Recent changes Random page
GAMING
Lifestyle
 
Recipes
Vintage Patterns
Genealogy
Pet Diabetes
Cocktails
How-To
See more...

Esapideac a

Euskara Wiki(e)tik

Hona jo: nabigazioa, bilatu

135 laurleco berceric ez çan bildu; baino cirenac ere on’ eche artan arcecodun guelditu direnençat

Siempre vendrán bien, por poco que sea


145 nescaçar Çarautzen! Nora edo ceri beguira egon çarie, mutilac?

En qué habéis estado pensando!


1.833an çorigaistoan sortu çan guerra naasian

En mala hora


1.833an çorigaistoan sortu çan-guerra naasian

Guerra enmarañada, confusa


1.839co urtean’ echea eratzi euscuen lurrera euscaldunai

Nos derribaron la casa


1872-garreneco uda-lenean geiqui ciran berriz ere bizcor..., carlistac

En la primavera de 1.872


190 oinean jasoa arquitzen da’ eliça nagusico dorre berria

Tiene 190 pies de altura


1.932co urastietan galdu cen

Inundaciones, riadas


20.000 laurleco! Aunçaren gauerdico eztule dituc arraietan!

Friolera! Ahí es nada!


37 gurasoc galdatu diru-lagunça ori Atarratzen’ eta iru utseri emaiten diote; gaineracoac’ celai çabalean utzi dituzte

Sin amparo


37 gurasoc galdatu diru-lagunça ori Atarratzen’ eta iru utseri emaiten diote; gaineracoac’ celai çabalean utzi dituzte

Sólo a tres de ellos


37 urte orainchen bete dizquiat; eta ia-ia mutil-çar nacheoc, oraindican alaco ichuraric nic ez eman-arren

Aunque no lo aparente


38 mila quintal burni baicic ez dala eguiten urte osoan Guipuzcoan?... Gaineroncecoac banaucazqui... ez nengoque gaizqui! Paperetan ifinten da bost onelaco!

Cómo se ve que el papel lo aguanta todo!


38 urtez il çan, ondo garraztua

Tras de mucho sufrir


45 urte bacarric ditut’ eta ez ditut bi aldiz içango... Eguingo ditudanac’ orain eguin bear ditut

Sólo se vive una vez; hay que aprovechar del tiempo, que no vuelve


60 cm. ecetz, andic ona?... Bidea libre dago-ta, nai dituenac neurtu!

Que se ponga a medirlos quien lo dude


A. Ariztimuinoren bizcar utzico det araço ori

A la responsabilidad de


A asarrea içan guenduanetic’ betico arra desta deust guiçon orrec

Me guarda perpetuo rencor


A!... auxe ameneco içango da guerorengo urtea!

Este habrá sido quizá


A!... auxe ameneco içango da guerorengo urtea!

Mi último año de misiones; mi última misión oída


A baino guiçon ixilagoric eta bacar-çaleagoric ezta inun içan

Solitario; amante de la soledad; retraído


A bestelaco cera! Ic’ eure moducoac gareala danoc pensauco don

Miren a ésta! Habráse visto otra?


A, bestelaco cera!... Ni gaiztoa beraz? Ea beste bein esan!

Repite, a ver, lo que has dicho...?


A, bestelaco cera!... Ni gaiztoa beraz? Ea beste bein esan!

Miren ustedes a ésta! Miren con qué nos sale!


A biajon deguiçula! Orain ere contu orrequin çatoz?

Bien hombre! Enhorabuena!... N.B. Aquí tiene sentido irónico


A, Caicu!... Orrei jaramon eguiten asi baçara’ aldean doçu apur bateraco lana!

Para rato tienes!... Buen trabajo te echas encima!


A çan a! A çan jai ederra!

Qué espectáculo aquél!


A çan, a, lora-chortea!

Qué precioso ramillete!


A çan’ aitac eban seme-beguitacoa

Era el preferido de su padre


A çan arrotzen leunqueri ta agur-eguitea!

Qué manera de adular y de rendir honores!


A çan atseguina, nic euqui nebana domecan! Estuan nago, barriro domequea eldu arte!

Estoy impaciente de ansia


A çan chorieri eutsen joquera!... Arbolara igon-baric igarten eban’ barrucoac eguiten, ala arrautzacaz egoan biregarroaren abia

Qué afición les tenía!


A çan chorieri eutsen joquera!... Arbolara igon-baric igarten eban’ barrucoac eguiten, ala arrautzacaz egoan biregarroaren abia

Construyéndose el nido


A çan citala’ guerora oso goçatu çan

Con lo cascarrabias que era, más tarde se amansó


A çan euri-jaustea, lengo eguazten iluncean! Une batzuetan irudien cirudien’ erri au eroan bear ebala

Qué manera de llover!


A çan ezti-bitsa, alcartu guinanean!

Qué gozo el nuestro!


A capas içango da ondino, lagunari labainie sarceco!... .-Ca! esan bai!... Arec echacoc orretaraco odolic!

No tiene valor para eso!


A ce aroa, Jaungoicoac bedeincaturic’ garia ereiteco!

Oh qué hermoso tiempo de bendición!


A ce biotz-ondocoa eman cidan!

Qué gran impresión me causó!


A ce ciquina atera dioçun beguitic! Esan dioçuna’ bearric esan dioçu! Bestela norc daqui cer guertatuco citzaion!

