gabeco aul aic becela, lotuta, içainen ancera itsatsiric!
- No como aquellos lerdos desharrapados de ayer
Aic ciran dançac! Nesca-mutilac, surçapi mee politen mutur bana artuta... Ez ola, atzo, galde-gorde-gabeco aul aic becela, lotuta, içainen ancera itsatsiric!
- Pegados los dos, como lapas...; agarrados como sanguijuelas
Aic gora, mutil!... Asqui da loric!
- Arriba! Levántate!
Aic gora, mutil!... Asqui da loric!
- Basta ya de dormir!
Aic malçurrac baciran’ gure artean ere atera dira arbi-aci ederrac!
- También aquí ha habido cada elemento!
Aic ona laster, Machi-Ardança!
- Levántate de ahí, borrachín! Martín-Viña
Aic tripa-jateac eraman guenucen igande artan!
- Cuánto nos hicieron rabiar!
Aiçac, Atanaxio, ecatzac chilibitua! .-Ez chinistu! sinistu
- Para eso estoy...! Nones!
Aiçac, auçoan cer moduz? .-Aurtengoac eguin dic! Legortea, guiçona, legortea!
- Ya hemos perdido la cosecha del año
Aiçac!... certan eraman dec tolosar ori, bersoac arcera, nere ixilca?
- Sin saberlo yo
Aiçac: diru orren aldeco’ ire anima neretzat!
- A cambio de ese dinero, venga tu alma!
Aiçac, i!... berriquetan ez aiz ba ibilico?
- Me estás tomando el pelo? No lo dirás en serio?
Aiçac, i! Cherria ilcean içaten dira cherrimoniic Ni il bitartean’ eztec içango alabaren doteric...
- No la pretendas mientras yo viva
Aiçac! I ta ni’ bi gaituc, e!
- Cuidado con propasarte! con meterte en mis asuntos!... Guarda la debida distancia!
Aiçac!... Ixilic ezpaago...?
- Oye, a ver si te callas!... Como no te calles...!
Aiçac, ots aundin esan çac contu ori; ez belarrira! Danoc ençun deçaten
- Dilo en alta voz, no en secreto
Aiçaçu, adisquidea...: norc eracutsi diçu nundic dan gure echera bidea?
- Qué vienes tú a meterte en nuestros asuntos?
Ai-çaçu, gaztea! Cembat balio du denac, dagon becela? .-Ja, jai! Denac, ni ta guzti?... Ez beçala berorrec ezpainic busti!
- Qué más quisiera Vd.! Tate!
Aiçaçu, Joxinaxio: sagardoa edateco ta napar-chiquia proatzeco’ chardina berria becelaco plater pinic ezteçu
- Aguardiente navarro
Aiçaçu, Maria, ecaitzu erreal bi’ lagun-artera joan nadin
- Para ir a la tertulia
Ai-çaçu, Mariterex: bai al daquiçu nor ezconcen dan bigar?... .-Eztaquit: nor degu?
- Quién será?
Aiçan, Antoni: ba al daquin cer eguin bear guenduquen? -Aditzeco nachegon, Jesusa
- Tú dirás... No lo sabré mientras tú no me lo digas
Aiçaroac ditut echelagun
- Mis familiares son tinieblas; son mi compañía las tinieblas
Aice arceac ondo eguingo dit
- Tomar el fresco, airearse
Aice baten lagunçaz’ ura ta ura ematen asi çan goia
- Empezó a diluviar; a llover torrencialmente
Aice berri bat ar deçala Eliçac!
- Que entren en ella aires de renovación!
Aice bici ta indarsuen gira-birac ichasora joten daben toquian
- Soplar los vientos sobre el mar
Aice bigüinac loetan jo du Maiteino... Oraindic an du belarrietan maite-cantaren çançua
- La acaricia en las sienes
Aice bigüinac loetan jo du Maiteino... Oraindic an du belarrietan maite-cantaren çançua
- Le sigue zumbando en los oídos
Aice çacarra atera du
- Se ha levantado un viento desapacible
Aice char baten mendean dago gure içate gucia
- Pendiente de un soplo
Aice charrac dabilçan artean’ ez atara musturric!
- Quieto en casa!
Aice charren batec jo ote cien?
- Darles algún mal aire
Aice çorrotza dabil; otzen otzaz’ musu-belarrioc ondo gorri darabilça genteac
- Sopla un viento helador
Aice çorrotza dabil; otzen otzaz’ musu-belarrioc ondo gorri darabilça genteac
- Del frío que hace
Aice egoa’ andreen gogoa Ain aldacorra
- La donna è móbile
Aice emendic Alde emendic!... Anca-adi emendic!
- Fuera de aquí!
Aice epel-epela dabil’ eta ez jaco igarcen neguari
- Apenas se nota que es invierno
Aice gaisto batec emanda’ elbarritu çan, ecin ecertaco baliatu çala
- Quedó paralítico
Aice gaisto batec emanda’ elbarritu çan, ecin ecertaco baliatu çala
- Atacado por un aire maligno
Aice gaistoac edo ubeldeac galeraci ez deçoten bidea onciari
- Vientos contrarios; vendabales
Aice gaistoac edo ubeldeac galeraci ez deçoten bidea onciari
- Impedir la ruta a la nave
Aice gaitza baitzagon’ sua indartu cen bat-batean
- Como soplaba fuerte viento
Aice gaiztoac ibilcen dira cembaiten buru arroan
- Algunos andan ensoberbecidos
Aice gogor batec jo çuan ego-aldetic
- Sopló un fuerte viento del sur
Aice gogor edo biciren bat urratu behar duenean, ongui necatzen da
- Atravesar un viento fuerte
Aice gogorra’ chistu ta chistu cebilen, Chimistac gora ta beera
- Silbaba con fuerza el viento impetuoso
Aice gogorrac bidea galdu-eraguin dautso onciari; galduteco çorian’ ito-bearric dago gure bizcaitar gaztedia
- A punto de perecer
Aice gordina cegoc!
- Viento muy frío
Aice gordin-xamarra da gaur
- Corre viento muy frío
Aice guztiac borrocatuta, ondoreneco’ ecaitza
- Viene como resultado o consecuencia la tormenta
Aice iparra atera du
- Se ha levantado el cierzo
Aice larria dabil. Aice aundia, aice arroa.
- Viento sur fuerte
Aice min çacarraquin asi da euria, turmoia joric
- Vientos desapacibles y alborotados
Aice minac chistu jotzen asi ciran
- Mugidos del viento
Aice minac chistu jotzen asi ciran
- Mugidos del viento en el mar
Aice naasiac andic emendic gogor dardaratzen bailu’ amar erroco gaztain mardula guchiz musquildu du mutilac
- Ventarrón confuso
Aice naasiac andic emendic gogor dardaratzen bailu’ amar erroco gaztain mardula guchiz musquildu du mutilac
- Como si lo sacudiese fuertemente
Aice naasiac andic emendic gogor dardaratzen bailu’ amar erroco gaztain mardula guchiz musquildu du mutilac
- Despojarlo casi del todo
Aice naasiac andic emendic gogor dardaratzen bailu’ amar erroco gaztain mardula guchiz musquildu du mutilac
- En todos sentidos; por todos lados
Aice onec’ dena legor-legorric utzi du
- Lo ha dejado todo seco
Aice orrec’ bereala dau euria
- En seguida trae lluvia
Aice otz gorriac cigortutaco artoac’ arriac chiquitu...! Ezbear danen jabe’ gu necaçariac
- Todas las desgracias cayeron sobre nosotros
Aice otza gora-bera, ta egualdi gogorrac egon-arren’ garratz dabilçaz lanean, eleizpe barria eguiten
- Están trabajando activamente
Aice otza’ indarrez gailendu çan
- Imponerse con fuerza
Aice otzac, elurrac, cazcabarrac, içotzac eta içate gueiagoc galeraçotzen dute festac eguitea neguan
- Y otros elementos
Aice otzac ematen ciola guelditu çan
- Expuesto al viento frío; a la intemperie
Aice otzetan gogortuten edo eguzqui berotan quiscalcen luçaroco orduetan egon-da guero’ echera datocenean’ ba datoz; cerbait dacarrenean’ ba dacarre. Arrançaleac
- Después de haber permanecido largas horas
Aice ozquiroan atseguinez guengoçala
- Al fresco; tomando el fresco
Aice ozquiroan atseguinez guengoçala
- Estar a gusto
Aice ozquirrichoa ebilen-arren
- Aunque soplaba un fresquecito
Aice pixca bat danoc ba degu gaztetan’ gueran bainon gueiago guerala ustetan
- Todos sentimos alguna vanidad...; somos algo vanidosos
Aice t’ euri’ axarien eztaiec Aice t’ euri’ açarien pesta Açariec olaco eguraldietan’ erraz arrapatzen cer jana
- A río revuelto, ganancia de pescadores
Aice ta eguraldi onacaz joan cirean ichasquetan’ Terranovara urratu arte
- Hasta que se acercaron a T
Aice ta olatuac eroen lecuranz joian oncia, çucembide-baga; ta goiceco iruretan’ dart-dart jo ebaçan achac
- Fue a estrellarse contra las rocas
Aice utsari ucabilcadea jaurtitea lez da
- Esfuerzo inútil
Aicea arrotuz’ erronca dugu aurrena; urrena’ chimis-dirdira
- Detrás, el fulgor del relámpago
Aicea arrotuz’ erronca dugu aurrena; urrena’ chimis-dirdira
- Hinchándose el viento
Aicea atera du
- Se ha levantado viento
Aicea baino lotsagabeagoa da emacume ori
- Entrometida, descarada
Aicea bera baino arinago joian..., non alborunz eguinda sacosta batera jausi’ ta arnasaric ez eban atera
- Quedar sin aliento, expirar
Aicea bera baino arinago joian..., non alborunz eguinda sacosta batera jausi’ ta arnasaric ez eban atera
- Desviarse, ladearse
Aicea bera baino arinago joian... non alborunz eguinda sacosta batera jausi’ ta arnasaric ez eban atera
- Más veloz que el viento
Aicea buruan’ eta ibili munduan... choroen moduan
- Ligereza, falta de seso
Aicea cijoan çulotic chistu joaz
- Salía aire silbando
Aicea da negu. Esaera
- Invierno y viento, para el caso, igual
Aicea ere usteldu da’ ta... ecin arnaseric artu!
- Se ha viciado el aire
Aicea ere usteldu da’ ta... ecin arnaseric artu
- Imposible respirar!
Aicea’ gueldian daucagu, noizbait ere
- Por fin se ha amainado el viento
Aicea gueldin al-daucagu?... Atzoco ortan’ etzan guiro!
- Ya se ha sosegado el viento?
Aicea guelditzearequin batean’ euriari equin cion
- Echó a llover
Aicea gueriçatu da
- Ya se ha calmado el viento
Aicea’ negu
- Es el viento la definición del invierno
Aicea sartu du
- Ha cesado el viento
Aicea ta ustea bai’ ... ontatic ondo ceucan gure jauncho orrec, erraldeca!... Baino aguimpide guchi errian
- Vanidad y humos de suficiencia no le faltaban
Aiceac alde batera edo bestera oncia itzuli gura dabenean
- Cuando el viento amenaza volcarlo
Aiceac’ ba du bere guerria edo gaia; ez da gaiez utsa. Orobat arguiac ere
- No es inmaterial
Aiceac batetic bestera cerabilçan cainaberac
- Agitaba de un lado a otro
Aiceac beste alderdira jotzen badu’ Jaincoa lagun!
- Si cambia el viento... Si cambia la situación
Aiceac biracho bat eguin eban iparraldera
- Cambió un poco de dirección hacia
Aiceac biztu dira, ta urac cimurtu itsasoan
- Rizarse el agua
Aiceac bolara du. Aspaldian aice aundia dabil
- No quiere ceder el viento
Aiceac bota nai’ eta ecinez ibili degu gaixoa
- Sin poder expulsar gases
Aiceac buruan’ eta ibili munduan
- Frivolidad y despreocupación
Aiceac buruco chima guztiac eroan bear euscueçan aurrean
- La violencia del viento parecía querer arrancarnos el pelo de la cabeza
Aiceac çalançan daabilan çuhatza
- Arbol que el viento hace oscilar
Aiceac ceraman bidean ta odeien egoetan iracurcen çuan’ urrengo eguneraco guiro ona edo guiro charra
- En la dirección del viento
Aiceac darabiz’ echetic campora igues eguiteco
- Parece que anda pensando en escaparse
Aiceac daramazqui itzac; eta arri bati acats eguiteco quemenic ez dute
- No tienen fuerza para hacer mella en
Aiceac daroan erronca besteric ez da
- Vana arrogancia
Aiceac ecarri’ ta aiceac eraman
- Lo que el viento se llevó
Aiceac’ ece çanic legortu du dana
- Ha agostado cuanto había de verde
Aiceac eldu cion, eta an joan çan cocotez-atzera mando-gainetic, bere maquina ta guci
- Cayó rodando de espaldas... con su paraguas
Aiceac eldu cion, eta an joan çan cocotez-atzera mando-gainetic, bere maquina ta guci
- Le agarró el viento
Aiceac ere astindu aundiagoa ematen dio mendi-goico aritzari’ baso-çuloco gaztainari baino
- Le sacude con más violencia
Aiceac eta ichasoac gogor joten dabe Içaro
- Lo azotan fuertemente
Aiceac gogor jo du gaur gaubean
- Ha soplado fuerte el viento
Aiceac icaraca darabilçan papel çuri chatalac
- Que el viento lleva revoloteando
Aiceac indar dauca, ta aixa legortuco dira
- Sopla muy fuerte el viento
Aiceac indar digu
- Viene con fuerza el viento
Aiceac inundic-bere putzic eguiten eceutsela’ odai bi ceruco atartera eldu cirean
- Sin que les soplara el viento
Aiceac jotzen dituenean’ arunz-onunz dançatzen dituen gari-sail çabalac
- Cuando sopla sobre ellos el viento
Aiceac jotzen ez duen toquian egon bear du abere eriac... Aice-ezcutuan, B
- En paraje abrigado; al resguardo del viento
Aiceac orri artean joten eban soinua
- El son o música del viento
Aiceac salduric joan da. Içu-icarac arturic
- Asustado; presa de pánico
Aice-aldi bat etorri ta tira-bira eguin dute aita-semeac, Quetarira cijoacela
- Zozobrar al sobrevenir un ventarrón
Aice-aldi batequin itsasoa aserretu’ eta oncia’ galceco bidean jarri çan
- Marejada, borrasca violenta
Aice-aldi batequin itsasoa aserretu’ eta oncia’ galceco bidean jarri çan
- Peligro de naufragio
Aice-aldi chiquienen batec itzalico du indar guchico su ori
- El más pequeño soplo de viento
Aicean eçarten direan tiroac-leguez
- Como tiros disparados al aire
Aicean gora ta beera dabil ur-gainean oncia’ aicea beçain ez-baia
- Tan indecisa la trainera como el viento
Aicearen guisa dabil, inguruca ta aldaquetan: egun ipar, biar egoa
- Dando vueltas y cambiando como el viento
Aicearen putzic ez egoan toquian sartu ciran guero; eta bero errimeacaz’ ozta-oztan arnasa arcen eben
- Apenas podían respirar
Aicearen putzic ez egoan toquian sartu ciran guero; eta bero errimeacaz’ ozta-oztan arnasa arcen eben
- Donde no soplaba nada de viento
Aicearen-beste soinuric etzan aditzen
- No se sentía otro ruido que el del viento
Aiceari contu arcera noa: gaur gaberdin guelditzen dan aicearen mende dagoelaco’ irubat ilabeteco egualdia
- Voy a reparar en; a fijarme en
Aiceari contu arcera noa: gaur gaberdin guelditzen dan aicearen mende dagoelaco’ irubat ilabeteco egualdia
- De él depende
Aiceari sartu-ateraco bidea jarri bear çaio
- Dar lugar a la renovación del aire
Aiceaz bacarric orbela-leguez batetic bestera erabilteco’ buru astunecoac gara
- Para movernos de una parte a otra para hacernos cambiar de rumbo como hojas secas
Aiceaz cein aice-baga’ eurena arinago ebilen, gure oncia baino; ta ecin içan guendun arrapau
- Lo mismo con viento que con calma
Aice-bitartean çaude; sar çaite barrura
- Estás a la corriente de aire
Aice-biur andi bat sartu ei-çan atzo Madrid-en
- Vendaval, remolino
Aice-biurra: mendi-eguietan aice indarsu bic alcar jotea
- Remolino; choque de vientos contrarios
Aice-bolada batec’ oncija azpicoz-gain gira cijoten... Berroguei ta iru arrançale, ur-azpira juanac!
- Volcar, zozobrar
Aice-bolada batec’ oncija azpicoz-gain gira cijoten... Berroguei ta iru arrançale, ur-azpira juanac!
- Irse a pique
Aice-bolara sorcen bada’ ez du cupiraric, çugatzic aundienarequin ere...: aiechec eta azcarrena botaco ditu
- Ellos son precisamente los que primero derribará
Aiceburu bacera gazte-gaztetatic’ nescaçar bear deçu secula ta beti
- Si eres una casquivana
Aice-çabalean eguiten da joco au, landa celai baten
- Al aire libre
Aice-çapi guztiac puscatu cizcan ecaitzac onciari
- Velas
Aice-dunari’ galaaci eguiten diote babarruna
- A quien tiene gases en el intestino
Aice-elurragatic’ aldapa gora, guiçona çuta laister ceguan Munu-mendian goitican
- Tieso siempre, pronto había escalado ya la cima de
Aice-elurragatic’ aldapa gora, guiçona çuta laster cegüen Munu-mendian goitican
- Tieso siempre, pronto había escalado ya la cima de. A pesar de la ventisca
Aice-eraunsiac’ leioa orpotic atera cigun
- Nos desquició la ventana
Aice-ezcutuagoa da, bai, cale ori
- Más abrigado contra el viento
Aice-gainean dabilen miruac’ eçagutzen du dagocan dembora
- Que vuela por los aires
Aice-gainean dabilen miruac’ eçagutzen du dagocan dembora
- Su tiempo adecuado; que le ha llegado su hora
Aice-gorria buru cebilen, temporataco gabean... Abenduco temporataco gauean
- Dominaba en absoluto
Aice-gorria capitan çala’ campo danac egarriac: gari jausiac jaso ecinda’ ausi guinducen guerriac
- Sin poder enderezar los trigos tumbados
Aice-gorria capitan çala’ campo danac egarriac: gari jausiac jaso ecinda’ ausi guinducen guerriac
- Nos desriñonamos alzando los trigos caídos
Aice-gorritan igaro degu aurtengo uda gucia...: ecarri digu çati bateco egarria ta gosea
- Ya tenemos hambre para rato!
Aice-gueriçaric ez dic nere buruac...: çorriric ecin içan casco soilduac
- No hay refugio o cobijo en mi cabeza
Aice-guiro ona badabe’ egun guichiren buruan changoaren azquenera dira... Oncian doacenac
- Si van con buen viento; si les favorece el viento
Aice-gurutzean çaude...: quen çaite ortic!
- Estás a la corriente
Aice-lecu gogorra da orraco ori
- Sitio de viento fuerte
Aice-mot içugarri bat atera çan beingo batean
- De pronto
Aice-muturric-gabeco egualdia eguin du gaur
- Sin un soplo de viento
Aice-orratza becin itzul-inguru dabil
- Mudable como la veleta
Aice-putzac chistuca’ ausi-aguinean darabilez pago-adarrac
- Los vientos que soplan silbando
Aice-putzac chistuca’ ausi-eguinean darabilez pago-adarrac
- Amenazan quebrar las ramas
Aicera artu dit alaco asmo charric-gabe esandacoa
- Me lo ha tomado a mal
Aiceren bat sartu jat saiets-açur artean
- Sensación anormal
Aiceri ascotacoac asmatu çuen’ arranoaren umeac ceuden arbolari su ematea
- La tramposa zorra pensó
Aiceri oquer ta asmaria: garaitu nauçu cere asco-jaquinarequin... Itzali eguiçu sua’ ta emango dizquitzut cere umeac...
- Me has vencido con tu mucho saber; con tu astucia
Aiceric gabeco egualdi ixiletan
- Tiempo de calma apacible
Aicerrotaren beso luceac ausi ta lur-beeac joac daude
- Caídos por tierra
Aice-soinuaren tartean itoa’ deadar minsu bat dator
- Ensordecido o sofocado por el ruido del viento
Aice-toquia bada’ ez luque calte içango landareac eusgarritzat maquilacho bati lotzea
- No le vendría mal que se le sujetase a
Aice-urruma çan campoan’ eta eche-barrunetan’ otzac gendea: cacoetaco chamarra çarrac bilatzen citun bacoitzac
- Todos descolgaban las viejas zamarras para arroparse
Aice-urruma çan campoan’ eta eche-barrunetan’ otzac gendea: cacoetaco chamarra çarrac bilatzen citun bacoitzac
- El viento mugía afuera
Aicez bete da mutil ori... Aiceac artuta dabil
- Está ensoberbecido; lleno de humos
Aicez beteric Jesusen atzetic jun ciran fariseo aien berriric ez degu
- Engreídos, ufanos
Aichurrarequin garratza ez baldin bada necaçaria’ licharrerian gailencen dira satorra eta luarça
- Topos y alacranes hacen su agosto
Aicia det eta... besteric det... asi da
- Me duele esto... y me duele lo otro... Quejarse de vicio
Aicia-necoac. Tolosaco icengoitia
- Un apodo de Tolosa
Aicic aiceac saldu citioin citioten
- Le metieron miedo
Aico an, goiceco abadea...!
- Mira allí... Allí está
Aico: areri’ aculugana uguertu eguingo jacon. Ostean a, inori quinacadaric emon-baric egon?
- Se le habrá embotado oxidado su aguijón
Aico emen! emen egoan, ta nic jaquin ez! Secula olaco achurric!
- Si estaba aquí mismo!... Qué tonto soy!
Aico or Bilbo! Orra or...! G.
- Ahí tenéis; hé ahí
Aico Peru Ceberio...! Ameneco Mari, neure lobachoa-bere!... Orra polito! Cer dacaçue?
- Aquí viene... aquí está
Aicoan emen garbiro, nesca, emengo poça cer donan! orain biciric; puntuco’ ilic
- Aquí tienes bien patente... hija mía
Aico-maico-baric esan lei’ escuatatic oratuta dabilçala çor-çarra, ecereça eta egualdi charra’ ... beracatz-cordea-lez: ecereça aurrescu, eta çor-çarra atzescu
- Puede decirse sin lugar a discusión
Aico-maicoetan ibili-baric’ gauçac diran lez iracasten dauscuz
- Sin vacilaciones o reticencias
Aiçu, adisquide, ençun pixca batez!
- Un momento, por favor!
Aiçu, adisquidea, nor-nai cerala...!
- Quienquiera que seas
Aiçu, Batixta: orainche gauçac laxter erabaqui bearrean guera
- Tenemos que arreglar nuestros asuntos
Aiçu, Capaço! Gaizqui esanda, ongui ar-çaçu!
- Dicho referido a alguien que, con muchas fórmulas de excusa por delante o detrás, lanza una injuria
Aiçu, Dionixio: Angelacho sendatu al çan? - Astindu cituan gaitzac
- Ya echó fuera su mal su enfermedad
Aiçu! guicenaren ondoan guiarre-gabea ez naiz!
- No soy de piedra: y no es extraño que me moleste lo que has dicho o hecho
Aiçu, guiçonchoa: icusiric çure ecina’ aztutzat uzten ditut çure çorren erdiac
- Doy por olvidadas... la mitad de tus deudas; te condono la mitad
Aida batean igaro çan guzti au
- En menos que se cuenta
Aida baten echeco bazter guztiac bere begui çoliacaz aratuten dauz
- En un momento, rápidamente
Aida baten echeco bazter guztiac bere begui çoliacaz aratuten dauz
- Inspeccionarlo todo con diligencia
Aida baten otzarara jaurti eguiçu nire idazlan au’ atseguin ezpajatzu
- échalo en seguida al cesto
Aida, churia! aida belio! gorri... Celatan dagonari’ beguiac irten beguio Chanchetan esana
- Dicho contra los atisbadores
Aida esaten ebanean, aida eguittecoa içan-arren’ erruqui gogorra artu eutsan aitac Eladi-ri’ bere naibagueac autortu ebaçanean
- Aunque no fuese hombre como para volverse atrás de lo dicho
Aida, idi ederrac! Emon icerdia! Ia igaro dogu bideric erdia
- Queridos bueyes!
Aida, idi ederrac! Emon icerdia! Ia igaro dogu bideric erdia
- Ya hemos hecho casi la mitad del camino
Aida, idi ederrac! Emon icerdia! Ia igaro dogu bideric erdia
- Haced un esfuerzo más!
Aida, xuria’ adi çac, gorria!
- A ti te lo digo, Juan, para que me entiendas, Pedro.- Una indirecta
Aida, xuria!... aditzac, gorria!
- A ti te lo digo, Juan, para que me entiendas, Pedro!
Aidabatean biurtu jacon biotza gogo batetic bestera
- Cambió instantáneamente de resolución
Aide, aide... or compon! Ondo ibili! Goranciac eta escuetaco munac eta oinetaco igorciac, euren mandaçainari!
- N.B. Una manera burlesca de encargar saludos, con alusión a los besamanos o eskumuñak de los guipuzcoanos
Aide baten bialduco leuque Josapat-aldera
- De un golpe; de un tajo
Aide baten bialduco leuque Josapat-aldera
- Lo despacharía al otro mundo
Aide baten echeen euqui çon bere andragaie’ aric eta ezconceco bear ciren buruzbideec eguin arte
- Hasta que se verificaron los trámites para la boda
Aide char batec jota... noraco dago guiçajo ori?
- Qué va a ser de...?
Aide char batec jota... noraco dago guiçajo ori?
- Si cae enfermo un día
Aide charren batec jota guelditzen banaiz, ceinec jasoco nau?