De buena se ha librado, gracias a tu aviso!


A, ce ençuteco berso ederrac bota cetien gure Embeitac!

Qué versos tan dignos de ser escuchados...!


A ce gogorra dan urlia confesore! Enauca urrengoan artua!

Ya no me pillará otra vez...!


A ce ichu-aurrecoa ori! Ongui eracutsi bearrean berariaz gaizqui eracusten duena

Valiente lazarillo!


A ce ichurazco oilascoac!... -Gobernatu’ ta... eransi eguiten!...

Qué preciosidad de pollos!


A ce ichurazco oilascoac!... .-Gobernatu’ ta... eransi eguiten!

Cómo no van a estar preciosos! Es natural que estén gordos, siendo tan bien atendidos


A ce nolaco gipoiac arceco cegon, impernuco etsaia!

Qué derrotas iba a sufrir...!


A ce nolacoa bera, baztarrac sututzeco!

Entusiasmar, levantar en vilo a la gente


A ce nolacoa bera, baztarrac sututzeco!

Es especial; no hay como él para


A ce nolacoa ceran çu!

Ya estás tú bueno! N.B. Dicho aquí en tono festivo


A ce nolacoac, biac, inori lotsac emateco!

Vaya un par de elementos!


A ce nolacoac izlari biac, baztarrac sutzeco!... Chalo-jotze gogorra eguin citzaien

Fueron muy aplaudidos


A ce ospea ta ardaila atera duten lengo astean’ alde batetic Goi-Americac, eta bestetic Alemaniac!

Qué bulla o jaleo han armado...!


A ce porruac atera bear nizquian, aren çai guelditu baninça!

Lucido habría quedado si...! Menos mal que no le seguí aguardando!


A, cein pocic icusten dogun oinche arerioa il-bidean! Arec laster dauz azquenac eguin emen! Beian bego!

Pronto habrá concluido su existencia por aquí!


A celaco erraldoia danac bildurtu guran!

N.B. Vaya gigantón Dicho irónicamente de un esmirriado


A celaco iru bilduco litzaqueçan!

Qué trío! Qué terna harían!


A celaco narrucoac emongo eutsoçan bere aitac!

Qué buenas zurras le daría!


A, celacoac esan deutsadaçan lotsabaga orreri! Ençun bear baditu’ ençun ditu!

Hay que ver las cosas que le he dicho!


A, celacoac esan deutsadaçan lotsabaga orreri! Ençun bear baditu’ ençun ditu!

Me las ha tenido que oir! Bueno le he puesto!


A cer aldi ona eman didaquean ire cartarequin!

Qué buen rato me has hecho pasar!


A cer baba-lastoa den ori!

Larguirucho y débil


A cer begui-ondocoa eramango duen!

Qué mojicón se va a llevar!


A cer bi!... bata çu’ eta bestea ni!

Qué par de dos! Qué pareja la que formamos!... Tal para cual


A cer bicoa!

Qué par de dos!


A cer çacurra arrapatu dun!

Qué buena mona llevas, chica!


A cer çacurra arrapatu dun!

Qué galbana tienes, chica!


A cer cascarrecoa emango cioten deabruari!

Qué chasco se iba a llevar el diablo! Qué derrota!


A cer chomin,... datorquion-ori!

Vaya un tipo! Valiente pájaro!


A cer dirua leucaquen eche onen jabeac!

Cuánto dinero sacaría!


A, cer eche-jalea hartu hintudan, hi!

Derrochador


A cer eldu-aldia eman bear diotan, topatzen detan lecuan!

Qué estrujón abrazo le voy a dar!


A cer elurr-eraunsia ari dan’ nic daquidan mendi batean!

Qué tormenta de nieve está descargando!


A cer eperra arrapatu cinun bart!...

Qué mona pillaste! Qué borrachera!


A cer eraunsiac bota ditun amabost-aldi ontan!... Urratu ederra eman dio camioari!

Qué temporal de lluvias!


A cer eraunsiac bota ditun amabost-aldi ontan!... Urratu ederra eman dio camioari!

Cómo ha estropeado la carretera!


A, cer gosea neucan!... gosea becela ere!

Tenía un hambre atroz


A cer guicencea, nic eguin bear dedana!

Lo que voy a engordar, con el trato que aquí recibo!


A cer ipurdicoa içan çuen!... Cer eroricoa, cer galcea edo çoricharra!

Qué talegazo o costalada se dio!


A, cer ipurdicoa içan çun! Galce polita...

Menuda pérdida, la que tuvo!


A cer Jesusen umeac, çu ta ni bioc!

Vaya un par de cristianos, los dos!


A cer languilea çauden!... Urte gucian ordu bat-bere ez lanean!... Alperr-onci!

Vaya un trabajador!


A, cer locatz-nastea eldu den! Sortuco dan

Qué líos se van a originar de ahí!


A! cer manchunga achitu duen eguzqui copet-çabalac çu bere mende arcearequin! Nescacha eder bati esana

Qué ganga o fortuna la del sol!


A cer morroichoa ecarri deçuena! Chochac becela sutara botatzeco moducoa!

Es un inútil


A cer mutico trebe ta latzac irten dun Sumbila-tican! Gaur egunean’ bera degu aizcolarien chapeldun

Qué chico tan hábil y tan fuerte ha salido


A cer nolaco seico-oguia bota duen ire amac mundu ontara!

Ah, pedazo de tonto!