- Si caigo enfermo de mala manera
Aide charren batequin edo’ ecin ibiliaz dago. Egonean’ ez du ecer sentitzen; baina ibilceracoan’ ecin da oinacez
- El dolor le paraliza
Aide charren batequin edo’ ecin ibiliaz dago. Egonean’ ez du ecer sentitzen; baina ibilceracoan’ ecin da oinacez
- En reposo
Aide charren batequin edo’ ecin ibiliaz dago. Egonean’ ez du ecer sentitzen; baina ibilceracoan’ ecin da oinacez
- Imposibilitado de andar
Aide eguiten gara irugarren belaunean
- Somos parientes en tercer grado
Aide guendun, atzenengotacoa bederen
- Pariente, aunque de los más lejanos
Aide jostalarien igurci goxuac
- Dulces caricias del viento
Aide ondar batzuec ba cituen herri hartan
- Unos parientes lejanos
Aide oratua dogu
- Es pariente nuestro por afinidad
Aide oratuac dira
- Parientes afines
Aide pixca bat artu deçala esneac
- Airearse
Aidea buruun’ eta ibili munduun
- Vivir despreocupadamente
Aidea dot, oratua; ez odolecoa
- Pariente de afinidad, no consanguíneo
Aideac arrapatuta dago oilo gaixo ori: ancac jarcen ezpaititu bere modu
- Le ha dado algún mal aire...
Aideac arrapatuta dago oilo gaixo ori: ancac jarcen ezpaititu bere modu
- No puede asentar las patas normalmente
Aideac’ ez urrin; orçac’ nerequin
- Antes es Dios que los Santos...; Antes son mis dientes que mis parientes
Aidean ateratzeco aguindu cioten
- Que se fuera de allí a escape
Aidean ceramaten ilic bere echera’ Franciscoc bidean topo eguin cituanean
- Cuando topó con ellos
Aidean jaso eban cana-bete inguru
- A una vara, poco más o menos
Aidean jaso eban cana-bete inguru
- Levantar en el aire
Aidean jasoco luque’ contu orrequin joango balitzaio
- Le armaría una escandalera
Aidean joan çan
- Se fue volando
Aidean joango dira çure diru xamarrac’ orrela parrandan baçabilz
- Se irán volando tus dinerillos
Aidearen mempetic atera ezquero’ luceroan irauten dau chingarrac biciric. Autsazpian
- Mantenerse la brasa sin apagarse
Aide-deiac eguin dituzte Mc eta J-C
- Invitaciones a la boda
Aide-Nagusiac indarrean çauden demporan
- En la época del poderío o pujanza de los Parientes Mayores
Aiec bai arcen çutela gure çanga-bidea çucen-çucen!... Etsaiaren cainoiac
- Qué bien dirigían la puntería a nuestra zanja!... Qué bien hacían blanco!
Aiec bai ceucatela çurrunga-otsa!
- Qué manera de roncar!
Aiec bai çutela lagun-urcoarençat eguiazco maitasuna!... ta ez, gu ascotan gabilçan becela’ alcarri beguiac ecin atereaz!
- Con ganas de sacarnos los ojos unos a otros..; sin podernos soportar, de envidia
Aiec bai mutilac! Çara-çara’ eusqueraz danac!
- Charla que charla
Aiec baino ezta bat ere macalagoa beste au
- No es en nada inferior
Aiec beçain goseti ta egarsu arquitzen bagara
- Hambrientos y sedientos
Aiec begui çabalac jarcen cituzten, janci aiec icusita!
- Qué ojazos abrían!
Aiec begui çabalac jarcen cituzten, janci aiec icusita!
- Qué ojazos abrían!
Aiec beren lana bucatzeneco’ ilunabarra içaten da
- Para cuando ellos terminan la faena
Aiec bertan guelditu ciran...: etzuten gaizqui asmatu!
- Qué bien acertaron!
Aiec biac’ oso aixquire dijuaz...!
- Parece que se entienden muy bien, van como dos novios
Aiec ciran pelotariac, aiec!... Beretaco batec’ irabacico cioten lau oeri ancape ere!
- Aún por debajo de la pierna
Aiec ciran poz-gaiac, euscal semienac!
- Aquello era lo que constituía las delicias de
Aiec colcocadac eraman cituzten! Sagar-colcocadac. Erreus banaca batzuc utzi’ ta umaatutacoac berençat
- Qué cargas de manzanas se llevaron en los senos!
Aiec colcocadac eraman cituzten! Sagar-colcocadac. Erreus banaca batzuc utzi’ ta umaatutacoac berençat
- Dejando unas pocas de desecho
Aiec comeriac an berriz!... Batec bulça, besteac teinc, urrengoac tira...’ an ibili ninduten tira-bira’ champoneco marama becela... Inspecioan
- Me han zarandeado como a un muñeco de perra gorda
Aiec echera-orduco’ etzan euri guchi!
- Qué manera de llover!
Aiec eguiten dutenarençat’ eztet nic ecer eguiten
- En comparación de lo que ellos hacen
Aiec erasoac artu citun gure apaiçac, errico jaunchoen aldetic!
- Qué de arremetidas hubo de sufrir!
Aiec ere biotz-ondoco galanta artu çuten, umechoaren gorputza icustean...: negar-malcoac ateratzeraino... Biotzac ez baitu barcatzen!
- Se sintieron fuertemente conmovidos
Aiec ere gendeac dira... çoazquie laguncera!
- También ellas son personas
Aiec etzuten buruan sartu, Jesusec esan ciena
- No comprendieron el sentido de
Aiec etzuten, guc bai ordea, bi mutilen eçagutza: jaquinez-gaindi jocatu guinun ta apustua irabaci
- Jugamos sobre sabido
Aiec goçamenac arcen guenitun’ arequin bilcen guinanean!
- Cuánto disfrutábamos
Aiec içandu ciran’ Jesusen ança ta irudi gueienecoac
- Los más parecidos a
Aiec icarac eta negarrac, senide ta gurasoac! Asco icusteco jaioac ciran gaxoac
- Qué triste suerte la suya!
Aiec nai baino len asico du çabalcen egunabarra
- Empezará a alborear
Aiec negarrez ceudela icusita’ berari ere biotza autsi eta barrua goibeldu citzaion
- Se le desgarró el corazón
Aiec negarrez icusi cituenean’ barruna ilundu citzaion eta nastu çan
- Se conmovió interiormente
Aiec nunsu cebilçan’ anz-emanda gueunden...
- Dónde andaban poco más o menos
Aiec parrac eguin nituan!... ateraldi arequin
- Con qué ganas me reí!
Aiei beguira piscacho batean egonda’ aurrerunz jarraitu çuten bi guiçonac
- Un ratito
Aien anceco guiçonic’ ez du noiznai ordaincen urreac
- No se compran con oro...; no hay oro para comprarlos. No tienen precio
Aien asmo guciac’ quea beçala ustu ciran
- Se desvanecieron como humo
Aien atzetic asi ciran’ baina iguesi dijoanac’ ancac arin
- Cualquiera los pillaba!
Aien barruan eche eguinic çaude Çu, Jauna; eta Çure aurpeguiaren izcutuenean gordetzen dituçu guiçonen bildurretic
- Estás aposentado en su alma
Aien buruan’ erregalocho bat bialduco cien bietaco bati
- Pensaban que; imaginaban que; estaban cavilando que
Aien gueçurrac’ gure eguiac baino gueiago balio içaten çuten
- Dar más crédito a... que
Aien irabaciac, beste alde ascotara’ caltea ecarcen dio echeari
- Por muchos otros conceptos
Aien itomena icusita’ erruquiz egoten ninçan
- A la vista de su afanosa tarea
Aien jaiot-echean sarrera’ gauça mocha içan çan: eçagunic ez; inorcho ere ez; anaiaren alarguna ta ilobac
- Resultó un recibimiento frío; quedaron despagados
Aien legueac aguincen çutenez beste era batean, adoratzen çuen Jaincoa
- De manera distinta de la que ordenaban sus leyes
Aien mataçac chit ongui cequizquien, Jesus-ec
- Todas sus tretas o intrigas
Aien nequeen berriric-bague’ itsasoac ondatu ditu
- Sin que se tengan noticias de ellos
Aien poça norc esan? Escolaric-bague! Urtean gueixeagotan balitz Doniane!
- Ojalá se repitiese más veces...!
Aien semeac ere’ betiren betian eserico dira Çure alquian
- Para siempre
Aiena itzaçu, Jauna, nere biotzeco bicilecutic’ ilunabar guciac!
- Ahuyenta... las tinieblas!
Aienatu behar guinituque, gure hizcunça ederra galcen diguten hizjario motel char oiec
- Charlatanes insulsos
Aiençat’ guretzat baino beta gueiagorequin jarduten cenduela esan nion
- Que tomabas más tiempo para escribirles a ellos que
Aieneric bez, gaxoac
- No dio ni un quejido
Aiequicoa nolabait eguin nai içan çuen
- Complacerles de algún modo
Aierrac eman digu, gaur etorrico cinela
- Hemos tenido el presentimiento de que
Aierrac nago... Cerbait eguiteco edo escuratzeco gogo bicitan
- Qué ganas tengo!
Aierr-aierric nengoan’ Pasioa baino len Pazcoa au çuequin jateco
- Con gran ansia estaba deseando
Aieru hec, itzalgaizca ibilce hec dira frogançaric-asco’ gogambehar aracitzeco
- Aquellas andanzas furtivas
Aietan batec esana: cipoa’ gure-gurea degu. Satjra tota nostra est
- Ya lo dijo uno de ellos
Aietan batec esana: cipoa’ gure-gurea degu. Satjra tota nostra est
- La forma satírica es cosa muy nuestra; es nuestra especialidad
Aietan buru eguiten çuanac’ onela esan cidan gueroxeago
- El que hacía de jefe; el que mandaba el grupo
Aietan gueiensuac’ etziran ibili Jaincoaren gogara
- La mayoría de ellos no fueron del agrado de Dios
Aiez ta negarrez dago
- Gime y llora
Aihen cembait’ beroac joac icusten dira
- Algunos sarmientos aparecen agostados
Aihena’ ernatzen hasi da
- Ya ha empezado a echar brotes, la cepa
Aihena içotzac erre diotenec’ ba duquete beren macurrean ordainceco bide bat, arras merquea
- A quienes la helada ha malogrado las cepas
Aihena içotzac erre diotenec’ ba duquete beren macurrean ordainceco bide bat, arras merquea
- Tendrán un medio de resarcirse del daño
Aiher dire cer-nahi errateco eta eguiteco
- Están dispuestos a...; son bien capaces de
Aiherric eztu edanaren
- No tiene gusto por la bebida
Ailic be-samarretic erançun du’ bote oquerra doi arturic. Pilotan
- Recogiendo con dificultad un bote torcido
Ailic be-samarretic erançun du’ bote oquerra doi arturic. Pilotan
- E. ha devuelto la pelota bastante por lo bajo
Ailuzco acharen gaina’ erz-bici bat da
- Es una arista afilada
Ai-mariic, echera...!... Orain? Jun-da jaquin çaçu cein juten dan ai-marietan echera...! Ave-Mariac
- Vaya Vd. a saber...!
Aimbat arinen aldendu bear doc’ mutil aregandic
- Cuanto antes
Aimbat arinen bear da ecarri arran chiquia, catuari iminteco... Onan larri joacu bicia; gueutu daiguçan noizbait gueure buruac!
- Tengamos conciencia de nuestro valer! Levantémonos de nuestra postración!
Aimbat arinen bear da ecarri arran chiquia, catuari iminteco... Onan larri joacu bicia; gueutu daiguçan noizbait gueure buruac!
- Esto no es vivir; vivimos en continuo susto. N.B. Arran txintxarri
Aimbat arinen beragana aguertuteco aguindua emon eutsen
- Cuanto antes
Aimbat arinen bigarren çatia prestatara aurreratu naz
- Cuanto antes
Aimbat arinen eguin daigun escutizchu bat
- Cuanto antes
Aimbat arinen urtetea oba dogu
- Cuanto antes
Aimbat artoberoqueri, aimbat joan-etorri, ta aimbat churico eralgui’ ... ta azquenean?... Ecebez! Olanche dira gure contuac
- Tanto gasto de pesetas
Aimbat artoberoqueri, aimbat joan-etorri, ta aimbat churico eralgui’ ... ta azquenean?... Ecebez! Olanche dira gure contuac
- Tanto vano optimismo
Aimbat bidar eguin dogu dançan, iretargui çuritan!
- A la claridad de la luna
Aimbat bider ausi dot neure bidea, beragaz topo ez eguitearren
- Desviarme de mi camino por
Aimbat ceatzen esango deutsut’ ceuec jaquin bear doçuna
- Lo más exactamente posible
Aimbat ceatzen ta cinçoroen gorde bear dogu Jaungoicoaren leguea
- Con la mayor exactitud y fidelidad
Aimbat charrago, eguin ezpadeçu
- Peor, si no lo has hecho
Aimbat charrago’ ori eguin badeçue!
- Peor todavía si
Aimbat cristaurec’ uraren mende beren eriotz larria!... Besteac beste’ ori bai dala triste ta negargarria!
- Aparte de todo lo demás
Aimbat çucenen eguingo ei dabe, bide ori
- Lo más recto o directo posible
Aimbat errico çar-berri batu ditu bere liburu orretan
- Una multitud de misceláneas del pueblo
Aimbat eta aimbat diru urtu eben, errira ur barriac ecarten;... eta len baino ur guichiago gaur
- A pesar de tantísimo dinero como se invirtió en la traída de aguas
Aimbat eta aimbat lanic-gabeco dabil or barrena
- Se ve por ahí tantísimo desocupado
Aimbat eta aimbat lanic-gabeco dabil or barrena
- Tantísimo obrero parado
Aimbat eta aimbat lanic-gabeco dabil or barrena
- Por ahí...; por esos mundos
Aimbat eta saldu-erosi obeac eguiten dira orrela
- Tanto mejores negocios
Aimbat gari içan da aurten’ batean-bestean
- Aquí y allí
Aimbat gauçac barrua mincean’ bere andra on ta umeac sartuco deutse biotzean poça, ez bestec lur onetan
- Causarle pena; hacerle sufrir moralmente
Aimbat gauçac barrua mincean’ bere andra on ta umeac sartuco deutse biotzean poça, ez bestec lur onetan
- Le consolarán
Aimbat goreen salduco dabee. Aimbat merqueen erosi gura dabee
- Lo más barato posible
Aimbat goreen salduco dabee. Aimbat merqueen erosi gura dabee
- Lo más caro posible
Aimbat gueroen osatuco baguinçoçac-be’ ezqueunquec asco galduco
- Lo más tarde posible
Aimbat guiçon-da emacumezco tartean aimbat sasoico, urac eramanac’ gure beguien aurrean berriz ez ditugu icusico
- Ya no los volveremos a ver
Aimbat indarrac berdinduz’ inoiz... ni bai, i bai... sarcen dira onciac çuinera. Estropadan
- Nivelados hasta no poder apenas apreciarse ventaja
Aimbat lasterren eroan bear dabe seina eleiçara, bateatutera
- Cuanto antes
Aimbat lasterren garbitu daieçala contuac
- Cuanto antes
Aimbat lasterren garbitu daieçala contuac
- Dirimir la cuestión
Aimbat lasterren osatu bedi!
- Cuanto antes
Aimbat len lagundu ecic’ arin baino arinago ilgo jacu
- Cuanto antes
Aimbat moduric onenaz adieraçoten emon daiola alcateac aguinducoari’ eztala ondo ipintea
- Dárselo a entender, avidar, a la autoridad superior
Aimbat mutil gazteri çucendu dautse oguibidea abade orrec!
- Les ha procurado el modo de vivir
Aimbat ondoen beteten badoçuz ceuen eguimbearrac’ ceuençat ateraco doçuz sariac
- Para vosotras mismas será la recompensa o ganancia. N.B. Todavía para este autor, las flexiones verbales del Zu tienen sentido plural
Aimbat ondoen buruti beatzera apainduta joaten dira plaçara
- Engalanadas; de punta en blanco
Aimbat ondoen buruti beatzera apainduta joaten dira plaçara
- Engalanadas; de punta en blanco
Aimbat ondoen itzeguitera eguingo dot aleguina
- Hablar con el mayor esmero posible
Aimbat sarrien etorri!
- Ven lo más a menudo que puedas!
Aimbat ume erdi-biloiz, esque ta esque’ ta euren ezbearrac eracusten...! Nori ez biotza eroan?
- A quién no causar lástima? Quién no va a conmoverse!
Aimbat ur guichien galdu daian sats-meteac
- La menor cantidad posible de agua
Aimbat urtetan sufritu ecinic gaude gure ibaiaren asnas ciquin, quirastua: botaco luque nazcaren nazcaz cerraldo lurrera mandua
- Un hedor que echa para atrás
Aimbat urtetan sufritu ecinic gaude gure ibaiaren asnas ciquin, quirastua: botaco luque nazcaren nazcaz cerraldo lurrera mandua
- El vaho pestilente del río
Aimbat-aimbatean’ ederragoac dira Jangoicoarençat gaztetasuneco eguite onac’ çarçarocoac baino
- En igualdad de condiciones
Aimbat-gueien ecarriçu!
- Trae lo más posible
Aimbat-leen amaitu gura neuque çure soinecoa
- Cuanto antes
Aimbatuten dabe iru brocal carezna, sei edo çazpi oncalduten badabe... ?
- Calculan
Aimbeste alderditan birrinduta gaiagoçac!
- Nos tienen tan machacados...!
Aimbeste anai, çorigaiztoan, buruac austen, francez-erderetan, eusquerea azturic...! Arroztu bedi arin alaco egarria!
- Estudiando con afán
Aimbeste anai, çorigaiztoan, buruac austen, francez-erderetan, eusquerea azturic... Arroztu bedi arin alaco egarria!
- Extíngase, olvídese, destiérrese...!
Aimbeste anima deabruari atzaparretatic quendu-ondoan’ Galileara joan çan
- Después de librar de sus garras
Aimbeste arima galcen icusteac’ biotza lercen daust... Lertu-bearrez jarten jat biotza’ au gogoratzean!
- Se me quiebra el corazón de dolor
Aimbeste atarramentuco gendea icusiric’ içutu çan
- Gente de tanto boato
Aimbeste atzera-aurreraz necatua cegoen
- De tanto trajín o ajetreo
Aimbeste aundico ebiteaquin euritearequin’ ez arritu caltea içatea
- Con lluvias tan torrenciales
Aimbeste aztarrica eguin-arren’ çurguinçaco irabacia baino ascoz gueiago etzan içan beste lantegui ontacoa
- A pesar de tanto traqueteo o agitación
Aimbeste balioco gauçai arreta gueigoric ez!
- Cosas de tanto precio
Aimbeste balioco gauçai arreta gueigoric ez!
- Es una pena que no las trate con más cuidado
Aimbeste baztar icusia içanic’ nolatan ez daquic ori?
- Recorrer muchas tierras
Aimbeste bear erdica daucaçanac’ atsen pusca bat nozbait bear içaten dau. Atsenatseden.
- Quien tiene tantos trabajos a medio hacer
Aimbeste berriquetaquin ecarri nachotec.., au çala ta bestea çala... ortic eta emendic...’ eta utseraco!
- Coplas, historias, argucias... Que si esto..., que si aquello..., patatín patatán
Aimbeste bidar merecidu içan dot’ Ceuc ni impernuco ondarretara condenetea
- A lo más profundo del infierno
Aimbeste bidean çorion-bila joanic’ arunçacoan bainon pobreago nator: eztacart echeraco’ urteac besteric
- Después de ir tan lejos
Aimbeste bidean eraman cituen eguinquiçuna beteta’ beren bazterretara cijoacen Magoac
- El quehacer que les había impulsado a tan largo viaje
Aimbeste bidean gora jarrita, nola jango cittun, artaleac oilo gaxoac?
- Colocados tan arriba, a tanta altura
Aimbeste bidean jun-bearra asco eztala..., guero aren çai egon?
- Por si no bastara; por si fuera poco el hacer tan larga caminata
Aimbeste bidean jun-bearra asco eztala, guero aren çai egon?
- Por si no bastara tan larga caminata
Aimbeste bidean oinez etorri diranac
- En tal largo recorrido
Aimbeste bideco mandaturic artu nai eztu. Lurdestic cerbait ecarceco escatu çaion orrec
- Encargos para sitios tan distantes
Aimbeste bider atzea eman badioçu ere’ berriz eta berriz etorri nai du çuregana.
- Darle la espalda
Aimbeste bider eguin det becatu çure contra!
- He pecado tantas veces!
Aimbeste bider Jaincoari çor diotena eguin nai ez: ori egundainoco nabarmenqueria da
- Es un escándalo inaudito
Aimbeste calteren eguilea mendean artu çutenean’ chit poztu ciran; baina goçoa laster mindu citzaien
- Cuando cayó en sus manos
Aimbeste calteren eguilea mendean artu çutenean’ chit poztu ciran; baina goçoa laster mindu citzaien
- Poco les duró su gozo; pronto se les agrió la fiesta
Aimbeste cantarirençat’ San Antonioc eztauco otzurric
- No tiene recursos bastantes para tantos... la cofradía de S. Antonio
Aimbeste chalo eta jasotzerequin’ ezti-bitsean dabil
- Anda en la gloria...; bañándose en agua de rosas
Aimbeste chocholo-cume’ lerdea ceriela euqui ditu beguira, nescacha orrec
- A cuántos bobos ha tenido encandilados...!
Aimbeste coipe ibilcen du campocoaquin...; echean berriz beti purrustaca
- Brusquedad, aspereza, malos modos
Aimbeste coipe ibilcen du campocoaquin...; echean berriz’ beti purrustaca
- Es todo miel con los extraños
Aimbeste çorionetan arquitu çanean’ biotza uanditu citzaion’ eta arrotu çan
- Envanecerse, engreírse
Aimbeste dembora eguin deçu Bilbon...; erderaz bat ere ichuratu cera?
- Ya empiezas a manejarte en castellano más o menos?
Aimbeste demporan aguertu-baric euqui dot; baina obe da noizbaiten’ secula ez baino
- Más vale tarde que nunca
Aimbeste diru eleique eguin Jaungoicoaren bidetic
- Honradamente; obrando como Dios manda
Aimbeste eguiteco, arren!... bestela’ senarra ilco ciotela. Alperric guztia!
- Que por favor, no se lo negase...!
Aimbeste eguiten badu, jauna, neri lana eman?
- Si hiciera Vd. el favor de darme trabajo?
Aimbeste emacume alargun utzi ditu guerrac; aimbeste nesca-gazte’ gairic-gabe
- Sin su prometido
Aimbeste eriotza beingo-bateco icusita-bere’ ez dabee iratzartu gura
- A pesar de ver tantas muertes repentinas
Aimbeste etsairen mendean dago necaçariaren jana
- A tantos enemigos está expuesto
Aimbeste gauça eder salgai icustean’ beguiac arguituco çaizquio’ arunz açalcen danari
- Se le animarán los ojos; se sentirá atraído...; se aficionará a
Aimbeste gaxo ondo iduquitzeco echeco etorriac asco ezpaciran’ inguruetaco alderrietara irteten çan, esquera
- Si no bastaban los ingresos de la casa
Aimbeste goratasun emoten eutsen-aberea
- Tan ensalzada, tan alabada
Aimbeste guerra goitu ecinda’ dan-ori atsotu çara!... Çaurien çauriez galdu-galduta’ iltera çoaz, Ama!
- Toda marchita, caduca
Aimbeste guerra goitu ecinda’ dan-ori atsotu çara!... Çaurien çauriz galdu-galduta’ iltera çoaz, Ama!
- Desangrada por tanta herida
Aimbeste ibili eguin det orren bila... eta escu-aurrean neucan
- Después de tanto andar
Aimbeste ibili eguin-ezqueroz’ nai litzaque! cerbait esqueini, datorrenari
- Qué menos que eso!
Aimbeste ibili eguin-ezqueroz’ nai litzaque! cerbait esqueini, datorrenari
- Después de tanto caminar
Aimbeste ixquixalda su-gainean ez euquitzeagatic’ jan-gabe ere egongo ninçaque, echeratu arte
- Tanta cacharrería
Aimbeste jatecoc’ larritu eguin nabe
- Tanta comida me ha producido náuseas
Aimbeste lan eguin ondoren’ gurea guertatu çan galçaile... Urrengoan ordaindu bearco!
- Al nuestro le tocó perder
Aimbeste lan eguin ondoren’ gurea guertatu çan galçaile... Urrengoan ordaindu bearco!
- Otra vez será!
Aimbeste lan eguin-arren’ ez due çorric atera
- No han logrado pagar ninguna deuda
Aimbeste lan eta aimbeste biotzondococ’ guiçonic gordinena ere belaxcatu bear; eta azqueneraco’ erabat erquinduta, edo nolabait-ancean beinipein arquitu çan
- Sentirse bastante mediano
Aimbeste lan eta aimbeste biotzondococ’ guiçonic gordinena ere belaxcatu bear; eta azqueneraco’ erabat erquinduta, edo nolabait-ancean beinipein arquitu çan
- Tantas emociones
Aimbeste lan eta aimbeste biotzondococ’ guiçonic gordinena ere belaxcatu bear; eta azqueneraco’ erabat erquinduta, edo nolabait-ancean beipinein arquitu çan
- No podía menos de quebrantar la salud del más fuerte
Aimbeste lo-galdu eguin du gaxoac, bere aur ori çaincen
- Perder noches
Aimbeste maite çuan amona ilda’ lurrean jabe-gabe guelditzen çan Bentura gaixoa
- Desamparado, sin apoyo
Aimbeste miloi guiçon, alcarri beguira, beste lanican-gabe, cargatu ta tira, or ari dira gogor, cer dan ez daquitela beren asarrea! Europaco guerran
- Sin otra ocupación que la de matarse
Aimbeste miloi guiçon, alcarri beguira, beste lanican-gabe, cargatu ta tira, or ari dira gogor, cer dan ez daquitela beren asarrea! Europaco guerran
- Unos frente a otros
Aimbeste miloi guiçonec euren deadarra jasotzen dabenean
- Alzar grito de protesta
Aimbeste nai citzaion guiçon bat aguirian ilceac’ icaratzen çuen Saul
- Darle muerte a cara descubierta
Aimbeste negar euscal-errira ecarri duben erdara orretan eguiten dira or sermoiac, erdalçalechoen batzuec bilcen diralaco
- Algunos aficionadillos a
Aimbeste negar euscal-errira ecarri duben erdara orretan eguiten dira or sermoiac, erdalçalechoen batzuec bilcen diralaco
- Portadora de tantas desdichas; tan funesta
Aimbeste negarbidetan lagundu içan cinigun orrec’ orain ere lagundu gaitzaçu!
- En tantas tribulaciones
Aimbeste negarrequin’ beguiac gaixotuac ceuzcan
- Ojos mustios o lánguidos de tanto llorar
Aimbeste neque minez aulduric’ irugarren aldian emen jo du lurra... Jesus-ec
- Caer en tierra
Aimbeste neque-urratze-arren’ gogoaren çoriona etzuan galdu Jesucristoc
- A pesar de tantos tormentos
Aimbeste ondasunez nasai aurquitutean euren buruac’ ac bai pocic joten dabela chilibitua!