A cer nolacoac emango dizcatan, alperr aundi orri! Ez din, ez, eche ontan bearric eguingo!

La paliza que le voy a dar!


A cer nolacoac ematen dizquidaten açal-il oec!

Cómo me hacen sufrir estos callos!


A cer oilo-jateac, egun artan!

Cómo nos vamos a poner de comer gallina!


A cer parea... caracola ta barea!

Qué par de dos!... Allá se andan...; poco se diferencian


A cer perrechicue çu!... Axecuan edo malçurquerian dabilenari esana

Ya estás tú bueno!


A cer perrechicue den ori! Mutil ona duc ori!

Buen perillán es ése...!


A cer semea bataiatu çan, Ernaniaco pontean! Joanes de Çubieta, Francico erregue arrapatu çuana

Qué gran hijo de Ernani, aquél! Qué gran hombre!


A, cer soinu ederrac jo dituan!... -içaten da euren lenengo esan-bearra

Es lo primero que les viene a la boca


A, Chomin! Çu gora çoaz, gora... Guri ez becelaco cucurrucu jotzen diçu oilarrac

A ti te va muy bien; a ti te sonríe la fortuna


A, choro-ondo!

Vamos, bobo!


A, cital galducua! Euc dona aguiri celangua al-açan erdi-sorguin ori!... Constitucinoari botarico bersoa

Ah, miserable!


A citala! etzera, ez, oraingo gaitzarequin ilco!

Lástima no te mueras de una vez!... N.B. Fórmula de maldición


A! çoin goxo den itzalean!

Qué a gusto se está...!


A coitau aundia’ jostorratzetic bici da

Vive de la aguja; de la costura


A çori ona ta atseguina’ ur jaincozco ori aoa-betean edatera eldu diranena!

Beber a placer, a saciedad


A, çoroac! Oro erranican ere’ guelditzen da cer erran

Todo lo que se pudiera decir, siempre sería poco


A!.. çure onez eguin dedana eçagutzen bacendu!

Lo que he hecho por tu bien


A da elicea Lequeitio-coa!... An Ama-Mariac biotzeratuten daben atseguina’ da atseguina!

Aquello sí que es delicia para el corazón!


A da gaucearen ederra!

Qué cosa más preciosa! Qué preciosidad!


A da gaucearen ederrai

Qué cosa más preciosa! Qué preciosidad!


A, demontre chanchilu!...: A, lucainca-tzarra! cer arquitu beaçu bear deçu lecu onetan?

Tonto, más que tonto!


A!... emon al banei... dedar andi bat!

Oh, si yo pudiera lanzar un gran grito!


A ero çoroa, cer ago esaten? Eguin joc ireac!

Ya ha llegado tu última hora...; estás perdido


A gente çoro ta gatz-baguea! Noc lausotu ditu çuen beguiac? Nor içan da onelan çora-eraço deutsuena?

Fascinar


A gente çoro ta gatz-baguea! noc lausotu ditu çuen beguiac? Nor içan da onelan çora-eraço deutsuena?

Oh, insensatos!


A gente çoro ta gatz-baguea! Noc lausotu ditu çuen beguiac? Nor içan da onelan çora-eraço deutsuna?

Anublar la vista


A guiçajoa! Nere astecoa naico uque ic jairaco!

Ya quisieras tú para los días de fiesta lo que yo como en los días ordinarios! Pobrete! qué te vas a comparar conmigo!


A guiçon-a’ çoratuta edo euala egoala, esan cetsan amari: içan-be, a egoera’ ez çan ain leguezcua

Aquella manera de estar no era muy normal que digamos


A, guraso ez-jaquinac! Ez daucaçu beste gauçaric cer aguindu? Ecin asmau doçu beste sari bat?... Gauça buru-guichicoac çara!

Sois bien cortos de imaginación... si no sabéis ofrecer premio mejor. N.B. Flexiones verbales de sentido plural


A, guraso ez-jaquinac! Ez daucaçu beste gauçaric cer aguindu? Ecin asmau doçu beste sari bat? Gauça buru-guichicoac çara!

Sois bien cortos de imaginación, si no sabéis prometer premio mejor. N.B. Formas verbales ya arcaicas de significado plural


A ipoin guztia’ amesetacua çan

Era fantasía


A, Jauna! Eguiaz eta beguiaz’ guci-ori ontasun eta amorioa cera!

Eres todo bondad, verdaderamente


A, Jaungoicoa, gauça gucien gainecoa!

N.B. Una exclamación usual


A, Jaungoicoa! Gure aldia noiz içango ote da?

Cuándo nos tocará a nosotros la dicha?


A, Joxe, Joxe!... Euscalçaleren lecuan erbesteco edocein albistari ecarri bauan salceco’ porru-aci obeac ateraco ituan!

Habrías sacado mejor provecho


A laco arpegui-gogorric ez dot eçagutu

No he conocido otro insolente como aquél


A, lapurra! Pagatu bear didac, eguin decan esquerra! Oroituco aiz, ago pixca bat!

La fechoría que has cometido


A, lelo, lelo! Nire buztenari goatzen dutzeque-lacoan’ pago-çuzterrari goatzen dutzec

Creyendo que agarras mi cola


A lortu eztabenean dator nigana... Ez eraguin gueiago asmo orri, ama! Ni enaz ezconduco Mati-gaz

No insistáis más sobre ese proyecto


A lucainca!