- Viéndose en tanta abundancia
Aimbeste orrua eguin bearragaz’ eztarria urratuta daucat
- Tengo irritada la garganta
Aimbeste pamparroiqueric-be’ igoindu eguin oi-dau bat
- Llega a causar fastidio
Aimbeste urte alperric emonen contua emon bearco doçu
- De tantos años malgastados
Aimbeste urtean arria-leguez becatuan urtetua dagoana... noraco da bere azquenean?
- Encallecido en el pecado años y años
Aimbeste urtetan garbi bici’ eta gueroenean pecatu larri bategatic galdu cinan
- Y al fin
Aimbeste utseguite edo oquer ba dacusgu guiçartean’ gauçac burubidez ez eguitearren!
- Por no hacer las cosas con consejo
Aimbestean ere dagoana’ andra Joxepa da
- Quién está más o menos regular. La que va tirando mejor
Aimbeste-bere noc emon ez eucan
- No había quien le ofreciese ni eso
Aimbesteco gogoa ta leia cion Inigoc Olasco Ama-Birginari’ oxta-oxta anquen gainean cebilenean
- Cuando apenas se tenía en pie..; cuando apenas sabía andar
Aimbesteco gogoa ta leia cion Inigoc Olasco Ama-Birginari’ oxta-oxtan anquen gainean cebilenean
- Tanto era el afecto que le tenía
Aimbesteco guiçon prestu bat era arretan galceaz’ naigabe ederra içan çan, gure artean
- Causó gran pesar la pérdida de un hombre tan íntegro como aquél
Aimbestecoric ez dot icusi gaurdaino
- Jamás he visto cosa semejante
Aimbestequin’ gabon eta bigar arte!
- Y sin más..., baste por hoy
Aimbesteraino choratu omen citzajon gure guiçonari tresna arequin
- Tanto se encaprichó el hombre con aquel chisme
Aimbesteraino eracequi citzaion Jesus onaren biotzari’ guri ongui naiez
- Tanto ardió de amor su corazón
Aimbesteraino sartu jacoçan berbacaz’ ece eurai alde eraguitea gogoratu eban
- Tanto le improtunaron o acosaron con palabras
Aimbesteren artean’ bera icentau eben, joan çanaren ordeac eguiteco
- Para sustituir al que se fue
Aimbesteren equinagaz’ eztarriac legortu jaqueçan
- De tanto hablar
Aimbeste-xamarrean igo guinuan araino
- Sin mayor dificultad
Aimbestez etzan ase Caifasen gogoa
- No se dio por satisfecho con eso
Aimbet morrosco eder agurtu doguz emen’ gabon-çar-barriec igaroten etorrite
- A pasar la noche vieja y año nuevo
Ain aberats içateco’ escua labur du
- Es mezquino, manicorto
Ain aice motela dabil!... Çacarra! Ustela!... Ego-aice edo ero-aice onequin’ buruco min bat ba daucat’ ura alacoa!
- Un dolor de cabeza que... ya, ya! Tremendo...
Ain aice motela dabil!... Çacarra! Ustela!... Ego-aice edo ero-aice onequin’ buruco min bat ba daucat’ ura alacoa!
- Viento pesado, cargante, deprimente...: Cualidades atribuidas al bochorno
Ain alde andia dauque oquela biac
- Tan grande es la diferencia que los separa. Son tan diferentes entre sí
Ain aldi lucez eusqueraric ençun ez nebalaco’ inoc sinistu daiquen baino gueiago sortu ta moteldu ninçan
- Me entorpecí en el manejo del idioma
Ain aleguin asco eguin cion berriz ere ar ceçan
- Tanto le volvió a insistir que
Ain arin aztu jatzu, igaz erançun neutsuna? ala, adarra joteco gogoa darabilçu?
- O es que te propones tomarme el pelo?
Ain arreta andiagaz ençun eben berbaldia’ batuta egoçan laroguei baserritar inguruc
- Alrededor de ochenta caseros
Ain arreta andiagaz ençun eben berbaldia’ batuta egoçan laroguei baserritar inguruc
- Escuchar con gran atención
Ain arro dabilz, ain dira beren buru’ non ez daucaten ecertan, ez soinu eta damboliniic, eta ez janci-guisaric
- Están tan infatuados
Ain auquera ederrean bici ciran lau aiztoc
- Tan felices vivían; tan confortablemente
Ain azpian al daucagu ba emacumea?
- Tenerla sometida, humillada
Ain becatu andia, da Euscaldunai Euscarazco itza jalquitzea?
- Que les brote de los labios su propio idioma
Ain benetaco eguia da au
- Tan cierta verdad es ésta
Ain bici tiratzen çuten lauac’ etzan icusten pelotic!... Ça!... Chiquibarrec’ chetutzen çuen’ arcen çuena boletic
- Restaba al vuelo con pegada terrible
Ain bici tiratzen çuten lauac’ etzan icusten pelotic!... Ça!... Chiquibarrec’ chetutzen çuen’ arcen çuena botetic
- Era un juego tan ágil el de los cuatro que
Ain buruera chaquila icusi dabeen-ezquero’ gure alde jarrico dirala dinoe
- Tan poco seso; tal falta de discernimiento
Ain çaarra içanic, gure Aita Santuac daucan osasuna ta buru arguia’ miragarria da benetan
- Lucidez
Ain çan macurra ango bicimodua! Bat-au baçan catua’ bestea chacurra...; azquenean’ indarra nagusi
- Tan desdichada era la vida que llevaban
Ain çarquin jarcen da necaçaria cale-jazqueraz’ ... asto bat crabelinaquin ote dijoan ematen dute batzuc
- Hace tan mala facha!
Ain cegoen ederra eta ichurazcoa, checor-iztar hura! Etzan aguiri aragui-labana’ eta puscaric ecin quendu! Osoa eraman nuen
- Era tan hermosa y de buen ver!
Ain cegoen ederra eta ichurazcoa, checor-iztar hura! Etzan aragui-labana’ eta puscaric ecin quendu! Osoa eraman nuen
- No aparecía el cuchillo carnicero
Ain charra ez, baina naico lardatsa içan da igandea
- Aunque pasable, bastante lluvioso
Ain charrac derizte beren buruei Jesusen parean!
- Tan ruines se ven a sí mismos
Ain chera arguia eguin arren’ besteac otz eta motz eutsan abeguia
- A pesar de tan amistosa salutación
Ain chera arguia eguin arren’ besteac otz eta motz eutsan abeguia
- Recibimiento esquivo
Ain chucun ta garbiçalea içanic’ gaxo aren ustel-usai quiratsac gogoan jo çuen Inacio
- Su hedor
Ain chucun ta garbiçalea içanic’ gaxo aren ustel-usai quiratsac gogoan jo çuen Inacio
- Le dio repugnancia
Ain ciztrinez jancia cegon’ ... marruca asi ciran bat-batean aren aurca, cinçurrac urratu-bearrean
- Vociferar hasta desgañitarse
Ain contu estuac arcen ciran orduan’ cristau bacoitzac dotrinatic igues eguin etzeçan
- Tanto se extremaba el rigor
Ain çorrotza ta uste-baguecoa içandu çan Francesarençat’ batetaco sarrera gogor au
- Este repentino ataque
Ain çucen’ apaiz bat cijoan bide artatic; icusi’ ta saietsa emanez’ aurrera eguin çuen
- Dando un rodeo, pasó de largo
Ain çucen, aste artan’ cherri ilcea çuten: ez çan neque aundiric bazcaria gaitzen
- Preparar la materia para la cocina
Ain çucen ere’ gaur du eguna Garacic; eta bear dan leguez jai eguiteco’ pusca bicaina jarri du gosari
- Celebra su día
Ain çucen ere’ gaur du eguna Garacic; eta bear dan leguez jai eguiteco’ pusca bicaina jarri du gosari
- Ha traído un buen almuerzo
Ain çucen ere’ gaur du eguna Garacic; eta bear dan leguez jai eguiteco’ pusca bicaina jarri du gosari
- Para celebrarlo como conviene
Ain çucen ere’ gaur du eguna Garacic; eta bear dan leguez jai eguiteco’ pusca bicaina jarri du gosari
- Precisamente hoy
Ain çucen’ gaur içan bear çuen
- Precisamente
Ain çucen, lencheago’ Joanesec eta Malenchoc esatecoric ezcutuenac esan cizquioten alcarri
- Se contaron los secretos más íntimos
Ain çucen’ orduanche cegoan Pedro-Anton çarra’ belarra ebaquitzen, muno baten eguian
- Precisamente..., casualmente
Ain çucen’ orduanche eioan Angel-be cale batetic besteraco mailetan gora errenca-errenca; ta uste-uste-baric jo eben alcar gazte biac
- Se encontraron frente a frente
Ain çucen’ orduanche eioan Angel-be cale batetic besteraco mailetan gora errenca-errenca; ta uste-uste-baric jo eben alcar gazte biac
- Precisamente
Ain çucen-bere’ Abadinoco bertacoac cirean’ guipuzcoarren ondoan egoçan gazte batzuc
- Precisamente
Ain çucen-bere’ Abadinoco bertacoac cirean’ guipuzcoarren ondoan egoçan gazte batzuc
- Precisamente eran del mismo Abadiano
Ain çucen-bere, gaur bear doçue?
- Precisamente hoy
Ain çucen-bere’ orduanche azcureac emon eutsan
- Sintió comezón; le vinieron ganas de rascarse
Ain çurrac gara munduco irabaciraco, ta ain sorrac gueure arimençaco!
- Tan dejados o flojos
Ain çurrac gara munduco irabaciraco, ta ain sorrac gueure arimençaco!
- Tan despiertos o diligentes
Ain da beraz eliçaticoa, guiçon ori? -Bai: çazpi bidar ezconduricoa!
- Devoto de la iglesia
Ain da Jangoicozcoa mecea, ain esanezgarria!
- Es una cosa tan divina!
Ain da Jangoicozcoa mecea, ain esanezgarria!
- Es una cosa tan inefable!
Ain dago macar ta çurbil erregue ori
- Delgaducho
Ain dator aurten campoa ederto ta bete-beteric...!
- Cargado de promesas, próspera cosecha
Ain daucagu ichura charra bizcaitarrac, eusquera-baric!
- Quedar en mal lugar; hacer mal papel
Ain dira gogocoac, umetan, amaren cantac!
- Qué adentro llegan!
Ain dira itzal andicoac Guipuzcoaco mendi gogoangarri oec
- Son tan imponentes
Ain dira usainsuac, bata cein bestea...! Naicoa atseguinic emoten deustea lora biac
- Tan aromática una como otra; tan aromáticas ambas!
Ain dira usainsuac, bata cein bestea...! Naicoa atseguinic emoten deustea lora biac
- Cuánto placer me dan ambas!
Ain diruduna da guiçon ori? .-Otsic asco ba du...; inchaurrac eztaquit cembateraino içango diran
- Tiene mucha fama al menos
Ain ederqui idazten asi, ta orain ixildu?... Aspuaren lanic ez guero, e?... Sua piztu ta baztarrera
- Cuidado con dejar la pluma, después de animar a otros!
Ain egoqui eta jaquinsuro esan ciozcanaquin’ Daviden su gucia itzali çuen
- Tan sabiamente
Ain egoqui eta jaquinsuro esan ciozcanaquin’ Daviden su gucia itzali çuen
- Calmar la cólera de
Ain egualdi ederrac dagoz...! Luguinac sendo dirautse lurrac astinduten... Baina gagoçan demporaco’ oneguien ança dago... Guero içango dira guerocoac
- Al freir será el reir
Ain egualdi ederrac dagoz...! Luguinac sendo dirautse lurrac astinduten... Baina gagoçan demporaco’ oneguien ança dago... Guero içango dira guerocoac!
- Se diría que es demasiado bueno el tiempo
Ain enasac dira gai onetan ezcondu batzuec
- Tan desenvueltos o descocados son
Ain erançuqui-gabeac ciralaric’ etziozcaten onçat artu, hitz oec
- Aun siendo tan irreprochables
Ain escu-ersia içan dalaco
- Tacaño, mezquino
Ain esquer-mesede asco ta andiac eguiten dauscuez bertaco auço nagusi ta chiquiac
- Nos demuestran tanto agradecimiento
Ain esquer-mesede asco ta andiac eguiten deuscuez bertaco auço nagusi ta chiquiac
- Chicos y grandes en general
Ain euri goçoa Jaincoagandic iritsi cionac, cer sariac uste bear etzituen?
- Una tan benéfica lluvia
Ain ezcutuan gorde çuan Antonioc bere jaquinduria!
- Tan escondido tenía su saber!
Ain gagoz pozturic’ ece bersoac urteten deuscue ule-ercetatic-be
- Nos salen versos aun sin querer... de contentos que estamos
Ain gauça ençunaren ganera aserratu jatan
- Por razón de haber oído tal cosa
Ain gaude batzuc berriquetan astia galcera jarriac!
- Estamos ya tan habituados a perder el tiempo en charlar
Ain goçoa ta egoquia çan Chapasta pelotaria’ ezquerrez eta escubiz
- Con la misma facilidad y elegancia manejaba la derecha como la zurda
Ain gogoz, pocic eta laster doia gueure Jesus urrinera, cein urrera
- Tanto lejos como cerca
Ain goiçago jaiquitzearequin’ gogotu naiz mairaco
- Me he hecho con ganas para la mesa
Ain goiz, nere echetic?... -Bai, goiz edo berandu’ emen naiz. -Atseguin det.
- Por fin
Ain goiz, nere echetic?...-Bai, goiz edo berandu’ emen naiz. -Atseguin det
- Cómo tan temprano por mi casa?
Ain goiz, nere echetic?...-Bai, goiz edo berandu’ emen naiz.- Atseguin det
- Lo celebro
Ain gorri icusten çuan ecic!
- Y es que lo veía todo tan negro!... La situación era tan crítica
Ain goseac beartua icusi çuan becein laster
- Tan estrechado por el hambre
Ain guiçon gaiztoen bildurra oimperaturic’ aurrera eguin eban
- Sin miedo a...; pisoteando el miedo de
Ain icusi-çale çana icustea ez-ecic’ nor eta cer çana eçagutzea ere eguin cion, Jaincoac
- A quien tanto deseaba ver
Ain icusi-nai çuquean Aur hura bere besoetan arceco çoria eman cion Jaungoi coac, bere deseo onaren alderaco
- Aquel Niño tan deseado
Ain icusi-nai çuquean Aur hura bere besoetan arceco çoria eman cion Jaungoicoac, bere deseo onaren alderaco
- En recompensa de
Ain ilun cegoan, eta alaco aiceric cebilen’ ... ece, etzuan ez ecer icusi’ ez ecer aditu
- Ni vio ni oyó nada
Ain ilun cegoan, eta alaco aicetic cebilen’ ... ece, etzuan ez ecer icusi’ ez ecer aditu
- Y tal viento soplaba que
Ain isil eta umila içanic’ ascoren aotan ibilcea chit min içaten çuen Josefac
- Le dolía mucho andar en lenguas
Ain jagui ibili direan eta oraindio-bere esaten direan iracaste deungaac
- Han tenido tanta boga
Ain jaquituna içan-da, itaune ori eguin!... Erdereaz-laco arduraric erdia edo laurena euqui içan bacendu’ ori eta gueiago ba cenquian
- Si hubieras tenido la mitad del interés del que has tenido por
Ain jorenez bilatzen dogun çoriona
- Con tanto afán
Ain laguinan icasi eban latina’ guzti-guztiac concortuta uzteraino
- Dejarlos pasmados, asombrados
Ain laguinan icasi eban latina’ guzti-guztiac concortuta uzteraino
- Hasta tal punto aprendió que
Ain laster al dijoa? .-Certan egon bear du? Bein erabaqui-ezquero
- A qué va a estar esperando?
Ain lenen edo aurrerengo diran beste araçuz beteric badagoz eurac’ nozco, noraco ta norençat dira abade-lagunac?
- De quehaceres tan apremiantes
Ain lotsatia çan ece’ utsagaz eucan gorritutzea
- Con nada enrojecía..., se ruborizaba
Ain lucero egon-bearrarequin euzqui-beguitan’ euzquiac pasau eban
- Cara al sol
Ain macal, argal ta gauça-eçac isten dauz gach onec abereac
- Tan inutilizados o abatidos
Ain macurtua utzi du guiçona gaitz-aldera, bere becatu etorquiac
- Inclinado al mal
Ain maite ditugun gorputz oec eroc’ ... gure Jaungoicoac piztuco ditu
- Estos mismos cuerpos
Ain mimbera ceuden gure eçur-araguiac
- Todo el cuerpo dolorido
Ain nequezca ecarri doçun çur gogorrean josten çaituez escu-oinetati, Jesus!
- El duro madero que has traído tan trabajosamente
Ain odol belcean il çuen Joab-ec’ David erregueren adisquidea
- Tan traidoramente
Ain omen eria, Erreguearen alaba’ ... betico galdu omen du orcetan irria
- Ha perdido ya la facultad de reir
Ain ona içateco’ merquechoa cirudic
- Demasiado baratito
Ain onac içan ez arren lelengoan’ gogo barria artuten dabe guero otseguinac
- Se estimulan; cobran nuevo ánimo. Los criados
Ain ondo-eguina çan mutila!
- Tan buen corazón tenía; tan buenos sentimientos tenía...; era tan bienhechor
Ain ongui derizte baqueari ta elcar ongui ecusi naiari
- Avenencia, mutua benevolencia
Ain ongui derizte baqueari ta elcar ongui ecusi naiari
- Estimar en tanto la paz
Ain opa onagaz erançuten deutsa, curutzean josita dagoan lapurrari’ cein Gerusalen-go Juez nausiari
- Con igual bondad, no menos correctamente
Ain ordutan’ Bilbon egon cirala dinoe
- A tal hora... en pretérito
Ain orri guchin ibilcen dira oraingo emacumeac!
- Andan tan ligeras de ropa...!
Ain parranderoa içanic ere’ inorc seculan ichura charrean icusi etzuana çan
- Jamás le vio nadie en mala forma
Ain penagarria cegoan guiçonaren arpeguia
- Tan lastimosa estaba...; tanta lástima daba
Ain samur eta escu-lucecoa da gure Jauna
- Tan dadivoso o generoso
Ain sarriro Meça Santuan iracurcen degun parabola au
- Tan frecuentemente
Ain sarritan eroriaz’ becaturaco oitura eransico nioque nere buruari
- Contraería la costumbre
Ain su aundia artu baçuan Jaunaren asarreac aimbeste ecarri on eman çuen çuaitzean... cer eguingo ote du gurequin?
- Si tanto fuego prendió la ira de Dios
Ain su aundia artu baçuan Jaunaren asarreac aimbeste ecarri on eman çuen çuaitzean... cer eguingo ote du gurequin?
- En un árbol que dio tanto buen fruto
Ain taju tristean guiçona icusiric’ al eban ainean lagunduco eutsala, esango leuque nai-noc
- Que haría todo lo posible por ayudarle
Ain usai ta quirats gaistoa bota çuen’ ce guciac len-baino-len andic igues eguin çuten
- Despedía tal hedor que
Ain utsean ceuzcatzien’ mundu onetaco gauça guciac
- En tan poco estimaba
Ainçacotzat artu ez dogulaco’ asarre dago
- Tomarlo en consideración; tenerlo en cuenta
Ainçacotzat artu ez ebalaco’ sapua cetsan eutson bici guztian
- Le guardó rencor
Ainçat arcecoac ete cirean, ala ez’ eusquereari ipini leiqueçan atzerapideac?
- Válidas, dignas de tomarse en consideración
Ainçat arcecoac ete cirean, ala ez, eusquereari ipini leiqueçan atzerapideac?
- Las trabas o impedimentos
Ainçat artu baino len’ aspaldi icasia det
- Antes de caer en la cuenta de su verdad o de su importancia
Ainçat artu ta itzalez artu bear da inor’ donguea içan-arren
- Tratar con consideración
Ainçat artuaz’ Elutseta barna jo du lagunac, lan asco duela eguinez
- Estimándolo mucho... no ha aceptado la invitación
Ainçaz artuta dagoçan legueen calte-bagaric emon-ezquero ezconçaco berbea’ cobru emon bear jaco berbeari
- Sin menoscabo o quebranto de las leyes. La promesa dada en conformidad con las leyes reconocidas
Aincin hortan erran dudan beçala
- Hace un momento
Aincin ortan’ bati-bateco eriotz lazgarriz il da
- últimamente
Aincin ortan’ bati-bateco eriotz lazgarriz il da
- Ha muerto de terrible muerte repentina
Aincina batian’ ba ei ciran Eibarren lagun bi’ beti biarrari nundic cirquin eingo ibilcen ciranac
- Buscando la manera de esquivar el trabajo
Aincina ere’ hari cen bere ohico lanari
- Proseguía en su ocupación de antes
Aincinerat etorri citzaion’ guiçon aspaldi hartan debruac hartu bat
- Ya de mucho atrás endemoniado
Aincinetic torra igorci’ guibeletic jorra
- Caricias por delante, traición por detrás
Ainequetan arinequetan oilarra irabazteco moduan enago’ baina, astiro bada-be’ ibili nabil
- Aunque sea despacio, al menos ando
Ainequetan arinequetan oilarra irabazteco moduan enago; baina, astiro bada-be’ ibili nabil
- No estoy como para ganar una carrera
Ainequetari bi aguertu cirean; Durangora cein lenago joatea çan posturea
- A quién llegaba antes
Ainequetari bi aguertu cirean; Durangora cein lenago joatea çan posturea
- Corredores
Aines’ guciz beguicoa cen
- Inés era muy simpática
Aingueru Aundi Aralar-coac artu çaitzala: atsecabean bilatzen baitzenun aren egarte çabala
- Te acogías bajo sus alas protectoras; bajo su generosa protección
Aingueru bat beçain garbi bacina ere’ Gorputz Sainduaren jateco ez cintazque gai; ez eta hunquitzeco bereco
- No serías digno ni siquiera de tocarlo
Aingueru bat guiz-ancean aurqueztu citzaion
- Presentarse en forma humana
Aingueru batec, dama jancita’ nauco gaur atseguin-baric
- Me tiene desasosegado
Aingueru batec, dama jancita’ nauco poz-baric; bere gomuta goço-mindunac ezteust emoten baqueric; bere irudia eguiten dot’ nagoanean bacarric
- Su imagen me asedia; evoco su recuerdo
Aingueru batec, dama jancita’ nauco poz-baric; bere gomuta goço-mindunac ezteust emoten baqueric; bere irudia eguiten dot’ nagoanean bacarric
- Me trae desconsolado
Aingueru batec, dama jancita’ nauco poz-baric; bere gomuta goço-mindunac ezteust emoten baqueric; bere irudia eguiten dot’ nagoanean bacarric
- No me deja sosegar
Aingueru batec esan cion aitari çure icena, ta çu cer çaitezquen urrenez urren
- Lo que has de ser sucesivamente en el curso de tu vida
Aingueru batec iduqui cion besoa Abraham-i
- Le contuvo el brazo
Aingueru beguiralea eta ifernuco etsaia: lecuco horietaric bat-ez-bercea’ ez da ixilic egonen’ gure Jaunac bere aincinera deitu gaituzquenean
- Ni uno ni otro de ambos testigos
Aingueru beguiraleac ere bere aldetic eguin du cerbait
- Se ha notado la asistencia del ángel de la guarda
Aingueru bi, guiça ancean’ çuriz janciric, etorri citzaizten
- En forma humana
Aingueru danac doçuz serbitzari esaneco
- Dóciles, obedientes servidores
Aingueru eder biotzecoa!
- Angel mío de mi alma
Aingueru ezpataria neu içan baninçon’ ... Eba bera ilgo inonan nic, eta quitu!
- Si hubiera sido yo el Angel exterminador
Aingueru galdu onec’ ... su-lece artara eramango guinuzque, bere esanetara jarrico baguina
- Si siguiéramos sus dictados
Aingueru goxo egal-luxien berriric etzan goitic
- No había indicios de; no había asomos de
Aingueru guztiac bere aguindura dauzca
- A sus órdenes
Aingueru matraila-biribil batzuc’ jolasean barre-goçotan egoçan, erara, auqueran, eztitan
- Rebosantes de gozo y de paz
Aingueru matraila-biribil batzuc’ jolasean barre-goçotan egoçan, erara, auqueran, eztitan
- Mofletudos
Aingueru orietatic bat ematen dioçu lurreco bacoitzari’ çai deçan ta gorde
- Cuidar, proteger
Aingueru oroc Jaincoaren itza ençuten dute’ ez nosqui berenez; baicic beste edocein ainguerurena’ Jaincoarena litzanean ençun ta beteaz
- Como si fuese la palabra de Dios
Aingueru oroc Jaincoaren itza ençuten dute’ ez nosqui berenez; baicic beste edocein ainguerurena’ Jaincoarena litzanean ençun ta beteaz
- No por sí mismos directamente
Aingueru Santuac! çuen beguira nago... Atozte laster ni libratzera!
- En vosotros espero
Aingueru ta guiçonen contuac arceco dago; ta aren escutic artu bear dute Ceruraco daudenac’ ango gloria
- Ha de juzgar
Aingueru ta guiçonen contuac arceco dago; ta aren escutic artu bear dute Ceruraco daudenac’ ango gloria
- Los que se han de salvar
Ainguerua!
- N.B. Al oir el toque de campana que anuncia muerte de párvulo: aingeru-txintxiña
Ainguerua baino çucenago ibili naiz contu orretan
- Tengo las manos completamente limpias en ese asunto
Ainguerua berriz ere’ aurquez-aurque jarri citzaion, paret-arte bat igarotzean
- Ponérsele frente a frente
Ainguerua ezcutatu citzaion’ eta Pedro orduan corderatu çan
- Entonces volvió en sí
Aingueruac Ama-Birgineari barri onac ecarri eutsoçan
- El ángel del Señor anunció a María
Aingueruac beçain contari onac balira ere
- Calculadores exactos
Aingueruac becin eder’ igo çan odeietan gora
- A través de las nubes; por encima de las nubes
Aingueruac becin eder’ igo çan odeietan gora
- Hermoso como los ángeles
Aingueruac berac beldurrez icara daude Aren aurrean
- Tiemblan de temor
Aingueruac çaitue escu-besotan eroango’ arriric inon çure oinac ez daguian jo
- Para que no tropiece contra ninguna piedra
Aingueruac cer quirastu ta cer galdu balute’ elioquete Jaincoac andic jechitzen utzico
- Si fuesen capaces de contaminarse
Aingueruac’ çuri contu arceco daude, arriric jo ez deçaçun
- Para cuidar de ti
Aingueruac’ çuri contu arceco daude, arriric jo ez deçaçun
- Para que no tropieces con ninguna piedra
Aingueruac eracutsi ciozcan-esanetatic etzan irten Balaan
- No se apartó de sus órdenes o instrucciones
Aingueruac han içanen ditutzu, bidera etorriac
- Te saldrán al encuentro
Aingueruaren icenaz deitu eutsan abade jaunac’ ura burura botatean
- Al bautizarla con el nombre de ángela
Aingueruaren itzac aditu cituanean’ pensatzen jarri çan Maria’ ceri ote cegocan onelaco agurra...
- A qué obedecería
Aingueruen arguitasun çorrotzari ere gainez eraguiten dion gauça au eçagutzeco’ inor ezta gai
- Que supera a la penetración de los mismos ángeles
Aingueruen arguitasun çorrotzari ere gainez eraguiten dion gauça au eçagutzeco’ inor ezta gai
- Nadie es capaz
Aingueruen berdin eguiten çaitu Jaunac
- Al nivel de los ángeles
Aingueruen Erreguinac’ biciric eta osoric ecar neçala Escual-Herrira!
- Me traiga sano y salvo
Aingueruen hauçoan hartua içan cen
- En la compañía de los ángeles
Aingueruzco amabi samalda ere baino gueiago
- Más de doce legiones de ángeles
Ainguirac’ buztana du gaixtoenic larrutzeco
- Es la cola lo que tiene más duro de pelar; lo más costoso
Ainguirearen buztana baino labanagoa da
- Escurridizo como una anguila
Ainguiru gaixtoa’ behingoaz galdu eta gogortu cen betierecotz
- Con un acto instantáneo se perdió para siempre
Ainhitz galcen duçu’ çure burua batez gorago iduquitzeaz
- Con tenerte por superior a un solo
Aino eguine irichi da. Ler gaizto eguinic
- Ha llegado rendido, molido
Ainoa gucia’ bestan guinuen herenegun
- Estaba de fiesta
Ainoaco gaztec’ pilota jocotarat gura dute: josteta cilarrago hauta ez duquete
- No pueden escoger deporte más limpio
Ai-oi, gabaren on!... Jaio-berri ori non degu, non?
- Ah, qué rica noche!
Aipamen handico guiçonac
- De gran fama; célebres
Aipatu ditugun bi horçac’ xilo dira gain behera; çolatic mocora; burutic buru
- De arriba abajo; de un extremo a otro
Aipatu ditugun bi horçac’ xilo dira gain behera; çolatic mocora; burutic buru
- Están huecos
Aipu andico guiçona da
- Hombre de mucha fama
Aipu, omen, edertasun Jaincoari’ ... asieran, orain eta egun eguzqui!
- Por los siglos de los siglos
Aire çaharrac’ gal-orduan dira
- Nuestras viejas melodías se están perdiendo
Aire gaixtoticaco gaitza du
- Tiene algún maleficio
Airecoac ere ez dira haiçuco ceru-gainean ibilcea
- No se les permitirá sobrevolar a los aviones
Aireplanac’ itzul eta itzul ari dira... Gure eliça queinatua dutea? ala ez? Gure bihotzac’ jo eta jo
- Estarán apuntando a nuestra iglesia?
Aireplanac’ itzul eta itzul ari dira... Gure eliça queinatua dutea? ala ez? Gure bihotzac’ jo eta jo
- Laten con fuerza los corazones
Aireplanac’ itzul eta itzul ari dira... Gure eliça queinatua dutea? Gure bihotzac’ jo eta jo
- No hacen más que dar vueltas
Airez-aire eraman dute guero partida
- Han ganado con gran facilidad o presteza
Airez-aire nausitu çaizcote gureac berceeri, pelotan
- Les han ganado holgadamente
Airez-aire partida irabaci çuten Cambo-n Saratarrec
- Se llevaron de calle a sus contrincantes
Airezcari hoberenac’ ba doazquigu bat bercearen ondotic; joan den astean’ Lemocie famatuaren aldi cen’ bizcarr-heçurraren hausteco
- Van muriendo uno tras otro. Los mejores aviadores
Airezcari hoberenac’ ba doazquigu, bat bercearen ondotic; joan den astean’ Lemocie famatuaren aldi cen’ bizcarr-heçurraren hausteco
- Fue el turno de
Airezco egaztin arin’ larrez-larre gan niro egalez... Joango ninçaque.
- Me iría volando por encima de los campos, convertida en ave ligera
Airezco tresnac, lurrari hurbil’ ez du behar haice-cirimolaric; bercenaz’ talo bat beçala lurreratzen da
- Cae por tierra el avión hecho tortilla
Aisa aldaratu nai badu gogoa lurreco gaucetatic
- Apartar el deseo o la mente de
Aisa atera da azquenic garai, Manex. Sega-apustuan
- Triunfa holgadamente el bajonavarro
Aisa bici diranac’ atera deçaquee barauren bat edo beste
- De posición desahogada
Aisa bici diranac’ atera deçaquee barauren bat edo beste
- Hacer algún ayuno por penitencia
Aisa eramaten dituzte elcarren utsac
- Perdonarse mutuamente
Aisa garai leçaque gazteac bere grina au; baina eçauci eguiten da dembora aetan
- Se resiste a ello; no se quiere
Aiseago buruac bero-aracico cituelacoan’ languiletara jo çuen lehenic
- Entusiasmarlos, ganarlos a su causa
Aisiara aixa bicitzera utzten bacituen’ nabasitzeco bidean jarrico ciren; eta handic’ behar etzena sortuco cen
- Originarse algún inconveniente o conflicto
Aisiara aixa bicitzera utzten bacituen’ nabusitzeco bidean jarrico ciren; eta handic’ behar etzena sortuco cen
- Alzarse a mayores
Aistion errana çuritu bearrez dabila
- Queriendo disimular lo que ha dicho
Ait’ amec ba dute escua nahas-mahasari eça emaiteco
- Tener derecho
Ait’ amec ba dute escua nahas-mahasari eça emaiteco
- Coeducación
Ait’ amec ba dute escua nahas-mahasari eça emaiteco
- Oponerse
Aita, aal bada’ bego onci au Nigana-gabe!
- Pase de Mí este cáliz..., sin que Yo lo beba
Aita, ahalgue nuçu, cer eguin dutan erraiten.- Ez da ahalgueric lotsaric, ez berceric: minça çaite garbiqui!
- No hay aquí vergüenza ni cosa que valga... habla! Qué vergüenza ni qué niño muerto!
Aita, aita! jarri neure ganean! oratu neuri! ni indarsua naz, eta neuc euquico dot, laguntasuna datorren-arte
- Yo os sostendré
Aita an urbilean çutela jaquinic’ bidera irten citzaizcan
- No lejos de allí; por allí cerca
Aita aren esquer biotzecoac cerura eroan ebela angueruchoac’ ez dot nic euqui ardura
- No dudo lo más mínimo
Aita, aspaldi dut gogoz Garaci Iriarte Echaldeco da, baina baitaratu çaite: garbi itzeguinic gaude; elcar dugu maite
- Reflexiona un poco; date cuenta
Aita, aspaldi dut gogoz Garaci Iriarte. Echaldeco da, baina baitaratu çaite: garbi itzeguinic gaude; elcar dugu maite
- Ya nos hemos hablado abiertamente
Aita, aspaldi dut gogoz Garaci Iriarte. Echaldeco da, baina baitaratu çaite: garbi itzeguinic gaude; elcar dugu maite
- Es de familia rica; es propietaria
Aita, aspaldi dut gogoz Garaci Iriarte. Echaldeco da, baina baitaratu çaite: garbi itzeguinic gaude; elcar dugu maite
- Hace tiempo que llevo en mi corazón a
Aita: atera naçaçu inca ontatic!
- Líbrame de este trance; de esta hora difícil
Aita Baertelec eguin euscun sermoia; eta eztago cer-esanic’ ederra eta guztion gogocoa içan çala
- Gustó a todos
Aita: baldin hala atseguin baduçu’ hastan eçaçu edari hau niganic
- Si tal es tu beneplácito
Aita Baratze: ume ta gaixo oien icenean’ ez beça gueiago estutu buru ori!
- No se apure o aflija más!
Aita, barca bequie becatari tristeai!
- Perdóneseles
Aita bat daucat ceruan’ nere arreta arcen duana
- Que se cuida de mí
Aita bat icerdia dariola dabil’ emaztea ta umeac jandu, janci, jaso ta lagun-artean bici içaten iminteco
- Formar, instruir
Aita bat icerdia dariola dabil’ emaztea ta umeac jandu, janci, jaso, ta lagun-artean bici içaten iminteco
- Ponerlos en condiciones de vivir en sociedad
Aita batec’ oroitzeco luque bere haurrez eta ez berehalaco onari bacarric beguiratu
- Debería acordarse del porvenir de sus hijos
Aita baten galçaiac emoten daben samina ecin badogu quendu
- El dolor que causa
Aita baten galçaiac emoten daben samina ecin badogu quendu
- La pérdida de
Aita baten umeac ez baciran ere’ beinçat aide chit urrecoac ciran
- Parientes próximos
Aita batenean-leguez egon da neure echean çure emaztegueia
- Tan segura y amparada como en casa de su propio padre
Aita beçain beticoa da Semea; baita Aitarequin bat ere
- Es tan eterno como el Padre
Aita beçain çoçoa cen semea
- Tan bobo como
Aita, becar niri echetic dagoquidana!
- Dame dadme vos mi parte de herencia
Aita ber-bera da ume au! -Ez ba! nire beguietaraco’ Amama Mainaxiren ança dauco
- Es el retrato vivo de su padre
Aita ber-bera da ume au! -Ez ba! nire beguietaraco’ Amama Mainaxiren ança dauco
- Para mí; a mis ojos
Aita ber-bera doçu seme ori
- Es el retrato vivo de su padre
Aita Berrejarçac beldurr-aice oen berri jaquin çuenean’ onela erançun cion
- Cuando tuvo noticia de estas inquietudes o recelos
Aita beste aldera jarceco’ cembat aleguin eguin duan!
- Para disuadirle a mi padre; para hacerle cambiar de idea
Aita Beticoa da’ Cristauen sacrificioa Jaungoicozco obren berdinera jasotzen duana
- Quien lo eleva a la categoría de; al nivel de
Aita, betor agudo! ia ito nau-ta senarrac
- Que me mata!
Aita bici içan balitz’ berac ateraco cizquioten buru onac alabai. Mendean euquico cituun
- Las habría sujetado
Aita, biciaren jabe dan becela’ Semea ere bici-jabe eguin du
- Le ha dado al Hijo el tener la vida en sí mismo; ser manantial de vida
Aita biguna da gueure Jaungoicoa
- Un Padre clemente
Aita bilçaileac’ seme ondatzailea
- A padre allegador, hijo derrochador
Aita bilçaleari’ seme barreiari
- A padre ahorrador, hijo derrochador
Aita bilçaleari’ seme barreiari
- A padre allegador, hijo derrochador
Aita burrucan garaitu artean’ ecin omen ceiquean ezcondu ancina; echeco seme majorazcua
- Hasta poder vencer en lucha a su padre
Aita çaitut, Jauna!; eta çure escu maitea hedatzen da’ bide onean ni iduquitzeco
- Tú eres mi Padre
Aita çala aztu-gabe’ aguintariai, beste guciac cençutela, esan cien’ Absalonen bicia gorde ceçatela
- Oyéndolo todos
Aita campotic danean’ gogorrena nagosi echean
- Cuando falta la autoridad, prevalece el más fuerte
Aita, ce donguea dan çure alabea! .-Epea artu-ioçu, ene suin ona!
- Ten un poco de paciencia con ella!
Aita: cer iduritzen çaio bere buruaz?
- Qué os parece de vos mismo? Qué idea tenéis?
Aita: cer sari emanen diogu? Cer içan ditaque hunembat ongui-eguinen bete?
- Qué recompensa podría igualar tanto beneficio?
Aita Cerucoa! Çu-beste, gorde naçaquean inor’ munduan eztaucat
- A nadie tengo más que a Ti
Aita: ceure icenagatic’ beguira eçatzu eman darozquidatzunac dizquidaçunac’ dirençat elcarrequin bat, çu eta ni beçala. Içan diten bat
- Para que, lo mismo que nosotros, sean uno
Aita’ chiquitan ila nuen
- Se había muerto, siendo yo todavía niño
Aita conturatzean’ çuc daucaçu egualdi gorria!
- No sabes lo que te aguarda! Ya te puedes preparar!
Aita: çuc enauçula comprenitzen... Hauxe da gure macurra
- Ahí está la dificultad...; ahí está lo malo
Aita çurrari’ seme gastari Aita bilçaile’ seme galçaile
- A padre allegador, hijo expendedor
Aita Donosti praile jatorrac’ ez eban eibartarronçaco uste charric
- No tenía ninguna prevención contra
Aita ecer-ecinera çanean’ lotsa guichiagoz nai çan gaiztaqueria gucia eguiten çuten
- Quedar imposibilitado
Aita: echalegorraren esque datoz bi...
- Vienen pidiendo cobijo o albergue
Aita: eguia da nai-çula Erratzura joan, berso cantatzera? .-Cer du oquerric orrec?
- Qué mal hay en ello?
Aita: egundaino çure nahiric eztut hautsi
- Jamás he quebrantado una orden tuya
Aita, eman beguit’ echetic dagoquidana!
- Mi parte de herencia
Aita: eracatsi daroet çure icena; eta are eracatsirenago daroet diet
- Y se lo seguiré revelando
Aita: erdi lotan egonda’ ez diogu ematen mereci duan arretaric’ apal-ondoco errosario orri
- No ponemos en él el interés que se merece
Aita’ erreumac artuta cebilen aldi artan; eta ama çarra ere’ echeco ardura arceco obeto cegoen, basora joateco baino
- Sufría de reumatismo
Aita Eternoarequin ciarducala, adiraci içandu ciguan
- Hablando con
Aita, etorri agudo maquil aundi bat artuta! alper char onec jocaca narabilqui
- Este perdido holgazán
Aita, etorri agudo maquil aundi bat artuta! alper char onec jocaca narabilqui
- Me trata a golpes
Aita etzan beingoan jarri’ joaten uztera
- No se avino de inmediato a
Aita ez bildurric iduqui! Neroni eguingo naiz guztijaren jabe
- Yo saldré responsable de lo que ocurra
Aita, ez da, gaur arrain-aro
- No hay pesca
Aita! ez diguçu ecercho ere opa
- No nos legas u ofreces nada
Aita, ez doçu cetan apurric estutu: utsun ori’ laster da osatu
- No te apures lo más mínimo!
Aita, ez niteque ni americanuen americanuaren jabe eguin
- No podría yo hacerme cargo de; cargar con; entregarme por esposa a
Aita: eztot içan-gura çu-laco; ezpada gaurco guiçon barriac-laco baino... Orra erançuna ederra guraso bateri!
- Qué contestación, para dársela uno a su padre!
Aita, garai artan’ erreuma-aiceac joa cegoan; gogortua oso
- Atacado de fuerte reumatismo
Aita: gaurguero ez naiz on’ çure seme-icena eramateco ere
- Ya no merezco ser llamado hijo tuyo
Aita gaxotzearequin’ gure ondo içatea joan çan
- Desapareció nuestro bienestar
Aita: guc’ ibili ta ibili’ semea gueugaz echeratuco dogu. Neuri esan daust abadeac: Diputauac nai içan-ezquero’ eztoc buruco minic içango
- Vuelta y vuelta...; en fin de cuentas; al fin
Aita: guc’ ibilii ta ibili’ semea gueugaz echeratuco dogu. Neuri esan daust abadeac: Diputauac nai içan-ezquero’ eztoc buruco minic içango
- No habrá dificultad ninguna; puedes estar tranquilo
Aita: guc nola ataraco degu bicie?...
- Cómo nos ganaremos la vida?
Aita gurea c daucaçan guztietatic’ eztago berba bat bacarric-bere utsean
- No hay ni una sola palabra de más; de sobra
Aita Gurea...: itz oneitan bacarretan’ celango sacontasuna!
- En solas estas palabras
Aita hilez-gueroz’ seme guehienac achiqui du echaldearen guiderra
- El hijo mayor se queda como jefe de la familia; con la administración de la casa
Aita: huts eguin dut, ceruaren eta çure alderat
- He pecado contra el cielo y contra ti
Aita içaten’ inor baino gueiago ceran Ceruco Aita!
- Tú que eres más Padre que todos los padres!
Aita icusteco pocean’ bideari eman citzaiozcan; baina etziequiten’ ceren beguira ceuden
- Gozosos de volver a
Aita icusteco pocean’ bideari eman citzaiozcan; baina etziequiten’ ceren beguira ceuden
- Lo que les esperaba
Aita il çaiçue-ta... larreta aundie euquico deçue orrequin!... -Bai: olarri aundie euqui degu...; baino dana mereci çun: ain çan ona-ta
- Mucha faena
Aita’ ila; aiton-amonac’ çarturic...; umeac’ ecertaco ez... Ce alderdi on guendun echean?
- Qué podíamos hacer en casa? Qué recurso nos quedaba?
Aita’ ila; aiton-amonac’ çarturic...; umeac’ ecertaco ez... Ce alderdi on guendun echean?
- Los hijos, incapaces aún para valerse
Aita il-aurrechuan
- Poco antes de morir el padre
Aita! inola al baldin bada’ quendu neri naigabe au... Baina, nerea ez baina Çure ala-naia eguin bedi!...
- Si es posible...; si hay alguna posibilidad de ello
Aita inoren oimpean icusita, aitaren onera urteten ez badau semeac’ seme doilorra da
- Si no sale a la defensa de su padre
Aita itsua jaiquiric’ çangoz haztaca abiatu cen lasterrez; eta mutil bati escua emanic’ bere semearen bidera jo çuen
- Salió en seguida al encuentro de
Aita itsua jaiquiric’ çangoz haztaca abiatu cen lasterrez; eta mutil bati escua emanic’ bere semearen bidera jo çuen
- Se apresuró a salir
Aita itsua jaiquiric’ çangoz haztaca abiatu cen lasterrez; eta mutil bati escua emanic’ bere semearen bidera jo çuen
- Caminando a tientas
Aita Jaungoicoaren bendicioa datorrela çuen gain, Apostoluan gainera etorri çan becela!
- Descienda sobre vosotros
Aita joan-da biaramonetic’ ... semea gaizquiago ta gaizquiago. Ta azquenean’ il
- Se sentía cada vez peor
Aita joan-da biaramonetic’ semea gaizquiago ta gaizquiago. Ta azquenean’ il
- Se sentía cada vez peor
Aita jostuna, amac arropa-denda, alaba maistra,... ta guero berriz... dambolinic dambolinena’ Joxemari seme bicaina...!
- Y para colmo de dichas
Aita: lagun çaquizquit ordu huntan!
- Asísteme en esta hora!
Aita Larramendic aspaldi eçagutu içan ceban’ Euscarari achi-achica orpoz-orpo cerraiquion içurri gaiztoa nondic nora ta nola cebilen
- La plaga que le persigue
Aita Larramendic aspaldi eçagutu içan ceban’ Euscarari achi-achica orpoz-orpo cerraiquion içurri gaiztoa nondic nora ta nola cebilen
- La trayectoria de
Aita: lengo itzetan conforme al guera?. -Naiago nuen’ itzic ez banu atera.
- Estamos firmes en lo convenido?
Aita: lengo itzetan conforme al guera? .-Naiago nuen’ itzic ez banu atera
- Ojalá no hubiera dicho nada
Aita maitea: berrogoi ta bat urte eguin tuçu! Oi mende hunen ximixta!
- Qué veloz huye el tiempo!
Aita’ mendean dute; il çan berriz ama... Bi semeac daucate aguinte dana
- Le tienen sometido, avasallado
Aita Misionesten predicuen ençuterat’ lehia bician giten guinen, bai goiz ta bai arratsalde
- Veníamos presurosos; con afán
Aita nereac, çarcera cijoalaric’ buruzbide aundiac içaten cituan... Guiçagajoa’ bere guisa jarduten çan izquetan
- Cavilaba mucho
Aita nereac’ seculaco lagun-arteac cituan, Andoain-go errian
- Tenía un sinnúmero de amigos
Aita, nic cantatuco dut çurequin... .-Ic cer daquic cantari?
- Qué sabes tú para meterte a cantar?
Aita, nic eztet andre bearrican...; cer eguiteco artu, ezpadet grinican?
- Si no siento inclinación?
Aita, nic eztet andre bearrican...; cer eguiteco artu, ezpadet grinican?
- Para qué tomar mujer?
Aita nolaco’ semea halaco -diote hainitzec. Guehienetan hala delaric’ Jaincoac, beharr ere, ascotan emaiten daucu berceric
- Por suerte, también sabe Dios disponer de otro modo
Aita nun da? .-Laster da emen... Laster da etorri
- Luego llegará
Aita! obe du paquean egon!
- Más vale que no se mueva...!
Aita on bati dagoquion beguitartez artu çuen
- Le dio la acogida que corresponde dar a
Aita Palacios! au cer da? Aguertu erdaldun arrotzençat alango liburuchua... ta ichi euscaldun echecoac utsic?
- Y dejar sin nada a los tuyos?
Aita prestu ondo-icusi bat ilten danean’ seme umeçurça lecu ascotan ondo etorria içaten da
- Honorable, estimado, apreciado
Aita Saindua bere çucenean dago’ hori erraiteco
- Está en su perfecto derecho... tiene toda la razón
Aita Saindua icus diteque? -Aita saindua? Ez, ez! segur ecetz!... Ba du berce lanic!
- En eso piensa!... Como si no tuviera otra cosa que hacer!
Aita Sainduac escuco duen eguncaria
- El diario que depende de la Santa Sede
Aita Sainduaren gogoa’ gure gogo
- Identificados con
Aita Sainduaren guilçaina cen
- Camarero de Su Santidad
Aita San Antonioc bedeinca deçala-ta... ederra beia! -Içugarri!
- Hermosa la vaca! Vaya que sí!
Aita San Crispin! lagundu çadaçu neri lan onetan, arren!
- Ayúdame a salir bien con el intento!
Aita San Pranciscua ez çan açartu Meçaz ordenetara’ inoc eguin eutsan aleguin-gaiti
- Por más empeños que se le hicieran
Aita Santu Nicolas lembicicoac erabaqui çuan’ norc ere-nai estutasunean eman deçaqueala Sacramentu au
- Cualquier persona
Aita Santu onec beronec, edo ondorengoren batec ipini çuan egun onetaco procesio ederra
- Este mismo papa
Aita Santua dago danon burutic, Eliçan
- Es el papa quien está por encima de todos
Aita Santua icusteco’ lecuric onenac artu ditugu aida batean. Eleiçan
- En un tris; en un santiamén
Aita Santuac deadar eguin dio Espainico gobernuari
- Dirigir una protesta
Aita Santuac’ denac begui batetic icusten dute’ gaitz orri gogor eguin bearra dagola
- Coinciden en reconocer que
Aita Santuari beta-cearrez beguiratzen dioten oriec
- Mirar de reojo, de soslayo, con ojos de recelo
Aita, Seme eta Izpiritu-Saindua; hirurac bat
- Los tres son uno
-Aita ta ama an etorrico çaizquic bidera!... ilcen dagon bati .-Ainguerutan joanac ere ba ditugu
- Y los hermanos que murieron párvulos
Aita ta ama arduratan... semea non ote dabilen
- Inquietos, preocupados
Aita ta ama bien gabeco umeçurça eztanarençat’ ez ei da doteric
- Huérfano de padre y madre
Aita ta ama eliçan ditugu...: laster dira etorri
- No tardarán en venir
Aita ta ama ipizqui’ seme-alabac aundizqui
- De padres escatimadores, hijos derrochadores
Aita ta ama’ ipizqui...; seme-alabac’ aundizqui... gaurco egunean toqui ascotan guertatzen dana; gazteen polsac’ irazqui...; gurasoac’ matarrasqui
- Tratados como estropajos
Aita ta ama’ ipizqui...; seme-alabac’ aundizqui... gaurco egunean toqui ascotan guertatzen dana gazteen polsac’ irazqui...; gurasoac’ matarrasqui
- Mientras los hijos derrochan, los padres tienen que contentarse con las sobras
Aita ta ama pocez daude aurrari beguira... Goxotasun guciac arençaco dira
- Para él son todos los mimos
Aita ta Ama Ponteac
- Padrinos de bautismo
Aita ta bioc’ bat gara
- El Padre y yo somos Uno
Aita ta bioc’ bat guera
- Yo y el Padre somos una misma cosa
Aita ta oaçama ugaz-ama dizquiat echean: ez diat nic escuric gure artaldean
- No ejerzo ningún derecho sobre
Aita: tori çapia, escu-musuac legorceco...
- Para secarte la cara y las manos
Aita-alabac’ ederqui neurtu naute luce-laburrean
- Me han puesto de vuelta y media
Aita-aldeco osabaric ez du
- No tiene tío carnal por parte de su padre
Aita-ama maiteac! Eguin indar bat, çuen haurren onetan!
- Haced un esfuerzo o empeño
Aita-amac ecin menderatu citzatequien lan aiec’ eta atzeraca cijoan baserria
- El caserío iba cada vez peor
Aita-amac icusiren ote naitec guehiago biciric?
- Volverán a verme vivo? N.B. En tratamiento de i-ka
Aita-bere berso-çalea eban...: çanac deutso
- Se ve que lo lleva en la sangre
Aita-besoetacoac eguiten dituz gurasoen ordeac
- El padrino hace las veces de los padres
Aitabichic’ bai gurasoai ta bai abadeari’ dirua lodi emon eutsen
- Les dio una crecida suma
Aitac aguindu cion’ etzeçala Canaan-go nescachic emazte eguin
- Que no tomara por esposa a
Aitac aren escuetan ipini cituen, aldi eta uneac
- El tiempo y el momento
Aitac atseguin-oneco içan çuen Jesusen Biotza
- En quien el Padre tuvo sus complacencias
Aitac au eguin ciola... ta cer erançuten digu guri?
- Por qué nos viene a nosotros con la reclamación?