Tonto, más que tonto!


A, Maisu Juan! burutacino ta çaio donga orrec quenduiçuz!

Deja a un lado esas ocurrencias y recelos!


A, moteil! Orain ere nere çarrean’ joango ninuquec ni bi ordu baino leenago çuen echera

A pesar de mi edad..; con todos mis años


A, mutil, orrec doçac oilascoen ederrac daroaçanac! Cegan erosi doçac?

Qué pollos tan hermosos llevas!


A, mutil! orrec doçac oilascoen ederrac daroaçanac! Cegan erosi doçac?

Cuánto has pagado por ellos?


A, mutil!... Orrec gauçoc olan içango doçac; baino ezcombarri orreençat-be eztoc paltaco eroan-ala arri...: danoençat jagoc-eta... Danoc içango cer jasan

Tampoco a ellos les faltarán cruces


A mutilac!... Ezta içan a nescatila charra! Nescatilie-baric’ bei çuriaren jaubea içan da; eta manca-manca eguinda ichi nau!

Buena señorita era ésa!... Ya, ya...! N.B. No tenía de señorita sino el disfraz. Era el dueño de la vaca


A mutilac!... Ezta içan a nescatila charra! Nescatilie-baric’ bei çuriaren jaubea içan da; eta manca-manca eguinda ichi nau!

Me ha dejado baldado


A mutilac!... Ezta içan a nescatila charra! Nescatilie-baric’ bei çuriaren jaubea içan da; eta manca-manca eguinda ichi nau!

No era señorita, sino


A nere laguna’ gau-choria çan

Era un noctámbulo... aquel compañero mío


A nere umeec! Quixmie jaio dec, galduuc gaituc orainche... Bota naçaçuia ni emendi gain beera...!

Lanzadme por este precipicio!


A nesca! contu latzac doçan orrec niretzat!

Demasiado complicado para mí


A, nesca! contuz ibili adi! Bermioco jaureguian, gonadunençat-bere lecu naicoa eiagon-da!

También para las mujeres hay sitio abundante en el manicomio de B


A nescatila polita icusi eban ordutic’ maitetsu ebilen

Andaba encariñado


A, nire seme biotzecoa! Celan olgauco enaz, çu osaturic icusita? Nun euqui nei bazcari goçoagoric?

Puede haber banquete más agradable para mí?


A, Ochoco, Ochoco! Nere buztenari aucholacoan’ pago-çuztarrari aucho...

Creyendo que agarras mi cola


A, oilo-lapurra!... -A, senarrac igues eguindacoa!... -Eta çu’ senarrari igues eguina!

Ladrona de gallinas!


A, oilo-lapurra!... -A, senarrac igues eguintacoa!... -Eta çu’ senarrari igues eguina!...

Abandonada por imposible o inaguantable


A, oilo-lapurra!... -A, senarrac igues eguintacoa!... -Eta çu’ senarrari igues eguina!

Escapada de casa


A’ onan eguin bear leuque... ta ori’ olan içan bear leuque... ta, ta... baina guztiac atzera eguin

Una cosa es predicar y otra dar trigo


A, Pachi pardel!... Baldin balequi anaiac emen cer igarotzen dan’ laister litzaque etorri...!

En seguida le tendríamos aquí... Se plantaba aquí de un brinco


A, Pachi pardel!... Baldin balequi anaiac emen cer igarotzen dan’ laister litzaque etorri...!

Perdulario, calavera


A, Praiscu!... chapela buruan euquitea ezta asco’ euscaldun ona içateco... Ezta Iturriberrigorrigoico icençat euquitea-bere

Ni tampoco apellidarse


A, Praiscu!... chapela buruan euquitea ezta asco’ euscaldun ona içateco... Ezta Iturriberrigorrigoico icençat euquitea-bere

No basta


A, quirtena! ez dec icusten ilarguia? -A, çoroa! ez dec icusten eguzquia?... Onela cijoacen quimeran

Así iban altercando


A, sortatzarra, muguitu adi!

Vamos, torpón, gandul, ... muévete!


A! ta celan dan guçur andia baino andiagoa erraz dala cate ori urratutea!

Qué gran falsedad es!


A, tonto çarrac!... .-Norc’ eta çuc esan bear guri tonto çarrac!

Pero es posible que seas tú quien nos califigue así?


Aaa! Ba çoaz? Agur, eta ondo bici! Mesede andia eguin deuscuçu... Çabalago joango gara

Así iremos más anchos..., más holgados en el coche


Aaa bejondeicala!... çacurra jango al dec!

Bravo! Valiente! Dicho familiar


Aal bacinduquet nerea!

Oh, si fueses mía!


Aal badaquiçu’ çoaz orduan, bere bacartasunean lagun eguitera

Si te es posible


Aal çuen gaiean lagundu cion

Le ayudó en la forma que le fue posible


Aal çuen leenena’ guibela quenduco cion araquinac cherriari

Lo antes posible


Aal dabeen guztian erdereari equiten deutse, mordoilo-mordoiloca bada-be

Se ponen a hablar en castellano


Aal dabeen guztian erdereari equiten deutse, mordoilo-mordoiloca bada-be

Aunque sea chapurreando


Aal dabenac’ aal daben-bestean

Según las posibilidades de cada uno


Aal danic lasterren erosi eguiçu...!

Cuanto antes


Aal dunac’ aal duna...; eta aal ez dunac?