Aitac aurrea arturic’ semeac ere bildu ciran
- Adelantarse; tomarles la delantera
Aitac balequizqui’ maquilaquin bizcarra autsico lioque
- Deslomar
Aitac beguiac ichi orduco’ Joran bere biotz galdua aguercen asi çan
- En cuanto murió su padre
Aitac beguiac ichi orduco’ Joran bere biotz galdua aguercen asi çan
- Mostrar su perversidad
Aitac’ bere burua seme-alaben esanera jarri bear içan çuan
- Tuvo que rendirse al deseo de sus hijos
Aitac beregan ceramazquien amets oiec’ cer-esan andiac cituztela gogoan arturic
- Daban mucho qué pensar; tenían profundo sentido
Aitac’ biçarrac eracutsi bear dizquio emazteari ta umeai
- Imponer respeto
Aitac’ echea çuen; guc’ salceco; berac’ ecetz... Urtea ia, bere-ortan
- Va para un año que todo sigue en el mismo estado: nosotros, pidiendo que la venda...; él, que nones
Aitac eche-çai utzi cituen amar emazteac artu eta galcea baino bide oberic ez deçu
- Dejar al cuidado de la casa
Aitac eche-çai utzi cituen amar emazteac artu eta galcea baino bide oberic ez deçu
- Ir y ultrajarlas
Aitac echeraco nai çuen’ eta beti atzerapenac ematen ciozcan semeari
- Le daba largas o dilatorias
Aitac echetic aurrean bialdutacoa naiz...
- Echado de casa
Aitac ecin eban ecer eguin bere seme cutunaren alde’ biotzeco negar goria baino besteric
- No podía hacer otra cosa sino llorar amargamente
Aitac edo amac chori-chiquia euren seme-alabachoari -cerbait eguitearren- emon oi dautsen lez
- Una perra chica
Aitac emon cetsan eutsan astartuaquin’ ez eban euqui gueixago guçurra esateco gogoric
- Con la reprimenda que le echó su padre
Aitac ere ondo eracutsi cion bere aserrea’ ta garbiro esan cizcon esateco guztiac
- Claramente le dijo cuanto había que decir
Aitac esan eutsan’ joan cedila aimbat lasterren echeco gorabeera batzuc çuritutera
- A poner en buen orden ciertos asuntos domésticos
Aitac eta semeac’ bere beguietaric bana galdu çuten. Bien artean caltea jasanic’ leguea beguira cedin...
- Sufriendo entre ambos el daño
Aitac eta semeac’ bere beguietaric bana galdu çuten. Bien artean caltea jasanic’ leguea beguira cedin...
- Perdió cada uno uno de sus ojos
Aitac eta senideac igüi çuten ezconça ori
- Veían con malos ojos ese casamiento
Aitac etsico dun ustea’ ba du berac ere
- Tiene la esperanza de que consentirá
Aitac etzioten gogo onez beguiratzen Canaan-go nescachei
- Eran mal vistas por el padre
Aitac eztu semea gaztigatzen’ beguia bihurrituric baicen
- Mirándolo con ojos irritados
Aitac ilac pizten eta bicitara ecarcen ditun becela’ Semeac ere’ nai dunari ematen dio bicia
- Lo mismo que el Padre resucita a los muertos, devolviéndoles la vida
Aitac’ itzic esateco almenic-gabe macurtu çuan burua; eta erori citzaizquion beguietatic paparrera’ urr-aleac baino negar-malco aundiago bi
- Se le cayeron de los ojos
Aitac’ itzic esateco almenic-gabe macurtu çuan burua; eta erori citzaizquion beguietatic paparrera’ urr-aleac baino negar-malco aundiago bi
- Sin ánimo para decir nada
Aitac’ itzic esateco almenic-gabe macurtu çuan burua; eta erori citzaizquion beguietatic paparrera’ urr-aleac baino negar-malco aundiago bi
- Dos lagrimones como garbanzos
Aitac laroguetamar urte daucoz; eta semeac’ iruroguei atzera jaurtita
- Sesenta años menos. menos sesenta
Aitac’ laroguetamar urte daucoz; eta semeac’ iruroguei atzera jaurtita
- Noventa menos sesenta
Aitac, legue dan beçala’ min çuen; baina Jesusec bereala poztu çuen
- Como es natural
Aitac’ legue dan beçala’ min çuen; baina Jesusec bereala poztu çuen
- Lo sentía; estaba apenado
Aitac narruco batzuc emongo dautsiez orain’ eta quitu!
- Les dará una buena zurra, y en paz!
Aitac orduan galde eguin cion’ negarrez cer çuen?
- Que por qué lloraba
Aitac utzi ciozcan soldadu banacac copuratzeari eman cion
- Aumentar su número
Aitac-adimbat gloria du Jesus-ec, Jaungoicoa danez; eta guiçona danez’ bestec inorc baino gueiago
- Tiene tanta gloria como el Padre
Aitacho! eraman naçaçu soin-soin!
- Llévame a cuestas
Aita-çulo da gure umea; ama-çulo... Aita-çur; ama-çur. AN/b; Aita-çorro; ama-çorro. AN, G
- Muy apegado al padre; a la madre
Aitaderrac atsa emon çaun aur coni honi!
- Cómo se le parece al padrino!
Aitagandic dacar içatea Semeac
- Procede del Padre
Aitagandic dan Egui-arnasa Aitagandic bialcen diçuedanean’ Arc eguingo du Nitaz aitor
- él dará testimonio de Mí
Aitagandic due eren betico etorrera Semeac eta Espiritu-Santuac
- Proceden eternamente del Padre
Aita-garri ta ama-garri bat osotu artean’ beste castidadearen contraco nasaiqueria ez dauque pecatutzat, cristinau itsu orrec
- Con tal de no consumar el trato sexual
Aitagaz eta amagaz egoan oindic dama gaztea; baina gaurtic aurrera neugaz poçago egongo litzaquela esan eustan
- Que le gustaría más vivir conmigo
Aitagure bat San Rafaeli... eceren oquerric içan ez deçagun!
- Para que no nos ocurra ninguna desgracia
Aitagure on bat erreçatu, olacoetan! -Maquina bat esanda nago len ere... Eztaquit nundic barrena joaten diran... Baztarren batean galduta ibilico dira!
- No sé qué se hacen... o dónde van a parar
Aitagure on bat erreçatu, olacoetan! -Maquina bat esanda nago len ere... Eztaquit nundic barrena joaten diran... Baztarren batean galduta ibilico dira!
- No son pocos los que tengo rezados ya
Aita-Gurea amar aldiz esaioçu umeari; eta amaicagarrenaraco’ aspertuta jarcen da... Maldecio bat aditzen dala inguruan’ eta beelaxe icasi!...
- N.B. Reflexión de un casero sobre la fuerza de penetración del mal
Aitagureari beguiraldi batzuc emon bear jauchaguc
- Darle unos repasos
Aitaita necatuten çala ecuselaco’ charr-aldiren batec artu ez eian bildurrez’ besotic eldu eutsan
- Temiendo que le diera un desmayo
Aita-laco seme
- A tal padre, tal hijo
Ait-ama besotacoac’ umechoaren iceco-osabac içan cirean
- Padrinos de bautismo
Ait-amac içan baciran-be’ ez eben gueiago eguingo nire onean: euracaitic nago biciric
- No habrían hecho más por mí
Ait-amac nequetan egongo ciran, semearen itzulerari luce-iritziric; eta quezca min onetatic atera nai cituen
- Sacarlos de esta congoja
Ait-amac nequetan egongo ciran, semearen itzulerari luce-iritziric; eta quezca min onetatic atera nai cituen
- Estarían inquietos de impaciencia
Aita-ponteco ona duena’ ez da itotzen
- Al que a buen árbol se arrima, buena sombra le cobija
Aitaren aita diçut nic aitona: bere aitaren taiu bereco guiçona...
- Vivo retrato de su padre
Aitaren aldera ecarcen badu ume orrec’ lanac emango dizquio bat edo-bati!...
- Si le sale al padre; si se le da al padre
Aitaren ança du; aita ber-bera da; nere beguitaraco
- A mi vista al menos; para mí
Aitaren becozco iluna icusi çuenean’ etsi çuen il bearco çala
- Ceño, irritación; frente ceñuda
Aitaren berba bigunac ençunaz’ arnasea artu eban
- Se tranquilizó
Aitaren berbac’ chito josiac guelditu ciran seme-alaben biotzetan
- Quedaron profundamente grabadas
Aitaren borondatetic’ escolara joan-gabe gueldituco litzaque Manuelcho... Baina dijoala! An icasia beretzat içango du-ta!
- Por su padre; si se le hiciera caso a
Aitaren borondatetic’ escolara joan-gabe gueldituco litzaque Manuelcho... Baina dijoala, dijoala! An icasia beretzat içango du-ta!
- Nada perderá por aprender
Aitaren ecarria ez çan naicoa’ echeco gastuari eusteco
- No bastaban los ingresos del padre
Aitaren ecarria ez çan naicoa’ echeco gastuari eusteco
- Para cubrir el gasto
Aitaren echean jaquia nai-ecic oitua’ orain cherrien orçac utzitaco ezcurra ere ecinez naicoa...!
- Acostumbrado a tener de sobra buena comida
Aitaren echean jaquia nai-ecic oitua’ orain cherrien orçac utzitaco ezcurra ere ecinez naicoa...!
- Las bellotas caídas a los cerdos
Aitaren echean jaquia nai-ecic oitua’ orain cherrien orçac utzitaco ezcurra ere ecinez naicoa...!
- No pudiendo saciarme de ellas
Aitaren echeco cilar-jaincoac toquitic quendu’ ta pusca-pusca eguin citun
- Los hizo pedazos
Aitaren edo amaren urac dacaz
- Se parece en todo a
Aitaren eguin orduco’ ezcutatu citzatan; ta ez nuan gueiago beguiz jo
- Ya no lo vi más
Aitaren eguitea dauco semeac
- Tiene las mismas trazas que el padre
Aitaren emona arcen badau ume onec’ icusgarria içango da. Aitaren emonera arcen badau...
- Si le sale al padre; si se le parece
Aitaren escuitic exerita dagoana
- A la diestra del Padre
Aitaren eta Semearen orduco’ izcutatu çan
- En un santiamén; en un instante
Aitaren gara eguin da... semea
- Se ha hecho ya tan alto como su padre; ya le iguala a su padre en lo que sea
Aitaren gora-beera icusi arte’ eztu nai joan Ameriquetara
- Hasta ver la crisis de su padre enfermo
Aitaren gueieco alaba çara
- Hija digna de tal padre; a la altura de tu padre
Aitaren ixilca çabilça... Ceorren onean esaten diçut
- Por tu bien
Aitaren ixilca çabilça... Cerorren onean esaten diçut
- A escondidas de tu padre
Aitaren janci çaar batequin’ nolabaitean eguin cioten-soinecoa
- Improvisar de algún modo
Aitaren jarduna ençunic’ marru aundi bat atera çun Esau-c; eta biotza galduric’ ala dio...
- Y todo consternado, dijo
Aitaren jarduna ençunic’ marru aundi bat atera çun Esau-c; eta biotza galduric’ ala dio...
- Lanzó un gran rugido
Aitaren naiari’ chit ondo erançun cion semeac
- Correspondió a la voluntad de su padre
Aitaren on-aldi orrequin ez guintezque fio
- No es de fiar esa mejoría de nuestro padre
Aitaren ondadean cer-eguinic etzuela esanez’ echetic bota çuten
- Que no tenía derecho a participar en la herencia
Aitaren!... ori eguin dau?
- Por Dios!... Es posible?
Aitaren seme aguertu ciraden, gure mendi-mutilac
- Se portaron como buenos... con bravura
Aitaren semea bada beinepein’ ... azcarra içan bear!
- Si no quiere deshonrar a su padre; si es digno hijo de su padre
Aitaren, Semearen!... Au ere ençun bear guenduan! Lapurretan eguinac’ lanaren lanez aurreratutaco champonac?
- Ahorrados a costa de trabajo
Aitaren, Semearen!... Au ere ençun bear guenduan! Lapurretan eguinac’ lanaren lanez aurreratutaco champonac?
- Con que son robados nuestros ahorrillos?
Aitaren, Semearen!... Au ere ençun bear guenduan! Lapurretan eguinac’ lanaren lanez aurreratutaco champonac?
- Lo que nos faltaba oir!
Aitaren sena dauco
- El mismo carácter del padre
Aitaren senacoa da
- Del temperamento del padre
Aitaren urac daucaz orrec
- Se le parece al padre
Aitaren-ca’ eleiçara bidea artu eban
- Haciéndose cruces, de asombro
Aitarenca etorri dira, orrec esan ditunacaz
- Haciéndose cruces; atónitos
Aitarençat bildur aundia du
- Tiene mucho miedo o respeto para con el padre
Aitarençat otoitz eta otoitz aritu cen
- Rezando con insistencia, por
Aitaren-ean eguin çun bere eguitecoa
- En un santiamén
Aitarengana noa... Morroi arcen baninu’ ai nere çoria!
- Qué suerte entonces la mía!
Aitaren-seme irten ciraden
- Se mostraron dignos de sus padres
Aitaren-seme irtengo guera Carlos Borbonen soldado... Aitarren-seme?
- Padre por hijo padres e hijos? todos los varones?
Aitarequicoa eguin baçuen ere’ ez ordea anaiaren aiercunea itzali
- Entenderse con su padre
Aitari atsecaba emoten deutsan ta amari igues-eraguiten deutsan umea
- Ahuyentar
Aitari atsecaba emoten deutsan ta amari igues-eraguiten deutsan umea
- Causar aflicción
Aitari atseguin on cion Jesusen Biotza’ erruqui bequigu!
- Objeto de las complacencias del Padre
Aitari beguiratzen cion’ Aita, Aita... esan-da-esanez
- Repitiendo una y otra vez
Aitari burua goço-goço macurcea: ori nai du Jesusec Guetsemanico baratzan
- Inclinarse amorosamente
Aitari echean quendua ondatuta’ laster jarri ninçan diru ta ecer-gabe
- Sin dinero ni nada
Aitari edo amari becoqui iluna imintea; arpegui asarrea eracustea; berba astunac, gogorrac ta itzalsuac esatea
- Fruncir el ceño
Aitari edo amari becoqui iluna imintea; arpegui asarrea eracustea; berba astunac, gogorrac ta itzalsuac esatea
- Hablarles con dureza y sequedad
Aitari edo amari becoqui iluna imintea; arpegui asarrea eracustea; berba astunac, gogorrac ta itzalsuac esatea
- Mostrarles enfado
Aitari ere ucatu eguin cion... Cer alaco ote çan!
- Qué elemento sería el tal!
Aitari escatuagaitic’ onec echoc escuric luçatuco
- Ya no te tenderá una mano para dar dinero
Aitari’ gauça bat bera ascotan escatu cion
- Lo mismo
Aitaric gueiago icusico duten çalança ta quezca belcean laja du emaztea lau umerequin
- Con inquietante recelo de que
Aita-Saindo maitea! gu ere çureac gaitutzu... Çureric baicen ez da Escualdunçat haiçu
- Un vasco no puede ser sino tuyo
Aita-Saindua da’ Eliça guciaren guidari ecin-bercezcoa
- Guía imprescindible
Aita-Saintiac erran dü’ etzela orano gaiça gauça hori xuritü
- Que aún no se había dilucidado
Aita-Sandu guciac heldu dire ondoren-ondo, bide çucen beraz Jondoni Petri-ganic
- Por legítima sucesión de unos a otros; en línea directa
Aita-Santu onen itzala’ çabalcen gogor ari da mundu danean
- Su prestigio se está extendiendo con fuerza
Aita-Santu orrec aguindu çuan’ eun urtetatic eun urtetara içan cedila Jubileoco urtea
- De cien en cien años
Aita-Santua quenduta’ danoc alperric-galduta gagoz
- Fuera del Papa; si se exceptúa el Papa
Aita-Santuac au eguin dabenean’ eztau eguin içango ceri ez eucalaco, edo ecer-ez-egoca
- Sin más ni más; inconsideradamente; porque sí
Aita-Santuac eta Obispoac daquite onguiena’ estu-estuan liberalqueriaz cer aditu bear dan
- Lo que hay que entender estrictamente; en su sentido propio
Aita-seme biac cirean barritsuac, min labanecoac eta edonogazcoa euquitecoac
- Aduladores, zalameros
Aita-seme biac cirean barritsuac, min labanecoac, eta edonogazcoa euquitecoac
- Deseosos de quedar bien con todos
Aita-seme oon autu-alditic cer atera doc?
- De la conversación de ambos
Aita-semeac alcarr maite çutenic’ etzan ascoric eçagun
- No puede decirse que se quisieran
Aita-semeac’ biac bularretaric gan joan dira
- Ambos murieron tuberculosos
Aita-semeac’ Guesenen guelditu ciran, Faraonec cer aguincen cien beguira
- Esperando las órdenes de
Aita-semeac guiçon saindu hori bazterrerat harturic’ otoizca hasi citzaizcon
- Tomándolo aparte
Aita-semeac negarra mara-mara eguin çuten’ apaiçaren itz sacon biozcor aiec ençundacoan
- Lloraron a lágrima viva
Aita-semeac ontan laztanca elduric alcarri’ mila esquerr on eman cizcaten Jaunari
- Abrazándose estrechamente
Aitatu çan’ eta aguertu çan
- En mentando al ruin de Roma, luego asoma
Aitatu ditugun bi erri oiec’ arricada bat bidec banatzen ditu
- Están a un tiro de piedra uno de otro
Aitatu eguiçu orduan beste inoren gach-bagueco, ta gaisqui esaleen gogoari dei eguiteco esangarri bat
- Tema capaz de interesarles
Aitatu eguiçu orduan beste inoren gach-bagueco, ta gaisqui-esaleen gogoari dei eguiteco esangarri bat
- Tema inocente, no ofensivo
Aitearen baten ecarri ebeçan ondora’ ebacunçaraco tresnac
- En un santiamén
Aitearen!... Cer dira jazquera oneec? Galdu dabe andrac euren buruari bear deutsen lotsa!
- El respeto que se deben a sí mismas; el pudor
Aitearen-ca ta puz-ca aldeguin eban atsoac autorteguitic
- Santiguándose y toda sofocada por el susto
Aititac ezpanacaz barre, da beguiacaz negar eguin eban... au ençunaz-batera. Enequian nor çan’ baina ardi çuritzat neucan
- Me pareció ser un bienaventurado
Aititagandic ceuc jasotacoac ete dira esacun ichura oneic?
- Recogidas o aprendidas de tu abuelo
Aiton aundi bat ba çan, gure aurrean
- Delante de nuestra casa
Aiton gordin bat jo çuen içurriac bat-batetan
- Le atacó repentinamente la peste
Aiton ori cantari cien cian...: egoaicea ateraco din!
- De seguro que va a llover...
Aiton orrec gambara gaizqui dauca, ama!
- Anda mal de la cabeza
Aiton ximur bat cegoen atean, Aita gurea esaten boz ilun batean
- Un ancianito surcado de arrugas
Aiton ximur bat cegoen atean, Aita gurea esaten boz ilun batean
- Con voz apagada
Aitona çaar-çaar bi asi ciran jardunean
- Dos ancianitos
Aitona çaarrac’ su-ondoan ondoena!... Su-ondora! Gazte berriac datocela lanera!... Aspertu ditugu baztarrac
- Ya ha pasado nuesto tiempo; ya estamos de más
Aitona çaarrac’ su-ondoan ondoena!... su-ondora!. Gazte berriac datocela lanera!... Aspertu ditugu baztarrac
- Los viejos al fogón!
Aitona çarra’ arozco aldeco celaia icustera dijoa’ artoac certan ote diran
- A ver qué tal va el maizal
Aitona çarra, eçur-carrasca aundi-bague belaunean’ liçar-pean eseria da, guerria çuti, çangoac luce betean
- Sin mucho crujir de huesos
Aitona çarra, eçur-carrasca aundi-bague belaunean’ liçar-pean eseria da, guerria çuti, çangoac luce betean
- Extendidas las piernas a lo largo
Aitona çarrac, urte batzutan gora junda daudecenac’ orain gaztien pecatu-bila’ oiec dira errecenac
- Son los más propensos a
Aitona çarrac, urte batzutan gora junda daudecenac’ orain gaztien pecatu-bila’ oiec dira errecenac
- Ya bastante entrados en años
Aitona!... Ce bear dec? -Orain-ee... lengo iru eiztari aac’ etera ittue eperrac...
- Qué quieres?
Aitona: çu beti ilumbetan çaude; beaz’ iluna cer dan ederqui jaquingo-çu... .i argui ago ta... arguia cer dan bai al daquic?
- Tú no estás ciego; tú ya ves
Aitona’ ecertaraco etzegoan, çarturic; amona’ guchigoraco; umeac’ ez gueioraco, gaxo aiec
- No era ya capaz para nada
Aitona’ Martinen aserrean cegoan; eta eceritzon Ana-Josepac senarrari itzic ere esatea’ aserrea joan çaquion arte
- Estaba enfadado con Martín
Aitona’ Martinen aserrean cegoan; eta eceritzon Ana-Josepac senarrari itzic ere esatea’ aserrea joan çaquion arte
- Hasta que se le pasase el enojo
Aitona’ Martinen aserrean cegoan; eta eceritzon Ana-Josepac senarrari itzic ere esatea’ aserrea joan çaquion arte
- No le parecía bien hablarle del asunto
Aitona orrec eta bioc’ alcarrizqueta bat içan guenduan orain-aurreco batean
- Uno de estos días pasados...; hace poco; últimamente
Aitona perregil orri’ gaitz-icenez Mispildico Casquilu deitzen cioten: çacarra çan
- Cascarrabias, áspero
Aitona perregil orri’ gaitz-icenez Mispildico Casquilu deitzen cioten: çacarra çan
- Le apodaban
Aitona perregil ura ere an al çan?
- Viejo impertinente
Aitonac ecin cuturtu du mutila beregana; ta arequin eguiten ditu ardaila batzuec
- Suele tener con él algunas camorras
Aitonac ecin cuturtu du mutila beregana; ta arequin eguiten ditu ardaila batzuec
- No lo puede reducir; no puede ganárselo
Aitonac eztu ia ecer jaten...: gogamen astunac dauzca inolaz ere!
- Indudablemente está dominado por tristes pensamientos
Aitonac pipea bete’ eta chiminian goraco queiaquin asi çan fumatzen
- Echando grandes humaradas
Aitonaren escu-gaina muindu ta gabonac emanez’ lotaratu dira umeac
- Besar la mano al abuelito
Aitonaren semea da ori... Dirudun aundia
- Muy adinerado
Aitonari’ beguiac beera negarra dario
- Llora a lágrima viva
Aitonatu... ondo esana al dago eusqueraz? -Bigarren aldicoa içan dunagatic esango da aitonatu... Nic eztet beinere ençun
- N.B. Consulta hecha a mi testigo sobre aitondu y aitonatu. Teóricamente, pues, aitonatu sería: hacerse abuelo por segunda vez
Aitonduta’ iloba chiquija besuetan duela dabil... Familija acitzen berritic asija!
- Hecho un nuevo padre de familias!
Aitor bear det’ itsusia dala nere bicimodua
- Tengo que confesar
Aitor darotzut diçut, ene Aita, ceru-lurren Jabea,... ceren horrela laquet duçun
- Pues tal ha sido tu beneplácito
Aitor darotzut diçut, ene Aita, ceru-lurren Jabea,... ceren horrela laquet duçun
- Yo te bendigo, Padre!
Aitor deçadan: eguiac behar du bere bidea
- No hay más remedio que reconocerlo
Aitor deçagun duda-mudaric-gabe: xori horiec’ ez ciren picaren azquen umetaric... !Pica mica urraca.
- Se ve que esos perillanes son muy vivos
Aitor diçut’ ardoçalechoa dala; burua eta barrua gueixco berotu oi dituela
- Que se propasa en la bebida
Aitor dut, Jauna’ ni ere huts-eguinic ibili naicela ifernuco bidetan
- Que he andado extraviado..., errante
Aitor-beharcen çaiote
- Se ven precisados a confesar
Aitorceco ta Jauna arceco garai onena cein litzaque?... Mordo aundi-xamarra eguin çaigu ta
- Es que lleva uno tanto tiempo sin descargar... sin confesar!
Aitorcen al du? .-Aitortu, orrec? Beelaxe!
- Este rato! Para eso está! En eso piensa!
Aitorcen det nere esquergaiztoa
- Reconozco mi ingratitud
Aitorcen dut’ icasten bear adina ez arituric
- Que no me he aplicado debidamente al estudio
Aitorcen dut’ icusminac ere Jatsurat eremaiten ninduela egun hartan
- Me llevaba allá la curiosidad
Aitorle gueçurtiac bilatu cituzten Jesusen aurca...; baina baten itza’ bestec jaten çun
- Se contradecían entre sí
Aitormen auec legunqueriac diranic’ ez sinistu!
- No creas que son lisonjas
Aitormen eman içan dute’ mirari orrena
- Dar fe de ese milagro
Aitorr oneco lurra da
- Tierra de buena clase
Aitorren echeco teilape garbi ta ondraua isten badoçue
- El honrado cobijo familiar de
Aitortu bear bacendu biotzetican eguia’ ez ote deçu beinere gure premia?
- Puesto a decir honradamente la verdad
Aitortu bear ez’ ta... aitorlecu inguruan gira ta bira... inori beguira... ibili oi dira emacume oriec
- A pesar de que no llevan intención de confesarse
Aitortu bear ez’ ta... aitorlecu inguruan gira ta bira... inori beguira... ibili oi dira emacume oriec
- Observando al prójimo
Aitortu bearco dute beti ta beti’ lertuco badira ere
- Eternamente
Aitortu bearco dute beti ta beti’ lertuco badira ere
- Mal que les pese
Aitortu bearrean nago gaur, eguiaren alde’ ba daquitela gurasoac, onelaco cer-eguinetan, echea jasotzen, seme-alaben calte-gabe
- En honor de la verdad
Aitortu bearrean nago gaur, eguiaren alde’ ba daquitela gurasoac, onelaco cer-eguinetan, echea jasotzen, seme-alaben calte-gabe
- Mirar por el bien de la casa
Aitortu beat’ Amarilis-gabe ez ninçala içango gaur ni nere jabe
- Hoy no sería libre; no podría disponer de mi persona, de no ser por Amarilis
Aitortu çuan’ gaiztoz ibili çala escale-jancian
- De mala fe; con mala intención
Aitortu daucu’ hutsean cela
- Que estaba equivocado
Aitortuco dautzuet’ ez daquitela nola erran, iracurlea nacaiztu nazcatu-gabe; bainan eguiac ez du bide bat baicic
- Pero la verdad se impone; no tengo más remedio que decirla
Aittitta guiçagaixoa’ itsututa jagoc: beguiric echaucac’ negar eguiteco içan ecic
- Sólo tiene ojos para llorar
Aittona!... -Ce bear dec?- Oain-ee... lengo iru eiztari aac’ etera ittue eperrac... Atera ditue...
- Ya han levantado perdices
Aittona luce egon baçan’ etzan laburrago egon iloba çatotic edaten
- Si estuvo largo rato... no lo estuvo menos
Aitu baten’ edoceinec esango leuque oguerleco au ona dala
- A primera vista
Aitu çaio bici-lagunaganaco onguinaia’ eta andic aurrera edocein gauçac erretzen du senarra edo emaztea
- Le irrita cualquier cosa
Aitu eguiçu celan eguin bear dan calte-jasote au
- Reparación o restitución
Aituco etzaitzuen çorion-opilchoa, çuei!
- Votos de inalterable dicha al nuevo matrimonio
Aituteco adituteco bide erracean iminiac dagoz liburuchu onen eracutsiac
- En forma fácil de entender
Aituxe eguin diagu autengo sagardoa
- La hemos casi terminado
Aitz goiti onen erpinera beste eguiteco-bague igoric’ egon içandu naiz neur bein baino gueiagotan, campo çabalai beguira, ecin aspertuz
- Subiendo allá sin otro objeto
Aitza jota olatutzarra triscauric guelditzen dan-leguez
- Estrellarse contra la roca
Aitzaqui ederra, olajaun pobreac’ agorra
- Buen pretexto para el ferrón pobre, la sequía Excusas de mal pagador
Aitzaqui ori aterraco luque; baino eztu lanic içango. Eztiot bide emango
- No podrá aducir ese pretexto
Aitzaqui orixe ez niçuen eman bear’ eta artu det ba çuen sendagaia!
- No quería daros pretexto para que me lo reprocharais, y he tomado esa medici na
Aitzaquia besteri emateco’ bizcorrac guera!
- Con qué facilidad echamos las culpas al prójimo!
Aitzaquia onequin’ etsi-etsian dijoaz eriotzaren atzaparretara
- A la desesperada
Aitzaquia ta aitzaquia besteric ez da naguia
- Todo son pretextos para el perezoso
Aitzaquia ta gueçurrarequin’ leengo ancera utzi nau
- Me ha dejado como antes... No he conseguido lo que le reclamaba
Aitzaquiaren farragarria!
- Qué pretexto más fútil!
Aitzaquiaren farragarria!
- Qué pretexto más ridículo!
Aitzaqui-bila dabilça’ argana ez urbilceco
- Buscando pretextos
Aitzaqui-çale utsac dira
- Todo es sacar pretextos
Aitzaqui-maitzaqui, berea eguin du orain ere
- Con pretextos buenos o malos
Aitzaqui-maitzaqui’ ez igues ibili! ta equin gogor!
- Buscando pretextos
Aitzaquiren bat aurquitzen bacion’ ... eta nor da gabe? ba çaquien ixilic jasaiten
- Y quién no tiene alguna falla?
Aitzaquitaraco iduqui dute len Erreguina, liberalac
- La han conservado en el trono, sólo para guardar las formas, para que no digan... no por afecto
Aitzaquitzat’ ori atera cion
- Para excusarse
Aitzari urrea bilatzen’ bi ilabete igaroan jardun çuten
- En busca de oro
Aitzari urre-içar picorta batzuc icusi içan ciozcan, errico apaiçac
- Había notado a modo de arenillas de oro en la roca
Aitze aditze hortan guinuen guerlaco ministroa, guiçon çucena eta begui ernecoa
- De vista perspicaz
Aitze Aditze hortan guinuen guerlaco minixtroa, guiçon çucena eta begui ernecoa
- De ese parecer era
Aitzeac lotsa leçaquean gauçaric nabarmenenac
- Diversiones atrevidas, osadas
Aitzean jaioac’ aitzera nai
- La cabra tira al monte
Aitzena eldu çaio guiçajoari
- Le ha llegado su hora suprema
Aitzequi orren bidera atera edo nai dula dirudi’ inorc bestera esango balio
- Salirle al paso a ese reproche
Aitzequi orren bidera atera edo nai dula dirudi’ inorc bestera esango balio
- Contradecir
Aitzequi ta maitzequi’ çu, lurra baino ustelagoa
- Todo son excusas; eres un cobarde
Aitzerac aditzerac ba nituen len’ erri onenac
- Ya tenía noticia de este pueblo
Aitzetan beera labainca asten baguera, ibairaino goaz
- Si empezamos a resbalar peñas abajo
Aitzgorri baino goragoa da mendi ori; ecach guztiac azpian arcen dituana
- Se eleva por encima de la región de las tormentas
Aitzgorri baino goragoa da mendi ori; ecach guztiac azpian arcen dituana
- Más alto que
Aitzgorrico goi-gailurrera igotzeco asmoetan arnas-estuca guinacela’ aurrez-aurre bilatu guenduan gure arçai cinçoa
- Mientras subíamos jadeantes
Aitzgorrico goi-gailurrera igotzeco asmoetan, arnas-estuca guinacela’ Urbiaco celaia igarota laster’ aurrez-aurre bilatu guenduan gure arçai cinçoa
- Nos encontramos frente a frente con
Aitzgorri-gaineco elurra baino çuriago ciraden-echeac
- Más blancas que la nieve de
Aitzgorritic beguiratu’ ... eta gira guztian lepo utsa
- Todo cimas en derredor
Aitzin handia hartu cion Dongaitzec Durruti-ri
- Le tomó gran ventaja o delantera
Aitzin hortan’ ba dugu cerbait icusiric!
- En esta temporada última
Aitzinago iragan cen eguitecoa
- La cosa fue más adelante aún; no paró ahi la cosa
Aitzinagoco aste hortan etorri cen
- En la semana precedente
Aitzinean duçun demborari lot çaquitza çaquizquio! Hari probecha çaquitza!
- Agárrate al momento presente!
Aitzineco asteartean’ eche bat erre da, osoqui sunsitu, arratsalde betean
- En plena tarde; en mitad de la tarde
Aitzineco urtetan’ ciloa anitzez handiagoa cen
- Deuda o déficit
Aitzinerat, mutilac!... goi-maila jo-arte!
- Hasta la cima...; hasta la victoria
Aitzinetic aingueru’ eta guibeletic ostico-emaile!...: Cer guiçon leiala!
- Buenas palabras por delante, y traición por detrás
Aitz-negarra
- Estalactita
Aitz-urdin... Urdina, ce colore-claseri esaten dioçute? -Urdina da’ çuri nastua
- Color gris
Aitzur-lan ta gaineracoac eguiteco’ eçur-nausico mina jarcen çaiote
- Se resisten a hacer trabajos duros
Aitzurquetan asi bai gogoz elce-diruaren bila; bainan non joco çuten dirua aitzurrac’ ateratzen cituzten lurpetic’ ... eçurrac
- En vez de dar con dineros, lo que les salía eran huesos
Aitzurreraco ez naiz gauça,... esqueac lotsa ematen dit
- Me da vergüenza mendigar
Aitzurr-ucaldica’ burua lehertu cioten
- Le destrozaron la cabeza
Aiumaz deadarca egote emen-çan noicean bein; baino Pachic ez-aditu eguite emen-cion
- Se hacía el sordo
Aiumaz deadarca egote emen-çan noicean bein; baino Pachic ez-aditu eguiten emen-cion
- Gritaba dando alaridos
Aiuntamentuan ere’ çaratarien aldeco asco sartu da
- Muchos partidarios de los agitadores
Aixa menderatuco ditugu gaztain oec lauron artean
- No nos costará mucho despacharlas todas
Aixa-asco garbitu dio partidua, beste pelotari-lagunac.
- Le ha ganado el otro holgadamente
Aixagatic utzi du lana
- Por comodidad
Aixago ilunduco luque eriotzac egunsentico içarra’ guiçon ospatsuen icena itzali baino
- Antes se extinguiría el lucero del alba
Aixe aundiac ditu
- Tiene muchas comodidades
Aixe batzuc buruan sartuta, euren indarraquin arrotuta’ ecin dituen cargaac jasoten dabilz, osasuna galduteco edo eraso bategaz betico gueratuteco peligru eçagunetan
- Quedar lisiados o estropeados para siempre
Aixe batzuc buruan sartuta, euren indarraquin arrotuta’ ecin dituen cargaac jasoten dabilz, osasuna galduteco edo eraso bategaz betico gueratuteco peligru eçagunetan
- Envanecidos
Aixe esanac’ echera bil Aixe esanac’ norc bere caltetan ditu
- Las palabras inconsideradas se vuelven contra quien las dice
Aixe gogorra dabil... Ba dirudi’ goian dagonac beera etorri bear daula
- Una ventolera que parece que va a tirarlo todo abajo
Aixean minçatu da
- Ha hablado con ligereza
Aixec ostu deust dirua! Beguia-leche! Arechec
- Estoy cierto de ello! No me cabe duda!
Aixenecoa bota du... Orain bertan aditu deçute aixenecoa
- Ha blasfemado
Aixeri citalac’ juan-da usain eguin eutsan, celacoa çan icuste-arren
- Se acercó a olfatearlo
Aixeri çoli çan’ laracoa sarcen
- Muy astuto para engatusar o dar el timo
Aixquirança aundiac ditu erri ontan. Adisquidança
- Amistades
Aixturrac’ berorrençat: testamentu eguite-aldera, beatz-azcaçalac moztutzeco
- En pago por su trabajo de escribano
Aizca bat bide gueiago balute estropadan’ çut eramango luquete burua; aizca bat lenic gueldi balira’ berdin erorico citzaien aunatua
- Si hubiera sido el trayecto un tiro de piedra más largo
Aizcolari biac alcarregaz alde esatecoric eracutsi ez ebelaco’ saria bardin emon eutsen
- No mostraban tener apenas diferencia
Aizcolari bien ondoan cebilçan aien aide, lagun ta auçocoric urrenac’ arroxco ta çuriqueri andietan’ aizcolarien oso adisquide cirala adieraci naian
- Con fingidas zalamerías
Aizcolari bioc’ cearca beguiratu cioten alcarri: galceco çorian ceucaten lagunen dirua, echeco paquea, erritarren arrera ona, beren icen andia!... Baino etzuten etsi nai, ez etsi beia jo
- Se miraron con el rabillo del ojo
Aizcolari bioc’ cearca beguiratu cioten alcarri: galceco çorian ceucaten lagunen dirua, echeco paquea, erritarren arrera ona, beren icen andia!... Baino etzuten etsi nai, ez etsi beia jo
- No cejarían hasta la derrota final
Aizcolari bioc’ cearca beguiratu cioten alcarri: galceco çorian ceucaten lagunen dirua, echeco paquea erritarren arrera ona, beren icen andia!... Baino etzuten etsi nai, ez etsi beia jo a
- De ellos estaba pendiente, a riesgo de perderse
Aizcolari gaztiac’ muguitu ditu çainac eta eçurrac! bere amasei egurrac moztutzeco ain dembora laburrean
- Ha tenido que emplearse bien a fondo
Aizcolari uitziarra, dena den luçatuz’ oin-muturretan dabil, dun indarra bilduz, guerriz dardara, eta belaunac jocatuz
- Se apoya sobre las puntas de los pies
Aizcolari uitziarra, dena den luçatuz’ oin-muturretan dabil, dun indarra bilduz, guerriz dardara, eta belaunac jocatuz
- Concentrando toda su fuerza
Aizcolari uitziarra, dena den luçatuz’ oin-muturretan dabil, dun indarra bilduz, guerriz dardara, eta belaunac jocatuz
- Estirándose cuanto es
Aizcora au’ ago onecoa eta goçatsua da
- De buen filo y bien templada
Aizcora gora-goratan artuta’ asi jacon quinadaca
- Con el hacha en alto
Aizcora hunec’ ahoa osoqui galdua du
- Ha perdido por completo su filo
Aizcora oni’ acatsa eguin çaio, Puscacho bat joan çaio
- Se ha mellado
Aizcora pusca orrequin joan bear al degu? Aizcora aundi orrequin
- Con tan tremenda hacha
Aizcorac pago-guerrietan sartuta utziric’ echabola-aldera abiatu ciraden..., batac guerricoa lotu ta besteac cinz eguinaz
- Sonarse las narices
Aizcorac pago-guerrietan sartuta utziric’ echabola-aldera abiatu ciraden... batac guerricoa lotu ta besteac cinz eguinaz
- Sujetarse la faja
Aizcorac pago-guerrietan sartuta utziric’ echabola-aldera abiatu ciraden..., batac guerricoa lotu ta besteac cinz eguinaz
- Clavadas en el tronco
Aizcora-jocu eguna gaur!... Leitza ta Uitzi’ elcarren bila: batac’ aunçac nai; besteac’ arceco gueiago
- Busca el desquite de derrota anterior
Aizcora-jocu eguna gaur!... Leitza ta Uitzi’ elcarren bila: batac’ aunçac nai; besteac’ arceco gueiago
- Busca mejorar su puntuación
Aizcora-jocu eguna gaur!... Leitza ta Uitzi’ elcarren bila: batac’ aunçac nai; besteac’ arceco gueiago
- Contrincantes
Aizcora-jolasa’ bero-beroan dijoa bere bidean
- Sigue su marcha en un ambiente de cálido entusiasmo
Aizcorapean galdu eban bere bicitzea
- Bajo el hacha del verdugo; fue decapitado
Aizcoraren ibilcea’ Cortac ondo daqui...; baina bestetan ere amaren semiac içaqui!
- Pero a todo puede haber quien gane
Aizcoraren ipurdiaz jo ta il eguin çuan; eta guero’ gurdiaren aitzequi eguin
- Sacar pretexto del carro; echar la culpa al carro
Aizcorri çarrac, negura-ezquero’ urtero-urtero du: burua churi eta lainoa chapelçat
- En cuanto llega el invierno
Aizcorrico aitzera nic aina ibili eguin içan balu’ icusico çuquean
- Si hubiese ido por allí tantas veces como yo
Aizcorrico basuetan otsuac eta basurdac urritu ciranian’ nora-ecian guelditu ciran gure eiztariac
- Sin saber qué hacer; a dónde dirigirse
Aizgorrico mendia baino aundiagoco astaqueriac boteaz ari ciran
- Diciendo enormes barbaridades, disparates
Aizpa aiec ez ciran jardunac’ eta bere artean itz batzuc besteric ez çuten eguiten aiec bere izcunçan
- No eran muy conversadoras
Aizpa biac eche-alde dira, oporqueta-garaia dan bidez
- Están ya en casa, de vacaciones
Aizpa ezcondutic’ iru urte dira
- Desde que se casó
Aizpa oe-aldetic omen du bolara ontan
- Guarda cama
Aizpa orrela icusita’ goçatzen dago barrenez
- Goza interiormente
Aizpac ederrac or daude, ederric eta galantic, atz ederrac eraztunez beteric...
- Bien bellas y engalanadas
Aizpachua nun deçun eztaquiçula esanaz çatoz çure amaren beguien aurrera?
- Y tienes cara para presentarte a tu madre diciendo que...?
Aizparen contuan umea utzita etorri cera?
- Dejándola al cuidado de
Aizparequin-ez-gaineraco guztiequin ateratzen çan
- Con cualquiera menos con
Aizquenengo jun dan igandean
- El domingo último pasado
Aizquenez Alambratic itzuli bialdu cituztenean
- Expulsar
Aizte ta biec asarratu jatzuz’ da icusgarrico berbac esançue esan dabez bata-bestiagaitic
- Se han dicho unas cosas tremendas
Aiztea garbitzeagaitic’ bere burua char eguin eban...
- Por justificar o inocentar a su hermana
Aiztu-ezqueroric aiztu-ezquerora içaten dan eriotza tamalgarri bat içan dogu aste onetan
- De las que ocurren muy de tarde en tarde
Aja ematen badiote’ orduan arquitzen du gorputzac guiroa
- Recobrar el cuerpo su temple; su bienestar
Ajaco beste seme asco içan dira’ armaetan gainen gainenecoac
- Muy insignes
Ajaco çorigaitzen culpa’ dunari bota bequio: ezpaitziguten gaztiatu andic aldeguitecoric
- Que huyésemos de allí
Ajaco çorigaitzen culpa’ dunari bota bequio: ezpaitziguten gaztiatu andic aldeguitecoric
- Echesele la culpa a quien la tiene
Ajaco guertaera au’ salduqueri belça çala esaten çun
- Que era una felonía, o negra traición
Ajola çait neri asco, orrengatic!
- Bastante me importa a mí de eso!
Ajola guchi nagusi oiei’ naiz-da guc, goseac’ auspez iduqui elceac
- A pesar de ver que pasamos hambre y no tenemos qué comer
Ajola guchi neri arengatic!
- Bastante me importa! Bastante se me da!
Ajola içango citzaion ari Liçarragarengatic!
- Bastante le importaría a él de...!
Ajola-bague çaude! Çaude lasa! Ez estutu!
- No te apures por eso!
Ajolacabe orien jazquerac’ ez didate batere onic eguiten
- No me hacen pizca de gracia
Ajola-guchico soldadua çanean... San Inacio
- Despreocupado
Ajolaric balute’ gogor eguingo lioteque bide guztietatic
- Por todos los medios
Ajuntamentuan alde nausi içatera eldu guinean’ eta lau urte onetan errico çorrai çati on bat quendu jaco
- Se ha disminuido la deuda
Ajuntamentuan alde nausi içatera eldu guinean’ eta lau urte onetan errico çorrai çati on bat quendu jaco
- Llegamos a ser mayoría
Ajuntamentuen batu-aldi ondoren içan çan usubiluan
- Revuelo
Ajutamentuen batu-aldi ondoren içan çan usubiluan
- Después de la reunión de
Al aimbatean aguertu cion bere esquer ona
- Lo mejor que pudo
Al bada’ guciequin onezcoan bicitzeco aleguina eguiçute!
- Haced lo posible por vivir en paz con todos
Al bada’ pasa bedi caliça au neregandic, Aita! Baina, nic-naia ez’ baina Çuc-naia bedi!
- Mas no se haga mi voluntad, sino la Tuya
Al badet’ cholarte batean itzul eguinda, etorri bear det galdetzera
- Haciendo una escapadita del trabajo
Al baeban’ etorrico çala; baina ecin leguiela gauça osoric esan
- No podría asegurarlo
Al baldin bada’ çure esanic ez guenduque utseguin nai
- No quisiéramos dejar de cumplir ninguno de tus mandatos
Al baleu’ Jaungoicoa-gazco guibel-bildurreraino eroango guinduquez. Deabruac
- Nos llevaría a desconfiar de Dios
Al balituzque sinisteraci itz bacoitzean gueçur bi’ damuco luque conciencian ecin-esana bi t’ erdi
- Le pesaría quedarse corto
Al çan ainean ordaindu degu’ aspalditic guendun çorra
- En cuanto nos fue posible; en la medida de nuestras posibilidades
Al çan gaiean T.renecoac buru-belarri erabili du ilabete osoan’ ta an goaz ait-alaboc Bilbaoco azterquetara
- La ha ejercitado a conciencia para el examen
Al çan ixilena’ bideraco prestamenac eguin cituzten
- Con el mayor disimulo
Al ceçaquean becela jarri ondoren’ Peilori ecarri cizquion bersoac, eta onec ichuraz janci
- Arreglar, poner en forma
Al citun janciric apainenaquin
- Con los vestidos más elegantes que pudo
Al çuanac al çuan estalpera igues eguin çuten
- Cada uno se refugió donde pudo
Al çuen lenena eraman cion, berac escatu çuena
- Con la mayor prontitud
Al çuten ixilena iriqui naiean’ aleguinac eguiten cebilçan bart atean
- Con el mayor sigilo posible
Al daben gueien etorri daitecela...!
- Los más que puedan; cuantos puedan
Al daben guinoan lanean dabilena
- En la medida de lo posible
Al daben guztia eguingo dabe, legueen azpitic urten-baric’ gure escubide areec osoro bereganatzeco
- Sin salirse de la legalidad
Al dabenac’ al dabena emoten dau: arrautza-lucaincac edo dirua... Dirua naien içaten dabe mutilac. Santa Agueda-cantariac
- Cada uno da lo que puede
Al dabenac’ al dabena emoten dau: arrautza-lucaincac edo dirua... Dirua naien içaten dabe mutilac. Santa Agueda-cantariac
- Prefieren el dinero
Al dabenac daguiala! Lagungarri guichi ta gogoa-ilgarri asco daucat’ orretaraco bideac artuteco
- Mucho motivo de desaliento
Al dabenic çamaric guichien emoten dautse
- Les imponen la menor carga posible
Al daianac al daiana eguitera jocatzen badoçu’ neuc-be al deutsut eguin neuc daquidana; ta eguingo deutsut
- Si no vamos a seguir otra norma que la de la fuerza o del capricho; si vamos a la lucha libre
Al daianac’ al daiana!... Norberari gogoac emoten dautsona
- Que haga cada uno lo que le dé la gana
Al daigun guinoan lagunduco deutsagu
- En la medida de lo posible
Al daigun guinoan lan eguingo dogu; ta gure aleguina baino çuen guraria andiagoa bada’ parcatu!
- A la medida de nuestras posibilidades
Al dala’ caso guchi eguiten diot
- En lo posible
Al dan azcarren aldeguin çaçu nere beguien bixtatic!
- Márchate de aquí inmediatamente!
Al dan becela eguin bearco!... Nolaco ordu’ alaco meça, jaun apeça, -naparrac diotena
- Acomodarse a las circunstancias; no todos los tiempos son iguales
Al dan eta guichiena artu bear da
- Lo menos posible
Al dan gaiean saiatzen dira, gureac ere
- Hacen lo que buenamente pueden
Al dan guciac biribilatu bear degu elcargana
- Unirnos
Al dan guciac biribilatu bear degu elcargana
- El mayor número posible
Al dan leenen eguin deçatela!
- Cuanto antes
Al dan maicena ecarri ditzagun gogora!...
- Con la mayor frecuencia posible
Al dan ugariena etorri! gure jaira
- Venid cuantos más mejor
Al danic ezcutuen ibilten gara gure genteari laguncen; echeetara-be’ bacochari bere çorrochoa, lagunen neurriz emoten jaco
- Según el número de sus familiares
Al danic ezcutuen ibilten gara gure genteari laguncen; echeetara-be’ bacochari bere çorrochoa, lagunen neurriz emoten jaco
- Con el mayor disimulo o discreción posible
Al danic gueien bildu bear degu jai ortara
- Debemos acudir el mayor número posible
Al dedainoan eman diçutet guipuzcoar aundi onen condaira eusqueraz
- En la medida que me ha sido posible
Al dedan artean’ jan-gabe egongo naiz
- Mientras pueda
Al dedanez’ arçaiaren eguimbidea Çurequico dala aguertu nai nuque. Lagun çaiaçu Cerorrec, Jesus!
- Según mis posibilidades
Al dedanez’ arçaiaren eguimbidea Çurequico dala aguertu nai nuque. Lagun çaiaçu Cerorrec, Jesus!
- Te cuadra o incumbe
Al deguneraino, gueiegui buruac estutu-bague’ modu onean gure pecatuac gogora ecarteco aguincen digu Jangoicoac
- Sin cansar o prensar demasiado la cabeza; sin atormentarse
Al dena’ itsasoan den arrairic oberena
- Nadie está obligado a hacer más de lo que puede
Al denean’ al dena, eta al ditequean beçala
- Se hace lo que se puede y como se puede
Al ditequeanic berdinen eguin deçagun’ izquetan desberdin gueranoc
- Lo más uniformemente posible
Al doçuenic ondoen eguiçu
- Lo mejor que puedas
Al dogun bide guztietatic lagunduco deutsogu
- Por todos los medios posibles
Al dogun guinoan lagunduco deutsogu
- En lo que podamos
Al dunac aal dun-beste’ gucioc cerbait lagundu!
- Cada cual con su óbolo
Al duten leiaz ospatu dute’ Garaci Guerriederren eguna
- Celebrar con el mayor esmero posible
Al dutena eguiterat lotu dire
- Se han comprometido a
Al eban ainean lagunceco usteaz urreratu jacon
- En la medida de lo posible
Al eban guichienetan etorten çan ona
- Lo menos posible
Al eban guztia balcitu eban, besteen aldea
- Denigró cuanto pudo a la parte contraria
Al ebanean ucondoa goitic erabilten çalea çan
- Le gustaba empinar el codo
Al ebanic arinen contau eutsan, jaçorico guztia
- Tan pronto como pudo
Al guciac eguinda ere’ erraz erorico guera utseguite ascotan
- Aun haciendo todos los posibles
Al guciac eguinda ere’ erraz erorico guera utseguite ascotan
- Caer en faltas
Al gucitan etorcen çan
- Todas las veces que podía
Al içanez’ garbitu daieçala aimbat lasterren’ euren euspenaren contuac!
- Liquidar, pagar la cuenta de su suscripción a la revista
Al nuun çocoenean sarcen ninçan eliçan; inorc ez icusteagatic
- En la parte más oculta
Ala aita, ala ama... icen horien ederra! Sortu eta lehen-solasac’ Aita! Ama ditu haurrac
- Qué palabras tan hermosas!
Ala baçan’ ala çala ba!
- Pues demos que así fuera; concedamos que sea verdad lo que dices
Ala baçan edo ezpaçan’ sartu dedila calabaçan
- Colorín colorao... .-Terminación usual de los cuentos populares
Ala baçan, ezpaçan’ Bitorico plaçan, sagu-xarra dançan
- Fórmula ritual de terminar la narración de un cuento
Ala bada’ içain çara çorionean jaioa... Eta guero cerucoa. An dacusagula bioc elcar! beti gucian
- Que allí nos vemos por siempre!
Ala bada’ içain çara çorionean jaioa... eta guero cerucoa. An dacusagula bioc elcar! beti gucian
- Dichoso de ti si...!
Ala baita çure aholquia aholcua ezti, Jauna!
- Qué dulce es tu voz o llamada!
Ala baldin bada’ oitura eder baten jabe cera
- No es mala costumbre la tuya
Ala balitz beinçat’ min duenac eutsi deiola esango niquen
- Al que le pica, que se aguante
Ala bear çun, apaiz jauna! Cer nai du, neri guertatu çaidana baino gueiago?... Umeac gaitzcorrac, aulac içatea’ ta umeçurz goizcho utzi-bearra!... Gogorra da!
- Puede concebir Vd. mayor infortunio?... Es muy triste!
Ala bear çun, apaiz jauna! Cer nai du, neri guertatu çaidana baino gueiago?... Umeac gaitzcorrac, aulac içatea’ ta umeçurz goizcho utzi-bearra...! Gogorra da!