Y quien no puede, qué va a hacer?


Aal dune eguiten dunari’ ez iago gueiago escatu!

Quien hace lo que puede, no está obligado a más


Aal gucian aal gucitan etorri naiz

Todas las veces que he podido


Aal içanez’ garbitu daieçala aimbat lasterren’ euren euspenaren contuac!

A ser posible


Aal nebancho au eguitea erabagui neban

Determiné hacer eso poquito que yo puedo


Aaldancho gucian jardunda ere’ lanac içaten ditu gu becelacoac

Aun haciendo todo lo que buenamente puede hacer uno


Aanztu çan’ garai artan çuri emandaco itza: nesca arc’ bestetan bilatu çun çarrailaren guilça...; ta çu’ alargun mendijan ardi-çai çabilça

Se fue con otro


Aari bien lenen-talca’ mocha da: ilago du soinua; ez baitira aurrenetic jauci buruz-buru

No han salido frente a frente


Aari bien lenen-talca’ mocha da: ilago du soinua; ez baitira aurrenetic jauci buruz-buru

Produce un ruido más apagado el choque


Aariac eta aunçac gora-goraca eta aguiraca dabilçanean

Andar furiosas, excitadas y alborotadas


Aari-apustua irabaci-arren’ leitzarrec ez dute aicequeri asco: dirua jaso dute, icenic ez asco

Han cobrado el dinero, pero no mucha fama


Aari-apustua irabaci-arren’ leitzarrec ez dute aicequeri asco; dirua jaso dute, icenic ez asco

Pocas ganas de fanfarronear


Aari-izterra aurreco bi oinen erdian arturic’ marmar asi çan Pinto, bildurrez etziola Sultanec paquean utzico

Empezó a gruñir... el perro Pinto


Aari-jocua içan çan egüerdi-artean: laroguei copetaco eman cituzten, eta gureac irabaci

Ochenta topetazos


Aarito baten alde’ diru andia ipini eban

Apostó una gran suma


Aaronec esan cion’ arren, Jaincoarequicoa eguin ceçala, lembailen arreba sendatzeco

Que intercediese con Dios


Aaronec etzuen escaera oni gogor eguiteco adina copeta içan

No tuvo valor para resistirse a


Aaronen ilberria artu çutenean’ negar-malco minac ixuri cituzten

Derramar amargas lágrimas


Aaroni beguiac betico arguitu ciozcan castigu içugarri onec

Lo escarmentó, lo ilustró definitivamente


Aaztu ez, baina atzendu bai, eguingo litzaizquiguque aaideac, noicean-bein alcartuco ezpaguina

Si no olvidar, sí al menos perder la familiaridad


Aaztua’ galdua içaten da. Ez da inorençat içaten

Lo olvidado, dalo por perdido


Aaztuta negon, garbi-garbi... Icusten deçu cer choro nagon?

Ya ves qué desmemoriada... cómo me flaquea la cabeza


Aaztuta negon, garbi-garbi... Icusten deçu cer choro nagon?

Completamente olvidado


Abadadune chito erazcoa da, ilunceti apal-orduraino’ sutondoco inguruan berba eguiteco, inori ecetan icutu-baga

Sin murmurar o dañar


Abade aditu bategaz itundu çaitez!

Vé a consultar a; entiéndete con


Abade agurgarri au’ oso-osoco euscaldun jator-jatorra dogu

Un vasco enteramente genuino


Abade bat, bear leuqueen-bestecoa ez balitz’ abade guztiac charçat arceari ondo derichaçu?

Si no fuera lo que debería ser


Abade buru arguico orrec eche-bazterrean eguin dituan lan eder ascoren barriric norbaitzuc ez euquitea’ içan leique

En el retiro de su casa


Abade danac’ bat-bestetu guinaiz aldra bitan

Dividir o distinguir en


Abade doaiz soindu bat cinan. Jancia

Dotado de grandes talentos; adornado de grandes dotes


Abade euscaldun oso-osoa dan batec bidaldu dauscu lancho au, Manila-tic

Vasco de cuerpo entero


Abade gazte arec’ ontasun utsa dirudi; ta arrera charric edocetara-be ezteust eguingo

Parece la bondad personificada


Abade gazte batec albistea bialdu dau’ oiturazco mecea emongo dabela onen egunetan eta onen ordutan

Tal día a tal hora


Abade gordin bat’ jasean da bee beetic’ Parce mihi Domine erezten cantatzen asi çan

Un cura robusto, fuerte


Abade gordin bat’ jasean da bee beetic’ Parce mihi Domine erezten cantatzen asi çan

Garbosamente


Abade guztiac dagoz araço onen jaquitun

Conocen de este asunto


Abade içateco-beste ba daqui!

Con lo que sabe, podría valer para cura


Abade jauna, gurutze santu ori ecarri bear dit: nere biotza bereganduric’ ilceco jarri nai nuque

Disponerme a morir


Abade jauna’ loor eta buru-auste andian aurquituten da gaur, celan onduco oineztarriaren calteac

En gran apuro y preocupación


Abade jauna’ loor eta buru-auste andian aurquituten da gaur, celan onduco oineztarriaren calteac

Pensando en cómo reparar los daños del rayo


Abade jaunari onembesteco bat diru escatu ei-eutsoen, eta ac uca

Cierta cantidad


Abade orrec’ urratu dau bidea; orain ba daquigu celan ibili

Nos ha dado el ejemplo


Abade orren gorputza’ oso-osoric ei dago

Esta incorrupto


Abadea car-car-car barreca ichiric’ urten eben eleiçatic ezcondamutuac

Riéndose a mandibula batiente


Abadea chapel çuriaz!... Ichura ederra!... Ez artu janciari lotsa gueiago!