- Así tenía que ser! Qué desgracia!
Ala bear çun, apaiz jauna! Cer nai du, neri guertatu çaidana baino gueiago?... Umeac gaitzcorrac, aulac içatea’ ta umeçurz goizcho utzi-bearra!... Gogorra da!
- Hijos enfermizos, enclenques
Ala bear eta, topatu cituan senarraren amar errealac
- Por suerte. ? Por fin quiso la fortuna que encontrase
Ala bear, numbait!
- Así tendría que ser! Paciencia!- Resignación!
Ala bear ta... ara beste oztopoa: saietsetic bi miquelete!... Bere bururic ecin gorde’ eta aitortu eguin bear!
- En esto
Ala bear ta... ara beste oztopoa: saitsetic bi miquelete!... Bere bururic ecin gorde’ eta aitortu eguin bear!
- Imposible disimular o ocultarse
Ala bear-baçan ez-baçan’ aurrac etzuan gau gucian chintic eguin
- Se estuvo enteramente sosegado; no lloró
Ala bear-baçan ez-baçan’ aurrac etzuan gau gucian chintic eguin
- El hecho es que...; sea como sea
Ala bearco çan ta, osaguilea elexan icusi eban; eta meçatic urten arte’ nasai ez egoan
- Ya no tuvo sosiego hasta
Ala bearco çan ta, osaguilea elexan icusi eban; eta meçatic urten arte’ nasai ez egoan
- Dio la casualidad de que
Ala bearco çan-da’ ichasoaren munan aurquitzen ciran biac udaco goiz baten
- Dio la casualidad de que
Ala bear-da’ jabea ere jo ta quea asto-bila cebilen inguru artan
- Andaba afanoso en busca de su asno
Ala bear-da’ jabea ere jo ta quea asto-bila cebilen inguru artan
- Por singular coincidencia
Ala bearrez, edo Jaincoac naita’ an bertan aguercen da medicu jaquinsu ta cinço bat
- Providencialmente
Ala bearric’ an sortu çan nombaitic ere Marcos, eta onec jaso çuen lurretic
- Allí apareció quién sabe cómo
Ala bearric’ an sortu çan nombaitic ere Marcos, eta onec jaso çuen lurretic
- Por suerte
Ala bear-ta’ beste lagun bat aguertu citzaien eztaquit nundic
- Por suerte ? Por casualidad ?
Ala berez, nola Eliçaren bidez aracutsi dizquigu
- Tanto por sí mismo como por medio de su Iglesia
Ala bici gaitecen, ala hil gaitecen’ Jaincoarenac gare
- Ya vivamos, ya muramos
Ala bicitzan, nola eriotzan’ Jaincoari daquiola beti gloria!
- Dios sea siempre glorificado!
Ala çabaldu dute contua, eta an eztu inorc sinisten gueçurretan dabilçanic
- No cree nadie que estén mintiendo. Nadie pone en duda su buena fe
Ala çan edo ezpaçan’ nun-nai lecutic ba çan çauritutaco gende
- De todas partes venía afluencia de heridos
Ala cequin esaten gure echecoandreac
- Así solía decir
Ala ceruac’ urcatuco neunque’ ume onen ule bacar bateri icutu baino eguingo ez leuquiona
- Viven los cielos! Voto al cielo!
Ala Cerura noala’ ... neroni ere onembeste costa çat...
- Te lo juro por mi alma
Ala cion andre gaxoac’ diru-bila eche gucia goicoaz-beera cebilquin bitartean
- Mientras revolvía toda la casa de arriba abajo
Ala ciran berriac
- Eso es lo que contaban
Ala ciran berriac
- Eso es lo que contaban
Ala contuac’ joan da joan da joan...’ Erregueren uri nagusira irichi dira bost lagunoc
- Así las cosas
Ala çordun bainaiz, Jauna, çure alderat!
- Cuánta gratitud te debo, Señor!
Ala çori gaiztoan’ chit sarritaco gauça da ori
- Por desgracia es cosa muy frecuente
Ala çorigaitzean, utzi içan diegu gueren errian aguincen’ eta gure jostaqueta gaitzic-gabecoac aienaturic icusten ditugu
- En mala hora
Ala çorigaztoan’ chit sarritaco gauça da ori
- Por desgracia
Ala çorionean’ Jaungoicoaren beldur santuan aci ninduen
- Por suerte; afortunadamente
Ala çu!
- Bravo! Enhorabuena! Viva tú!
Ala çun asmo’ baino uts-eman çun asmo onec
- Fracasó, salió fallido su proyecto
Ala da beguiaz ta eguiaz justuen eriotza: gorputzeco carcela iluneti libratu’ ta ceruco atea erdiz-erdi idiquitzea
- Abrirse de par en par
Ala da beguiaz ta eguiaz justuen eriotza: gorputzeco carcela iluneti libratu’ ta ceruco atea erdiz-erdi idiquitzea
- Realmente; con toda verdad; en realidad de verdad
Ala dala ez dala nindagon
- Estaba dudando si era o no verdad
Ala dio Aita Basabec bere liburuan, eta çucen ala ere! Bat-batean eriotzac joco gaituen ere ez daquigu-ta, erne bici bear du cristauac
- Y muy juiciosamente por cierto
Ala dio Aita Basabec bere liburuan, eta çucen ala-re! Bat-batean eriotzac joco gaituen ere ez daquigu-ta, erne bici bear cristauac
- No sabemos si la muerte nos asaltará de repente
Ala dio aitonac malcoz beguitatic beera
- Llorando a lágrima viva
Ala dio far-irudian
- Sonriente
Ala dio gure mutilac, au aditzean:... Orra ao batean bi mingain...!
- Salta entonces... Dice
Ala dio gure mutilac, au aditzean: Orra ao batean bi mingain...!
- Doblez: decir lo contrario que dijo antes o a otro
Ala dio itzic-itz esan çar batec
- Así reza el refrán, textualmente
Ala dio Luisac, suac arturic eta socorra joaz, ingurucoen parre-algarac ençutean, -Jolaseraco gogoaren biçarra daucaçute...!
- Se ve que tenéis gana de bromas
Ala dio Luisac, suac arturic eta socorra joaz, ingurucoen parre-algarac ençutean: -Jolaseraco gogoaren biçarra daucaçute...!
- Irritada
Ala dio orduan lucainca arec, au ençutean: Certan ez au len esan neri?
- El majadero de él
Ala diote batzuc... Ez da gauça jaquinic
- No se sabe a ciencia cierta
Ala diote daquitenac... .-Daquitenac ez: besteren agotic ari diranac
- Los que hablan de oídas
Ala dirade...- berritic cion poz aundian
- Repetía con gran gozo
Ala diranac aitorceco’ guc ez degu bear lotsican
- No debemos avergonzarnos en
Ala diranac aitorceco’ guc ez degu bear lotsican
- Para reconocer la verdad
Ala edo-ola’ chabolara eldu naiz
- Aunque trabajosamente
Ala eguin baleu’ oba!... Naaste ta cer-esan guichiago!
- Menos jaleo y menos habladurías
Ala eguin bear guenduque beti: besteric içango liçaque gure bicitza
- Muy otra sería
Ala eguin det’ eta poz andiaz igaro çat orduren bat aiequin izquetan
- Se me ha pasado muy a gusto cosa de una hora
Ala eguin du, baina ez daquit ote dabilen arraçoi-bide onean...: pensa leçaque non eta nola ibilico dan lanean
- Ya puede andarse con tiento y mirar lo que hace
Ala eguin du, baina ez daquit ote dabilen arraçoi-bide onean...: pensa leçaque non eta nola ibilico dan lanean
- No sé si ha hecho bien sus cálculos...; si le saldrán bien las cuentas
Ala eguin eban nescatileac’ eta içar eder bat sortu sacon becoquian... Çacon citzaion
- Le salió en la frente
Ala eguingo çuten’ Santa-Crucec bere eguiteco aietaco bat eguin ezpalu
- Si no hubiera hecho una de las suyas
Ala eguingo nuque berriz ere, batere estutu-gabe: eldu besotic’ eta itz bi belarrira esanda bialdu andic
- Con toda tranquilidad... sin pasar ningún mal rato
Ala egun bat, eta ala bestea’ euriric ez baçan beinepein
- Y así un día y otro
Ala ere’ bizcor bici da an Euscara, gure aldean icusten ez den beçala
- Tiene allí vida robusta
Ala ere’ ez dut errateco utzico
- No dejaré de decirlo
Ala ere gaitzerdi, Guipuzcoaren gaurco negarra!
- Menos mal! Aún podía haber sido mayor desgracia o adversidad
Ala ere’ niganaco abian Jaun andi au!
- Deseoso de venir a mí
Ala erran çuen gueroco batean Jesus-ec; eta itzic atera-gabe’ au bera dio orain ere
- Sin ruido de palabras
Ala erran çuen gueroco batean Jesus-ec; eta itzic atera-gabe’ au bera dio orain ere
- Poco después
Ala esan cidan atzenic
- Por último como última respuesta
Ala esan çuan..., eta ambat litzaque!
- Y ojalá no haya sido cosa peor...! Menos mal...!
Ala esan diçue menturaz cein batzuec... Baina ez sinistu! Leen leengoac guera gu
- Ciertos individuos
Ala esan die, negar da garraxi, gurasoai: Ni arequin gueiago ecin neique bici
- Entre lloros y gritos
Ala esan nion nere buruari, ori icusiric; eta ez ninçan nere buruz oso urruti ibili
- No anduve desacertado en mi conjetura
Ala esaten eben anchina, ta anchina andi-bagaric’ euscaldun guztiac
- Y no tan antiguamente
Ala etorri citzaitan belarritara
- Así he oído decir
Ala’ Eusquera bide batez edercen ta ugaritzen da
- Al propio tiempo
Ala ez içatera’ doiacua minça! Doicua
- No digas sino lo preciso
Ala ezbearra!... Eztago orrembesterainoco eramanic
- Qué contratiempo!
Ala ezbearra!... Eztago orrembesterainoco eramanic
- No se puede aguantar
Ala eztan becela, balitz ere eguia
- Si como es falso fuera verdad
Ala eztan gauçaric eztet ecer esan
- No exagero en lo que voy diciendo
Ala guciz ere’ ba çuan arança çorrozcho bat biotzean
- Llevaba clavada una espinita en el alma
Ala guertatuco çala, esan cigun; baita ondorenac arec esan becela guertatu ere!
- Y los hechos dieron razón a su pronóstico
Ala guiçonac eta ala andrac’ escubide bardinac ditue gaur leguearen aurrean
- Tanto el hombre como la mujer
Ala herioa motz!... Ala gure çoratuac!
- Qué dura es la muerte!... Qué insensatos somos!
Ala içan beite!
- Así sea!
Ala içan ezpaliz’ jabeturic cegoen, dagoen orduraco, gutaz eta gure gauça guciez’ etsaia
- Para estas fechas, para ahora; ya
Ala içatera’ eguin du nereac!
- Estoy perdido!
Ala irauten due batzuec urte osoetan, sarri confesatuagatic obetasun-gabe
- Sin enmienda; sin mejora de vida
Ala itz neurtu nola larrietan’ euscaraz eguindaco edocein lan
- Lo mismo en verso que en prosa
Ala itz-eman omen cien. Baino egunac joan, egunac etorri’ ta nere eriotzaco sentenciric etzun atzeratu
- Pasaron días y más días
Ala itz-eman omen cien. Baino egunac joan, egunac etorri’ ta nere eriotzaco sentenciric etzun atzeratu
- Prometer
Ala moducoac içango ciran nosqui
- Mediocres
Ala, mutil!... Bat, bi ta... iru! Emon oinai!
- Corre!
Ala nai deçuten-ezquero’ saiatuco naiz laburr-ancean lan orren berri ematen
- Brevemente
Ala nengoala’ ... ate-soinua! Anaia: cer nuen galdez
- En esto... me llaman a la puerta
Ala ni!... ez dudala nahi gaixtaguinaren heriotzea!
- Juro por mi nombre que
Ala seguitu çuen oitura orrec eunca urte batzuen bitartean
- Por espacio de varios siglos
Ala ta onela’ bacoitzac esaten çuen bere iritzia gure guiçon orren guertaeraz
- En este sentido o en el otro
Ala uste çuun..., baina oquer jo cion cucuac
- Le salió mal la cuenta
Ala-ala çatoz...; ala-alaco eguraldia autu doçu
- Vienes oportunísimamente.- Un tiempo oportunísimo
Alaba bacarra ezconçaca gueldituta, bere odoletic Mesias sorceco uste gucia galceac atsecabe andia ematen cion
- Quedando célibe
Alaba bat euqui neban bi ilabetean, eliçacoac eraguinda
- Sacramentada
Alaba bat euqui neban bi ilabetean’ eliçacoac eraguinda
- Sacramentada
Alaba bat ta beren ancecoa çuten, Jaincoaren bildur guchico guraso aiec; gurasoac nolacoac’ umeac alacoac. Chit ardura-gabe ta bere erara aci çuten
- A su capricho o antojo
Alaba bat ta beren ancecoa çuten, Jaincoaren bildur guchico guraso aiec; gurasoac nolacoac’ umeac alacoac. Chit ardura-gabe ta bere erara aci çuten
- De tales padres, tales hijos
Alaba berriz eçur ta mami aberçalea dute
- Hasta las uñas, en cuerpo y alma
Alaba’ beti bere burua apaincen cebilen, amaren esanac eguin-gabe
- Descuidando las órdenes de su madre
Alaba’ campotic etorrita becela jarcen çaio echeco lanetan laguncen ez
- No ayuda en los quehaceres, parece una extraña
Alaba dançaria, ibai içoztu batera erori’ eta ormac lepoa ebaqui cion
- Una costra de hielo le cortó el cuello
Alaba’ deabruac artua ceucan
- Poseída del demonio
Alaba ederra eguin çuen amac’ guiçajo-au engainatzeco!
- Habráse visto, la fulana!
Alaba eguin çuen ondoco
- La dejó como heredera
Alaba ezcomberriac cer dio?... -Berri onac, ustez: subeac sugueac coxc eguin diola ta... aurrera!
- N.B. Eufemismo para dar a entender que se ha puesto en estado
Alaba ezcont-eçac nahi duenean; semea’ ordu denean
- Casa a tu hija en cuanto ella quiera; y al hijo cuando convenga
Alaba gaur gaubean icusi-baguetanic’ amac içango ez luque onic
- No hallaría sosiego
Alaba gaztena an cegon’ su-ondotic asco quendu-gabe
- Sin apartarse mucho del fogón
Alaba guciençaco, çuen echeac çoco guchi ta ogui guchiago badu’ ... eztitzaçuela beinçat beren contura utzi!
- No dejarlas a su arbitrio, sin control
Alaba guciençaco, çuen echeac çoco guchi ta ogui guchiago badu’ eztitzaçuela beinçat beren contra utzi!
- Poco espacio y menos pan
Alaba: gure aitarequin burutzeric etzegon’ eta Ameriquetara joango gaitun
- No hay manera de soportarle
Alaba Mainaxi ere’ bialdu çuen chit laister; beinçat chitaric atera baino leenago
- Antes de tener hijos...; antes de que tuviera familia
Alaba maiteari lepotic elcen cion Catalin-ec, il-çoricoac bicitzari becela eusten cion
- Como el agonizante a la vida
Alaba sori denean ezconceco’ ez da errex beiratzeco
- Cuando a la hija le llega la edad de casarse, es difícil vigilarla
Alabac guchi erançuten cion; ez aserre cegolaco’ baicic burua quixcalcen ceucalaco
- Le ardía la cabeza...; estaba desconcertada sin saber a qué decidirse
Alabacho bat bacarra degu, goxo-goxotan acita
- Criada con el mayor regalo
Alabaderecoa içan bear du
- Mediocre, de poco valor
Alaba-eçaçu, Maria, beti Jaincoa’ gure ordean!
- En nuestro nombre; haciendo nuestras veces
Alabaren çai’ erre-bearrean ceuden basarrian
- Estaban en brasas; impacientes
Alabarengatic içan ez balitz’ aldi bateraco ba ceuden
- Así habrían permanecido quién sabe cuánto rato
Alabaz’ Ubidecoa naz
- Nací en Ubidea
Alabaz-bere, neure maitea’ Euscalerricoa çara
- Eres vasca también de nacimiento
Alabea daucat, primeran ibiltera eguinda dagoana
- Acostumbrada a viajar siempre en primera
Alabeac ez eban ecetaraco gogoric eracutsi
- Mostrarse apática
Alabeac ixilchuric esan eutsan
- En voz baja, disimuladamente
Alabearen tajua icusi ebanic arrezquero’ guztizco gogo-ilunaz ebilen Masima
- Desde que había visto el estado de salud de su hija
Alabeari’ goiça luce erichon
- Se le hacía larga la mañana. Se aburría
Alabearra çan ba gucia!
- Qué fatalidad!... Qué triste coincidencia!
Alabearra içan çan’ baquetan bici guinan erritic betico urten-bearra
- Fue el destino
Ala-bearrac’ ala guertatu
- Fatalidad!... Qué se le va a hacer!
Alabearrari’ ecin alde!
- Imposible eludir la necesidad o el azar
Alabearrari ecin aldeguin!... Ondo alare!
- Qué verdad!
Alabearrari ecin aldeguin!... Ondo alare!
- Imposible eludir el destino
Ala-bearrez, edo Jaincoac naita’ an bertan aguercen da medicu jaquinsu ta cinço bat
- Por suerte
Alabearrez’ Guenovevaren basaunça bera çan
- Dio la casualidad de que
Alabearrez’ sacan bat cegoan tartean...; eta bearric!
- Y gracias a eso nos libramos
Ala-bear-ta taraman sartu guinan gu ere...; bestelan’ betico ondatuac gueunden, içan degun su orrequin
- Afortunadamente ingresamos en la hermandad de socorros
Alabia al doçu albuan daruaçun nescach eder ori? -Jangoicuac alan gura-ta’ neuc eguina dot erdija beinipein’ ... Jangoicuac bedeincaturic, San Antonioc gogortuco al dau!...
- Con la bendición de Dios, San Antonio la conserve sana!
Ala-biarrez’ osasunaquin urten çan ibaitic; eztaucagu guero ecer içan eban barriric
- No tenemos noticias de que le pasase nada
Alaco animari’ Jauna sarri arcearequin’ etzaio gosea gueituco, ta bai gogo-betea
- Lo que sí se le aumentará es el hastío
Alaco arraçoi mina emanda utzi ninun
- Desplante, salida insolente
Alaco arri-garaua jaso laiqueala besagainera’ sinisteac-be lanac ditu
- Semejante piedra
Alaco asarre-aldietan’ odolac sututen dira ta çanac tiratuten
- Se enciende la sangre
Alaco aundiçu liberal batengana jo çuten
- Acudieron a cierto magnate, a cierto jerifalte
Alaco barbançu-ale maloac ciran, orain-urrena ecarritacoac!
- Qué garbanzos más rollizos...!
Alaco barrempe ederra ceucan! Ez guendun il bear oraindic oilo au!
- Qué cargado traía el ovario!
Alaco baserri batean ots-eguin çuten
- En cierto caserío
Alaco batean, Agustinec arnasa artu’ eta esan cion: -Cergatic ez orain bertatic?
- Después de respirar profundamente
Alaco batean’ aice-bolara batec jo çuan atarian
- Sopló una ráfaga de viento
Alaco batean’ basurdea çucenic esira!
- Viene derecho al seto
Alaco batean’ beste arçai-lagunac arrapatu nindun atzetic: Aiçac, moteil, çuen aita il dalazcoa aditu diat... Au lana! au lana!
- Que si ha muerto vuestro padre
Alaco batean’ eldu çan
- Por fin, después de mucho hacerse esperar
Alaco batean’ etorri dira urac bere bidera!
- Por fin las aguas han vuelto a su cauce... han vuelto las cosas a su curso natural
Alaco batean’ ez atzera ta ez aurrera guelditu omen citzaion astoa
- Se le quedó parado
Alaco batean’ ez nora eta ez ara beguietatic galdu citzaion, mutil chiqui hura
- Se le desapareció, no supo cómo ni por donde
Alaco batean’ gurdi biac saietsez saiets’ urrats bat alde escas dute
- Se acercan de costado, sin un paso siquiera de ventaja
Alaco batean’ irichi emen-çan apaiça ez nundic eta ez andic’ janci guztiac elurrez çuri-çuri cituala
- Como por encanto; de improviso
Alaco batean’ logaleac echecoandrea menderatu’ ta suaren ondoan lo guelditu çan
- Vencida por el sueño
Alaco bateen mendiin, urrutiin, çaunca-otsa çalazcoa edo etzalazcoa aditze emen-çan
- Un si es no es rumor de ladrido
Alaco baten’ alabeaz mosu ta cirrica icusi eban suingueia
- Flirteando
Alaco baten, arçain-agurea çutundu çan’ eta adi-adi beguira jarri gajacoçan...
- Nos quedamos suspensos mirándole
Alaco baten atertu dau’ baina ichurea ez luceraco
- Pero al parecer no para mucho rato
Alaco baten çardendu dau bere burua’ otzanduta umil-umilic egoanac
- Se ha erguido
Alaco baten’ etsi-etsian juan çan, abixadia artuta, nesquiagana
- Se fue decidido a donde la muchacha
Alaco baten, goizchuago bazcaldu, etzaldichu edo locuxume bat eguinda’ capechu bat arcera urten neban
- Después de echar una cabezadita o siestecita
Alaco baten’ gueldiroca abijau çan trena
- Arrancó pausadamente
Alaco baten’ ilargui betea, inozco arguien, aguertu çan
- Más reluciente que nunca
Alaco baten’ iru asto chiqui aguertu cirean Ascao-caletic’ lepoco estalqui erdi-gorri, erdi-arreacaz icusgarrian apainduac
- Vistosamente adornados
Alaco baten’ isil-samurtu cirean guztiac
- Se acallaron bastante las voces
Alaco baten’ jasoten dau burua gora
- Alza la cabeza
Alaco baten’ jasoten dau burua gora
- En una de estas...; de pronto
Alaco baten’ Malenchori quinuca ta gueieguizqueriac esaten ere somatu çuan mutila
- Lo sorprendió diciendo palabras atrevidas a la muchacha
Alaco baten, nere colcoraco... nojan Güeines-era esan-da’ emen naz gaur
- Habiéndome dicho a mí mismo
Alaco baten’ nesqueac birao eguiten deutsa, oratu deutsan mutilari’ orducoa ia guztizcoa dalaco
- Porque aquello ya se pasa de la raya
Alaco baten odeiac joten dau, trumoi-otsac dardara eraguiten dautsa eche ta bazter danai; chimista eta arri-urtica’ goia beera datorrela dirudi
- Estalla la tormenta
Alaco baten odeiac joten dau, trumoi-otsac dardara eraguiten dautsa eche ta bazter danai; chimista eta arri-urtica’ goia beera datorrela dirudi
- No parece sino que el cielo se viene abajo
Alaco baten’ porra-cirie gueiegui trungon sartu’ eta inundi inora ecin atararic emen-cebilcen
- No podían sacarla en ninguna manera
Alaco batez’ jo ta artu digu mendi-gaina lainoac; eta an ciraden contuac’ ... jaquinic etsaiac urruti etzebilçala
- De repente nos ha invadido la cima la niebla
Alaco batez’ luceagoco egaldicho batez ezcutatuco çaio gal-eperra eiztariari
- Dando un vuelecito más largo
Alaco batez’ nesca-mutil bien beguiac bilatzen dira elcarrequin
- Se encuentran sus miradas
Alaco batez’ Petiric Pierres asarrez il du calica; Erroncari ta Biarno’ ontatic asi ciran elcarr-ilca
- De aquí comenzaron las muertes entre unos y otros
Alaco batez’ Petiric Pierres asarrez il du calica; Erroncari ta Biarno’ ontatic asi ciran elcarr-ilca
- Le dio muerte enfurecido
Alaco batzarretara’ berac naita dijoacen gazteac
- Diversiones nocturnas
Alaco batzarretara’ berac naita dijoacen gazteac
- Por propia iniciativa
Alaco betetasun bat ematen dit fruta orrec!
- Me empalaga
Alaco biçarra daucan guiçonarequin calera joatea ere’ lotsa da
- Da vergüenza
Alaco bici-bici asi du... ta dagoaneco atertu?
- Ya tan pronto?
Alaco bici-bici asi du... ta dagoaneco atertu?
- Llover de veras, con fuerza
Alaco bicimoduz oso aspertuta’ aguin quencen asi çan, morroi bat artuta
- Empezó a extraer muelas; se puso de dentista
Alaco bide arguizcoa beguien aurretic quencen badegu’ ichuca ibili bearco degu
- Andar a ciegas
Alaco çaldiric!... Eneban sinistuco’ inoc esan baleust. Bauque arec’ indarra baino eztana!
- Qué fuerza tan descomunal la de aquellos caballos!
Alaco calteac eguinagatic’ inorc eztio langa gogorric jarcen galguiro-ecarçaile orri!
- Ponerle vallas, trabas; impedirle la entrada
Alaco cençu ederrean pasa çun atzoco eguna; guerora lotu çan baino
- Volvió a su postración
Alaco cençu ederrean pasa çun atzoco eguna; guerora lotu çan baino
- Pasó el día bonitamente el enfermo; con la cabeza despejada
Alaco cençu ederrean pasa çun atzoco eguna; guerora lotu çan baino... Gaixo çuenac.
- Si bien al final, o luego
Alaco choria nor dan baldin banequi’ laster eguingo leusquit munduco aldia
- Pronto lo mandaría al otro mundo
Alaco cingurina ta quisqui-misquia da andereino ori
- Susceptible y quisquillosa
Alaco edadea jo’ ... ta eusqueraz itz bat ecin aditu!
- Habiendo alcanzado semejante edad
Alaco ederqui ceuden lengo toquian; alcarren-gainca-xeago egon bear içatea, danez ere
- A lo sumo; todo lo más; si es caso
Alaco ederqui ceuden lengo toquian; alcarren-gainca-xeago egon bear içatea, danez ere
- Un tanto más apretujados, amontonados
Alaco ederqui pasa çun eguna, baina lotu çan gaueraco
- Volver a su estado de postración el enfermo
Alaco edo olaco, aurpeguiz icusi badegu’ bete-betean esango degu baietz: eçagutzen degula
- Diremos rotundamente que sí; resueltamente
Alaco eguna’ egun esquergarria da ni beçalacoençat
- Día merecedor de gratitud
Alaco egunetan’ egunari berea emon bear içaten jaco
- Hay que permitirse un extraordinario...; hay que honrar el día
Alaco egunetan onelaco pesta dute; beste lecuan au ta ori eguin bear dute
- Tal día... En tal sitio... N.B. Demostrativos indeterminados en una narración hipotética
Alaco emacumeen lan-ondoetara joaten diran mutilac
- Diversiones equívocas de las veladas o saraos
Alaco estura larrian cer eguin?
- En semejante apuro
Alaco estutasunean, cer ez da eguin oi?
- Qué no se hace en tales apuros?
Alaco ez-nai bat dauquee eusqueraz ondo itzeguiteco’ nere errico gazteec
- Cierta resistencia. Se muestran más bien reacios a
Alaco festac campoco gendearequin... eta on gueigo echean eman bear ez!
- Y no saber ser más comprensivo en casa!
Alaco gaitz-uste gabe’ beste alde batean cebilen Alejandro, une artan
- Sin sospechar cosa semejante
Alaco gauça bat ez bideratzeco... cer ibili cerate?
- En qué habéis estado pensando?
Alaco gauça bat ez bideratzeco... cer ibili cerate?
- Para no poner en claro
Alaco gauça batec eguiten dit barrunean pil-pil, cerbait gueiago nai baluque becela
- Algo que me está haciendo cosquillas por dentro, haciendo títeres en el estómago
Alaco gauça belz bat jarri ciguten aurreco aldean; ta an gueunden, elcarren lotsaz becela, edari-genero ura cer çan somatzeco, batec edo bestec usai eguin gueniolaric
- Encogidos
Alaco gauça belz bat jarri ciguten aurreco aldean; ta an gueunden, elcarren lotsaz becela, edari-genero ura cer çan somatzeco, batec edo bestec usai eguin gueniolaric
- Nos sirvieron a la mesa
Alaco gauça goitsuac erraçoiagaz ondotu ta neurtu gura dabeenac’ eraçoeti campora urten dabee
- Ahondar y medir
Alaco gauça macurrac eguin ondoan’ Testamentu Berrico Sacramentua begui gorriz ecusten dutenac
- Mirar con descaro, con ojos atrevidos
Alaco gauçac ecin eraman citun: Euscalduna ua ere! ta Fueroena ençutean’ su ta gar eguiten citzaion biotza
- Al fin y al cabo, Vasco!
Alaco gauçac ecin eraman citun: Euscalduna ua ere! ta Fueroena ençutean’ su ta gar eguiten citzaion biotza
- Se exaltaba, se inflamaba
Alaco goiz ederric ez dot icusi’ icusi-arren amaica
- Por muchas que tenga vistas
Alaco gosea cenduala... ta, ez dioçu ba acats saio aundiric eguin oguiari!
- Poco se conoce en la merma que le has hecho al pan... Bien poco has comido!
Alaco guiçabide doilorra icusita’ aserre biciac artu’ eta ostera çorduna bere aurrera deitu çuen
- Tan ruin comportamiento
Alaco guiçon esturic ez dot bician icusi
- Semejante persona nerviosa
Alaco guiçon jator guchi gure artean...! Bear aimbeste ez beinçat!
- No al menos tantos como fueran menester
Alaco guiçonari ere negar eguiten çaio
- Se siente la muerte de un hombre así
Alaco guraso berdesca ta elçaqueac’ edoceinegaz ta edocein modutan ezconduco dau umea
- Padres ligeros, frívolos, no maduros
Alaco interesaren jabe içatera’ neronec jarrico nuun osoric
- Habría invertido en ello todo ese dinero
Alaco istilua jo’ ... ta, ecer ezpalitz becela guero?
- Armar semejante escándalo
Alaco jai-eguarteetan’ jostatzera becela oi-dijoaz gazteac carobi-aldera, lagunceco aitzaquiaz
- Mañanas de días festivos
Alaco lanaren jabe eguin nindutelaric’ beraren bete-bearrac asco eracutsi cidan
- Desde que cargaron sobre mí aquella responsabilidad
Alaco landaren surrioan dago. Alaco soroaz jabetu naiez
- Le tiene echado el ojo...; lo desearía para sí
Alaco lanetan ez nuela inoiz eguin, adieraci nion; bestelaco çurguinçan’ cerbait aurreratua ninçala: guiçonari etzitzaion esan etzan gaucic
- No se le dijo nada falso; no se le mintió
Alaco liburu ederra’ çulo-çulotic sartu bear citzaioquen erriari
- Debería metérselo a la viva fuerza; hasta hacérselo adquirir
Alaco licharreriren bat jan içan det bein edo bestetan
- Alguna que otra golosina
Alaco lur goçatuan artoa içango da’ jorratu ezta ere
- Aunque no se escarde
Alaco madari udare ederrac’ erdi-sari eguinda bota ditu!
- Como desperdicios
Alaco marcharican çuanic erbiac’ sinistuco ez nuen...: orra esan eguiac!
- La verdad sea dicha... lo confieso
Alaco min galduari’ berbeeta onean esan leguio: adisquide on-galçailea, Baque on-galçailea
- Chismoso, intrigante
Alaco min galduari’ berbeeta onean esan leguio: Adisquide on-galçailea baque on-galçailea
- Deslenguado
Alaco mocoarequin itzeguin cion andre gaxoari!... an ceudenac cupitzeraino
- La reprendió de tan mala forma... que
Alaco nagusi oilacoi edo chorasca bat eman cion suerteac
- Le tocó en suerte un amo mujeriego o alocado
Alaco nescachac’ gueienaz ere beren guisaco çatarren bat arquituco dute, guero aserrez eta paque gaiztoan içatecoren bat
- Que no les dejará vivir en paz
Alaco neurri çur batean
- En una discreta proporción, o moderación
Alaco nora-ecean ta estu-orduan bearren dana da’ seina ondo bateatutea
- En tal caso de extrema necesidad
Alaco odolqui goçoric ez da eguiten bestetan
- No se hacen en ninguna otra casa
Alaco orduetan’ ez dauca gaizquinac escubideric’ inoc bere oquerra ixilic euqui daguion
- De que no se revele su delito
Alaco orduetan, nesquen eta mutilen artean, noc nori asco ez daquiala naastean eguiten direan çatarqueriac
- Indistintamente por causa de la confusión o mezcolanza
Alaco pasadiçoric’ etzeucan inorc gogotan
- Nadie recordaba haber oído cosa parecida
Alaco pocic’ ez nuque besterengatic aldatuco
- No lo trocaría por otro
Alaco polito icasi dau!
- Qué bonitamente...!
Alaco premian arquitzen diran nescachac’ beren buruari eman bear die lotsa, eta atzeratu tentatzaileac
- Deben hacerse respetar; deben imponer respeto
Alaco seinguincetan, edo seingalcetan’ ascotan seina bateatu-bagaric escuetan ilten jacoe
- En el ejercicio de su profesión de parteras
Alaco seinguincetan, edo seingalcetan’ ascotan seina bateatu-bagaric escuetan ilten jacoe
- Mejor dicho, en tales prácticas de abortamiento
Alaco ta bestaelaco’ diru-polsa tontorcen arico çaizcuz
- Fulano y Zutano; el otro y el de más allá
Alaco tristura icaragarriac artu çuan’ ilcera cijoala eçaguturic
- Tal fue la tristeza que se apoderó de él
Alaco ume lotsa-galducoa, lotsa-gaistocoa, lotsa-charrecoa
- Desvergonzado, descarado, insolente
Alaco xelebrequeriiquin’ eztago paquea içateric: beti eramateco’ ezpaitago inor!
- No hay nadie dispuesto a ceder siempre
Alaco xelebrequeriiquin’ eztago paquea içateric: beti eramateco’ ezpaitago inor!
- No hay paz posible; no hay modo de vivir en paz
Alacoa bear deçu çuc, ixilic egoteco!
- Bueno eres tú para...!
Alacoa cen gure aita: naiz bera oinacez egon’ beti prest, bersoa botatzeco
- Aunque estuviese sufriendo
Alacoa eta ain lucean-çabala da’ bertaco guciac Erregue diran erreinu hura; eta ain lecutsuac bere barrumbeac!
- Es tan espacioso
Alacoac ba dira oraindic; baino orainche oso banaca
- Pero ya no quedan sino muy escasos
Alacoac euren gogoan ez dauquee beste gauça onic’ euren carga-jasotea, euren burrucac, ta euren asco-jateac ta asco-edateac baino
- No tienen otra cosa mejor en que pensar
Alacoac ez oi dau bere umeen umeric bere inguruan icusten
- Suele quedar sin descendencia
Alacoac içan-arren’ ascotan coloreac gorrituta urteten dabe andic, andiscoteac direalaco dança ataco pecatuac gente-arteraco
- Son demasiado abultados
Alacoac içan-arren’ ascotan coloreac gorrituta urteten dabe andic, andiscoteac direalaco dança ataco pecatuac gente-arteraco
- Aun siendo tan despreocupados
Alacoac içan-arren’ ascotan coloreac gorrituta urteten dabe andic, andiscoteac direalaco dança ataco pecatuac gente-arteraco
- Para la vista del público
Alacoan’ ez jaramon, ta ixilic egon! Echeco paqueac ori escatzen diçu
- Cuando eso ocurra... no hagas caso!
Alacoari arpegui asarrea ta becoqui iluna eracustea’ ez da pecatu
- Mostrarle disgusto y enfado
Alacoc atsoa artu dic... Atsoa artu çuan-ezquero’ oso cinçotua dec
- Tomar esposa
Alaçoco doia dauca sermoitaraco
- Una notable aptitud para
Alacoen itza’ dirutzat arcen doçu
- Su palabra o promesa vale más que todo
Alacoetatic içandu ote çara?... -Bai, nere damuraco!
- Para desgracia mía
Alacoren batean’ amac ere gurequin etorri bear dic
- Cualquier día de estos
Alacoren batean’ emen etorrico çaiçu bera
- Cualquier día
Alacoren baten’ çuen chatala ezta içango saguaren beguia baino andiagoa
- Se habrá reducido a una cosa insignificante
Alacoren baten’ ederrac artu bearco joaguz
- Algún día lo vamos a pagar caro!
Alacoren batez’ adituco ducie lepo-in dutela Lepo eguin dudala
- Que me he suicidado
Alacoren batez’ adituco ducie lepo-in dutela. Lepo eguin dudala
- El mejor día
Alacoren batian, costata abar’ luac artu eban; baina amesetan-be beruac ez etsan alde eiten gau sargori atan
- Aunque a mucha costa
Alacori’ adarra jo diote
- Publicar a toque de cuerno o trompeta una afrenta o pecado contra la honestidad
Alacori’ adarra jo diote
- Publicar a toque de cuerno o trompeta una afrenta o pecado contra la honestidad
Alacori’ dambolina jo diote!
- Buena se la han hecho!
Alacoric bada’ ... bide onez bada abilidade ori’ ... sari andi bat mereci leuque
- Si es de legítimo origen
Alacoric bada’ ... bide onez bada abilidade ori’ ... sari andi bat mereci leuque
- Si eso es así
Alacoric bada’ gauça guztiac buruz-beeratuco jacuz
- Toda nuestra situación se volverá de arriba abajo
Alacoric balitz’ esaten didaçuna goixo aditzera joango naiz
- Iré a recrearme con tus palabras
Alacoric balitz’ jaquinean jarrico çaitugu
- Ya te lo notificaremos
Alacoric balitz’ San Isidro eleiçara beçala’ çu tabernara çucen edo oquer joango cinaque
- Irías derechito a la taberna
Alacoric batean, asarre gorrian sarturic’ icaragarrizco oju bat eguin cion
- En un arrebato de ira
Alacoric batean, beguiratu det atzera’ eta etzan eceren arrastoric... Irudipenac!
- En una de esas
Alacoric batean, beguiratu det atzera’ eta etzan eceren arrastoric... Irudipenac!
- No era nada... Pura ilusión
Alacoric batean’ orra nun datorquidan erbia escura!
- Venir el pájaro a la mano; presentarse inesperadamente lo que se andaba buscando
Alacoric esan balute’ erri gucia geiquico çatequean berac arrica ilceco
- Se habría levantado... N.B. Forma verbal interesante
Alacoric eta batean’ chacurra sauncaz asi çan
- De pronto; de repente
Alacoric etzait secula buruan jaio
- Pasar por el pensamiento; ocurrírsele a uno
Alacoric ez degu eguingo egun da gueren bician
- En jamás de los jamases
Alacoric ezta emen... .-Ene, berein icusi dot!
- Ya lo creo que sí! No he visto pocos yo mismo!
Alacoric guertatu balitz’ norc burutuco luque gurequin?
- Quién nos aguantaría?
Alacorican’ inon ez da, nerequico
- A mi parecer; en mi opinión
Alacoxe nazca ematen dit guilbo orrec!
- Qué asco me da esa espuma flotante...!
Alacoxea çan atso maletea
- La pícara de ella
Alacoxea çan Juanaren ama... Beti lanean, beti prest, egunari berea emanaz
- Fiel a la tarea diaria
Alacoxeac gaiatzuz gu’ onaren-onez pracac-be jausten jacuçala
- Buenazos; calzonazos
Alagalan bicico az emen’ eutzaco lain eguin al içan badoc Ameriquetan
- Vivirás en grande
Alai egoten aal cerate, Leitzaco erricuac! Orainguan guelditu çaate cerate sona aundicuac!
- Esta vez habéis ganado mucha fama
Alaia çan arpeguiz galaia, eta buruz ez maquia
- Nada corto de entendimiento
Alaiac eta iztunac dira Ondarruco nescachac; bereala arpegui ematen dute
- Entran en seguida en conversación
Alai-çaidaçu poz-bidez beguia...!
- Devuelve la alegría a mis ojos...!
Alain erruquitsu mundura etorri cinan orrec, barca çaizquidatzu nere pecatuac!
- Tan misericordioso
Al-aina icasi badoçue’ eztoçue alperric jardun
- No habéis perdido el tiempo
Alaingo indarra dauca Cristoren graciac’ eta alaingo eguitecoac eguiten ditu gure aragui erguelean
- Tan grandes obras realiza
Alaingo indarra dauca Cristoren graciac’ eta alaingo eguitecoac eguiten ditu gure aragui erguelean
- Tanta es la fuerza o eficacia de
Alaingoac ciran’ condearen bularretic irteten ciran ai tristeac
- Tan grandes eran
Alainoco premia-gabe ez nuque ori eguin nai
- Sin mucha necesidad
Alairo-bee-alairo ospatua içan çan jaia
- Con gran regocijo
Alaitasunez betea nago gaur, eutsi ecinic poçari
- Rebosando de gozo; no cabiendo en mí de gozo
Alajaina! Atzo Donostira, gaur Bilbora, bigar Iruinera...’ etzeucac ipurdico otzic!
- No pasará frío en las posaderas!
Alajaina!... Elorrizco maquilaren golpeari traba polita jarcen ba daqui norbaitec!
- Esquivar prudentemente los golpes
Alajaina!... Emeçorcian erosi ta amaseian saldu? Porru-jorra eguingo diagu!
- Valiente negocio sería...!
Alajaina! Ezteçu egon aundiric eguin bidean!
- Qué pronto has hecho la vuelta!
Alajaina! lecutaco muturrean jarri deçu seasca!
- Pues no la has puesto poco lejos!
Alajaina! lecutaco muturrean jarri deçu seasca!
- Qué lejos has colocado...!
Alamanac’ lehengo hari eta hats berean daude: guerlaco cer gucietan, ixilic, escupetic, azcartuz joaqui
- Siguen con sus intenciones de siempre
Alaman-andana bat cen’ eta holaco beste asco lili
- Y muchos otros pájaros... o bichos por el estilo
Alamanaren bercen lerroan jarcea’ ez litaque hain gaizqui
- Igualarlo en derechos a los demás
Alamanec’ çorren pagatzeco gite guti; guc aldiz’ beharr-ordu saminac ba... Lanac dire hor!
- Buen problema!
Alamanec’ çorren pagatzeco gite guti; guc aldiz’ beharr-ordu saminac ba... Lanac dire hor!
- Poco dispuestos a
Alamania’ dena furfuria; harec’ denac haiçu; gu’ beti ixilic
- Altanería, arrogancia
Alamaniari ere’ arras ongui çaio... Uste nuque!
- Me parece!... Por supuesto que sí! Cómo no le va a gustar!
Alambearrac’ au emon eustan escura
- Me lo deparó la suerte
Alamena emon deust
- Me ha dado la lata
Ala-moduz egoquituco balitz’ chartela bialduco niçuque
- Si se presentara el caso
Alan bear, bai; eta beretzat mesedetan
- Mejor para él; saldría ganando
Alan bear balitz’ confesoreac berac artuco ditu bideac, çure burua aguertu-baga’ içan daiçun absolucinoa
- Sin que se descubra tu persona o identidad
Alan bear balitz’ confesoreac berac artuco ditu bideac, çure burua aguertu-baga’ içan daiçun absolucinoa
- Sin que se descubra tu persona o identidad
Alan bear balitz’ confesoreac berac artuco ditu bideac, çure burua aguertu-baga’ içan daiçun absolucinoa
- Dará los pasos necesarios para
Alan bederitzaçu’ buruz artu eguiçuz! ipuin oneec
- Apréndetelos
Alan da: çuri ezteutsu inoc ecer eracutsi; ta gainera’ ceuc-be eztoçu egundo ecer icasteco burubideric artu
- Nunca te has propuesto aprender nada
Alan dabilz çuen umeac, ceuec daquiçula, nesca mutilac naaste’ gauac demporaac emonda
- A horas avanzadas de la noche
Alan dala’ amar mile erreal baino gueiago paga biarco joc... -Nongo amar mile errial, guixon! Baita... baita bi mile oguerleco-be gueiago!
- Qué es eso de diez mil reales?... Cómo diez mil reales!... También dos mil duros más...!
Alan dalacoan eztalacoan, gaucea artez jaquin-bagaric, juramenturic eguin içan doçu?
- Con incertidumbre
Alan daroaz deabruac gueldica eriotzaco uneraino’ ilten ezpadira beingoan, eçagüera guztia galdu ta concortuta
- Quedarse sin sentido
Alan daroaz deabruac gueldica eriotzaco uneraino’ ilten ezpadira beingoan, eçagüera guztia galdu ta concortuta
- Morir de repente
Alan dino Praiscoc albotic: -Bero, cetaraco? Otz-bigun obe ezta erromeriraco?
- A esto replica P...; objeta
Alan dino Praiscoc albotic: -Bero, cetaraco?... Otz-bigun obe ezta erromeriraco?
- Un tiempo fresquecito
Alan dinoe’ aituten jaquenac
- Los entendidos
Alan doa ostera confesinoera, irugarren, laugarren ta gueiago biderrean, ondutzaca
- Tres, cuatro y más veces
Alan ecin ceitequean guiçonic bici
- Así no era posible vivir
Alan eguin-ezquero erbeste onetan’ orain ondo’ ... ta guero ondo, ceruetan!
- Seremos felices en el tiempo y en la eternidad
Alan eguiten dituez gauçac’ ocotzean biçarra ta belarrietan circiluric eztaroen guiçonac!
- Eso es de hombres!
Alan esan dot’ baina cegaitic-baric
- Sin razón; por error
Alan esan eban ancina baten’ Basomutil-ec
- Hace un tiempo
Alan esan eutson chanchetan-benetan
- Medio en broma, medio en serio
Alan içan-bear ta’ lagun on bat aguertu jaquen bidean
- Por fortuna
Alan jaço jat Naparroan, Quiputzetan ta Bizcaian, eldu naçan lecuetan
- En tierras guipuzcoanas
Alan jaço jat Naparroan, Quiputzetan ta Bizcaian, eldu naçan lecuetan
- En todas partes a donde he ido
Alan jaquin-eraguin guenduen igaz’ arguitara urten-orduan. Gure albistaria
- Al salir a la luz la revista
Alan jarraitu-ezquero’ danoc caltegarrian aurquituten gara
- Todos salimos perdiendo
Alan obeto! ostean...?
- Más vale así. Porque si no...?
Alan ta guztiz-be’ aimbat il ciran
- Murieron una porción
Ala-nai aundiquin eztet eguin
- No lo he hecho con gran voluntad
Alan-bearrean-be’ lau andaluztar etorri ciran eche orretara’ chacurra-n eperdia baino lotsabacoagoac
- Descarados
Alan-bearrez’ ipur-maminetic sartu jacon chuçua
- Casualmente
Alan-bearric’ etzan gauça andiric erre
- Por suerte
Alan-bere, icen onaz bici nai eban’ errian emon-arren ez cer-esan guichi
- Dar mucho que hablar con su conducta
Alan-bere, icen onaz bici nai eban’ errian emon-arren ez cer-esan guichi
- Pretendía gozar de buena fama
Alanche bear da eguin’ albistariaren contuac bardinean erabili gura badira
- Llevar bien la contabilidad
Alanche bici gara, seme: esquerra naicoa çor deutsagu Jaunari
- No es poco lo que a Dios debemos
Alanche eguin bear dau bacochac: berac bere escuz biurtu bere çorrac, etorquiçunetan ibili-baric
- Sin dejarlo para los venideros
Alanche esan daroe gure bizcaitar baserritarrac’ erri apur batzuc-ez-besteetan
- Fuera de unos pocos pueblos
Alango baten’ astoac uco eguin dau, eguin, bidean; bertanche jausi,... arnasac asi...’ ta il da gaixoa azquenean
- Da las últimas boqueadas
Alango baten’ astoac uco eguin dau, eguin, bidean; bertanche jausi,... arnasac asi’ ta il da gaixoa azquenean
- La pobre borriquilla se rinde de verdad, no pudiendo ya más
Alango baten’ aurre çorrozdun onci balz chiqui bat, chiztu-ots andiacaz aguertu çan
- Un pequeño barco de proa estrecha
Alango baten’ gure urrean egoan guiçon bategaz berba eguin eban pelotari batec
- Próximo a nosotros
Alango orduetan iguesa artuten bada’ eztago confesaquiçunic
- Emprender la fuga; huir
Alango soinuric joten badautzute’ otsean guelditu guztioc, gazteoc! Dança
- Paraos en seco!
Alangoac’ guichi dira, -nire eçagunac beinic-bein
- Al menos que yo sepa
Alangoac’ lotsa guichi eracusten dau gugana
- Nos demuestra poca consideración. Demuestra ser poco considerado
Ala-olaco egüeldia daucagu-ta... eztaquit gure lanac nola ibilico diren
- Como hace un tiempo tan mediano
Alarcepean guelditzen ciagoc ordaina... aita jo duen semeari
- No se quedará sin castigo de Dios
Alare, alare! sartu diagu goiceco egun-laurdena lanean!... Gosal-ordua da
- Ya hemos dado cuenta de un cuarto de ración de la jornada!
Alare, alare! sartu diagu goiceco egun-laurdena lanean!... Gosal-ordua da
- Por fin, hombre; gracias a Dios!
Alare! jateco gogoa ecarri du ta... ezta ecer!
- Y no hay que apurarse; menos mal
Alare! lagunequin çatocenean!
- Menos mal, que no vienes solo!
Alare!... lagunequin çatocenean!
- Menos mal que vienes acompañado
Alargun bat-leguez, inguruz lagunic-baga çacustaz, o, Leon andia! Leon XIII-garrena
- Solo, sin nadie a tu lado
Alargun gazteac’ ez eban berba andiric eguin; barre bai, barre lotsazcoa, escu bata edo besteagaz ezpanac estalduten ebaçala
- Una sonrisa disimulada
Alargun gazteac’ ez eban berba andiric eguin; barre bai, barre lotsazcoa, escu bata edo besteagaz ezpanac estalduten ebaçala
- No habló gran cosa
Alargun gueratu-ondoan bigarrenean ezcondu çan andre bat
- Casada en segundas nupcias
Alarguna’ alderdi
- Condición disminuida de la persona viuda
Alargunac, ume-çurçac, jaube-baco erruquiorrac! Biciari luce derichaçuela çagocenoc! Erdu gaur Belen-a!
- Los agobiados por el peso de la vida
Alargunac, ume-çurçac, jaube-baco erruquiorrac! Biciari luce derichaçuela çagocenoc! Erdu gaur Belen-a!
- Pobrecitos desamparados
Alargundu ninçanic onacoac dodaz’ belarritataco balçoc
- Los tengo desde que enviudé
Alargundu ta lasterche’ berriz ezcondu çan
- A poco de enviudar
Alargunduta laster, osasun sendoan cegoela’ eguin çuen aitac testamentua
- Estando todavía fuerte de salud
Alaric ere’ jaquitunac eztute erançun
- A pesar de ello
Al-artean dirau
- Durará lo que dure... No durará gran cosa
Alatan argui eguin beçate çuen lanac guiçonen beguietan
- De esa manera luzcan
Alaxe componcen guinan alcarrequin paque-paquean; ez gaur ascotan beguiac atera-bearrean gabilçan becela. Asarre gorrian
- De la zarpa a la greña
Alaxe esango nuque neronec ere! Artuco cenduque gure pachara!
- Ya puedes decirlo...! Con razón lo dices
Alaxe esango nuque neronec ere! Artuco cenduque gure pachara!
- Ya quisieras tú gozar de nuestra tranquilidad
Alaxe içan çan nere etorrera; loac ecarri ninun. Nere onera
- Así me restablecí, recuperé la salud
Alaxe içan çan nere etorrera; loac ecarri ninun. Nere onera
- Fue el sueño lo que me devolvió la salud o bienestar
Alaxen deçu: aguindua dagoena’ ez daucagu eguitea edo ez eguitea gure naian
- Ya no depende de nuestro querer o no querer
Alaxen deçu: aguindua dagoena’ ez daucagu eguitea edo ez eguitea gure naian. Alaxen da.
- Así es; tienes razón. N.B. Uso ético de la conjugación con tratamiento de zu
Alaz guztiz ere, ona cer dan’ esquerric eman nai ez!
- No querer reconocer
Alba gorri egoa edo euri; arrats gorriac’ eguraldi
- Arreboles de amanecer y anochecer y augurios de tiempo
Albaca-albaca igon eben mendiaren tontorreraguino
- Faldeando
Albainca etorri da, mendian gora... Albetan. G
- Rendido de cansancio
Albait arinen osatu!
- Que te restablezcas cuanto antes
Albait bearric guichien eraguingo deutsagu
- Le haremos trabajar lo menos posible
Albait’ beguien aurrean iduqui bear da elea
- A ser posible; en lo posible. Eleaganado
Albait ere, arratsean demboraz oiratzeco ordu jaquina iduquitzea içango da orretaraco onena
- A ser posible
Albait, erre-gabe egon aal baledi’ obe luq