Es posible que tengan tan poco respeto a su hábito talar?


Abadea chapel çuriaz! Ori-be icusi eben. Ichura ederra! Ez artu janciari lotsa gueiago!

Qué facha!


Abadea chapel çuriaz! Ori-be icusi eben, Ichura ederra! Ez artu janciari lotsa gueiago!

Qué poco respeto a su hábito talar!


Abadea etorri danean’ chera andia eguin dautsoe danac

Le han hecho objeto de una gran acogida


Abadeac au ençun ebanean’ liburua lepoz-gora çabal-çabalic oe-ganean ichita’ curutze bat eguinaz... sur-ganean ipini eutsan agurachuari escua

Dejando el libro abierto boca abajo


Abadeac bere mende artu nindun

Me recibió por suyo


Abadeac eta alcateac’ emacume bat bialdu eben’ gabeco ordu batac baino bacarrago egoan guiçon errucarria çaindu eguian

Para atender a aquel hombre reducido a la más absoluta soledad


Abadeagaz iru aste edo neroiaçala’ çutunic egoteco gauça eninçala gueratu ninçan, gosearen gosez

De pura hambre


Abadearen aurrera çanean’ garbi autortu eutsan Praixcoc cetaraco ustean ioan

Qué intención le traía a su presencia


Abadearen esanen esanaz’ autortu eban mutilac’ gueichuago-bere ba eucala

A fuerza de insistirle el sacerdote


Abadearen escuman’ mutil mocoti bat egoan, alde guztietara adi

Mirando atentamente a todos lados


Abadeareneco balcoian egoçan biac, autu-mautu goçatsuan

En amigable charla


Abadeari dirua çucen bialdu gura deutsenac, oineztarriaren calteac onduteco

Enviárselos directamente


Abadeari ta alcateari cer edo cer esan otsen maisuac’ da burutic beatzetara ondo aitu osten guztiac

Me observaron con atención de pies a cabeza


Abadeen boz ederra aotan artuta

Tomando como pie de conversación


Abadeetan’ guichi-guichi batzuc baino aurquitu ez ditut eusquera-çaleac

Fuera de unos poquísimos


Abadetzaco bidea eman naian aci çuten echean, seme bacar ori

Orientarlo al sacerdocio


Abadia’ n papera emon içango dautsac guiçonchu orri? -Bai, emon ez’ chapel-barruan euquita?

Cómo no se lo iba a dar!


Abagadune chito erazcoa da, ilunceti apal-orduraino’ sutondoco inguruan berba eguiteco, inori ecetan icutu-baga

Es una ocasión muy propicia


Abagunea bila ta bila ibili da mutila’ Garaciri ondora ele bi esateco

Buscando con empeño una oportunidad para


Abagunea bila ta bila ibili da mutila’ Garaciri ondora ele bi esateco

Decirle de cerca dos palabras


Abarascac’ bata besteagandic onça ta erdi-na tarte bear luquete

Deberían distar pulgada y media unas de otras


Abarca çar batec aina ez diat balio!

Estoy hecho ya una calamidad... No valgo ya dos cuartos


Abarca çarrac tatarrez dituztela baserritic calera etorri mirabe... ta norc eçagutu gaur nescacha aiec?

Venir de sirvientas


Abarca çarrac tatarrez dituztela baserritic calera etorri mirabe... ta norc eçagutu gaur nescacha aiec?

Arrastrando sus abarcas


Abarca oiec’ leun eta labainac daude, ar-coscoen gainean ibilceco... Oinazpiac ebaquico çaizquit

Se me van a llagar las plantas de los pies


Abarcaduna içan-arren’ guc ainaco escolea aldean dau

Tiene tanta instrucción como nosotros


Abarr-Igande inoc ençunda igoina eracusten badau’ baquiçu cer erançun

Si le hace asquillos a la palabra


Abbadie botatzeco aldigaitzean baitzen’ deus eguitecoric etzuten Urruinarrec. Pilotan

No estaba en buenas condiciones de juego


ABC eguncaria’ aldi-baga ichi-eraguin dabe, eta artezcaria lotu. Detener

Lo han clausurado por tiempo indefinido


ABC-c’ alde-aldera au berau dino... Lur-banatze ori’ ardura andico gauça da

Dice casi esto mismo


ABC-c’ alde-aldera au berau dino... Lur-banatze ori’ ardura andico gauça da

Es de gran trascendencia


Abe orretan egon çan çuen eguilea minetan

Ahí padeció


Abeac eransia det

Me viene de casta


Abec comeriac, ecer guchigatic!

Qué de líos, por bien poca cosa!


Abec dira gureac! Euscaldunen landaretic atera dira; eta Cucuilu-cucuiluric atera ere!

De lo más genuino o castizo


Abec ere bota cituen echetic, seculaco laisterren

Darse prisa a; sin hacerse esperar


Abec ere laguncho on batzuec daude!... Bareac! Nundic-nai sarcen dira liquisqueri oiec, inça asten duenean

A la hora del rocío


Abec ere laguncho on batzuec daude!... Bareac! Nundic-nai sarcen dira liquisqueri oiec inça asten duenean

Pues también se las traen! Valientes pícaros! Limacos


Abec ere laguncho on batzuec daude!... Bareac! Nundic-nai sarcen dira liquisqueri oiec, inça asten duenean!

Estos indecentes... limacos


Abec uste-gabeco gauçac pasatzen dira munduan!... Bai! eguia: mundua eztago gueldiric!

Qué sorpresas se dan en la vida!


Abec uste-gabeco gauçac pasatzen dira munduan!... Bai! eguia: mundua eztago gueldiric!

Qué vueltas da el mundo! Qué de cambios!


Abegui guztiz amulsua eguin eutsen echeco guztiac; eta egüerdi-aurrean ondo jolastu ciran’ ango edo besteco ipuinac alcarri aguercen

Contando historietas de aquí y de allá


Abegui on bat euqui bear leuque

Buena acogida


Abejondaiçuela, mutilac!

Bravo, muchachos! N.B. Será una prueba de que la expresión viene de Abeak on daizuela?


Abelec bedeincatu daiala!...

Dicho popular referido a una criatura aún no bautizada


Abelera ona etorri çaio guiçajoari!

Vaya una situación la que se le ha creado!


Abel-gorriac beçain mutu gueunden; erausiagatic cerbait’ etzuen niorc aditzen guc guerausana

Nadie entendía aquel farfulleo o balbuceo nuestro de infantes


Abendoan elurra’ burdinez; urtarrilan elurra’ alçairuz; otsa-ilan elurra’ çurez; marchoan elurra urez

La nieve es comparable al hierro en diciembre, al acero en enero, a la madera en febrero, al agua en marzo


Abendu legorra’ urte ugaritsua

Diciembre seco, año fecundo


Abendu ontan’ guelditu-gabe jo dute içotz eta ormac...: legueac oquertu dira

Heladas y más heladas, sin interrupción


Abendu ontan’ guelditu-gabe jo dute içotz eta ormac...: legueac oquertu dira

Parece como si se hubieran cambiado las leyes de las estaciones


Abendua’ jai uts eta gau uts omen da, esaera çarrac dionez. Jai onac eta lo onac içan ditzagula!

Diciembre, mes de ritmo bajo para el trabajo


Abendua’ jai uts eta gau uts omen da, esaera çarrac dionez. Jai onac eta lo onac içan ditzagula!

N.B. Fórmula de buenos votos


Abenduac egunic ez: jai uts ta gau uts

Diciembre: mes de días cortos y muchas fiestas


Abenduco eguna’ arguitu-orduco iluna

Días cortos y oscuros los de diciembre


Abenduco eguzqui churiaquin eta ostatuco nescache ederraquin’ ez piatu

No fiarse del sol pálido de Diciembre ni de las chicas agraciadas de las posadas


Abenduco elurrac’ orz luceac ditu

Nieve de Diciembre cala muy hondo


Abenduco eulia baino lotsagabeagoa

Un desvergonzado


Abenduco eulia baino ozquilagoac garela

Cobardes, apocados


Aberas-minez dabilana’ deabruaren sarean sarcen da..; diru-gosea da gaitz gucien erroa

Quien anda ansioso de enriquecerse


Aberasteari oso emana çan Franciscoren aita; ta diru-pilac beguia çorrozten ciona

Excitaba su codicia; le aguzaba la vista


Aberasteari oso emana çan Franciscoren aita; ta diru-pilac beguia çorrozten ciona

Muy codicioso


Aberasten ari da’ baina ecin da poztu: çulo bat du biotzean, itsutu ecin dana

Siente un vacío, que es imposible llenar


Aberasteric ez det nai

No quiero hacerme rico


Aberastu çan, baina gueroztic ez du osasuna onic: odolac josia dauca

Está congestionado


Aberastu ez’ baina bildu du ceocer

Allegar algún dinero


Aberasturic icusten çaitut il bear doçun aurrean

Poco antes de morir


Aberastutzeco laimbat beingoan ematen etzebalaco’ utzi eguin cioten lambide ari

Porque no les producía mucha ganancia


Aberats aren eche-atadian egoten çan, aren maico apurrac jango cituqueanean

Deseoso de poder comer


Aberats dago ta biciro egoquia da... Itz bat esan gueneçaioque, nai badeçu: ea nola arcen dun

A ver qué le parece la idea


Aberats, eder, ona’ iru gauçac baten erreçac ez dira bilatzen

Las tres cualidades juntas


Aberats guciai gainac artu nai dizte chucuntasunez’ cembait languileren seme-alabac

Les quieres aventajar en atildamiento


Aberats içaitea baino’ omen ona hobeago

Más vale buena fama que riqueza


Aberats içatea certaco da’ gogoa içan eta jan bear ez bada?

Si tiene uno que abstenerse de comer


Aberats ichasoz etorrana’ caiaren aurrez-aur galdu da, bere ondasun-onci ta guzti

Frente al puerto


Aberats irten ninçan’ eta uts-utsic nator

Vengo sin nada


Aberats naiz, eta ez naiz nihoren behar

No necesito de nadie


Aberats oquitua da

Un millonario


Aberats porrocatua çan

Enormemente rico


Aberats ta pobre, Erregue ta eçac’ ona guztioc erdue!

Reyes e indigentes..., venid!


Aberatsa’ aide andi eguin eben, pobrea aide chiqui

Pariente próximo; pariente remoto


Aberatsa çan’ baina andraçalea; ta quinu baten jan cituan bere ondasunac

En un instante disipó sus bienes


Aberatsa ceruan sarcea baino erraçago da’ baga-soca bat jostorratzaren beguian sarcea

Una maroma o cable


Aberatsa da...; ta lobac ondo esango deutsiena’ eztago esan-bearric

Dicho se está que lo tratarán bien


Aberatsa dala?... Orduan an nua ni xegara bician! Eçagutu bear det obeto

Me voy volando a pescarle


Aberatsa dala Peru?... Eztago olangoric!

No hay tal...!


Aberatsa dala-ta, orregaz ezcondu ni?... Sats sortuco al-jacoz berorren urrepiluoc! -Ori’ larregui esatea da...; echaco inori olaco irainic eçarri bear...

Ojalá se le pudran sus dineros!


Aberatsa danac’ bilatuco dic bai, ni baino senar obea; ta arlotea içateco berriz’ ni neroni neoc naicoa...

Me basto conmigo mismo


Aberatsa ere hil cen’ eta infernua içan çuen ehorz-lecu

Fue sepultado en el infierno


Aberatsa etorri al da Angel? .-Içugarri!

Enormemente rico! Mucho, hijo, mucho!


Aberatsa’ hain biluz-gorri sortu cen, nola probea

Nació tan desnudo como


Aberatsa içan-arren’ nescachac icusi nai ez naute aldean

No quieren que me acerque a ellas


Aberatsa nai deçu mutila, nundic edo andic

En cualquier forma que sea


Aberatsac alderdi asco içan-arren’ ez dira gu baino çori obeco...

Aunque tengan muchas ventajas o recursos


Aberatsac al-dira? -Arançabal-darrac baino ondocho aberatsagoac

Bastante más ricos que


Aberatsac baçara’ ascatu biotza ondasunetatic’ emeco gauçai josiric euqui-baga!

Apegado a las cosas terrenas. N.B. Bazara: forma verbal con sentido plural


Aberatsac baçara’ ascatu biotza ondasunetatic’ emeco gauçai josiric euqui-baga!

Desprended el corazón de... N.B. Bazara forma verbal con sentido plural


Aberatsac, enechoa,... ecer guchiri beguira egoten dira, nescamea echetic botatzeco. Edocein age’ naicoa içaten

No necesitan mucho para... Por cualquier motivo la despiden


Aberatsac omen... baina bear guera

Fama de ricos, pero pobres de hecho


Aberatsac ortan asi artean badago’ ba dagoque puzcacho batean!

Ya puede esperar sentado!


Aberatsago ta çailago içaten dira cembait

Cuánto más ricos, más mezquinos


Aberatsai’ emona emonic ere’ franco gueratuten jaquen beti

Por más que dieran


Aberatsaren atean’ guiçon behar bat çatzan, oro çauri

Solía estar tendido un pobre, cubierto de llagas


Aberatsari’ guztiac ondo esaten deutsee, guztiac naia eguiten deutsee

Todos le halagan, le hablan con afabilidad


Aberatsari’ guztiac ondo esaten deutsee, guztiac naia eguiten deutsee

Todos tratan de complacerle


Aberats-bidea da, diruçalearen iduriz’ çorioneraco bideric çucenena

El camino de la riqueza


Aberats-çurrian ezcondu çan çar batequin

Mirando a su condición de hombre rico


Aberats-echeco alaba çala cion; ta bere burutasun bategatic echetic alde-eguinda cegoala

Por un capricho suyo


Aberatsei’ emanac emanic ere’ franco guelditzen ceien

Aun después de dar todo lo que diesen


Aberatsen artean’ çauscada andia eguin ei dau barri onec

Causar gran impresión


Aberatsen bat, lodi-esquerguea

Ricachón, millonario


Aberatsen buruqueri bat baino ezta guztia

Un capricho de los ricos


Aberats-ençutea ecarri doçu

Traer fama de rico


Aberatsengandic jaio cinan’ eta oparo datorquiçu, jaquin-gabe nondic. Bicitzea cer lan dan’ eztaquiçu oraindic

Todo te viene a pedir de boca


Aberatsengandic jaio cinan’ eta oparo datorquiçu, jaquin-gabe nondic. Bicitzea cer lan dan’ eztaquiçu oraindic

No tienes idea de lo que cuesta vivir


Aberatseric aberatsera ebilen: bestec ez eutsan gogoa betetan; beti ebilen goietatic

No le satisfacía ningún otro


Aberatseric aberatsera ebilen: bestec ez eutsan gogoa beteten: beti ebilen goietatic

Siempre soñaba en grandezas


Aberatstasunetic, sabeldarraiotasunetic sorcen da’ becatua; neurriz bicitzetic, sabel-ederretaco içaitetic’ heldu da debocinoa

De la glotonería


Aberatstasunetic, sabeldarraiotasunetic sorcen da’ becatua; neurriz bicitzetic, sabel-ederretaco içaitetic’ heldu da debocinoa

De la sobriedad


Aberats-usaina susmetan asitacoan

Olfatear, barruntar riqueza


Aberçalea ninçala jaquin ebanetic gora’ bereala asi jatan ulea arcen

Desde que se enteró de que


Aberçalea omen çan N. e? -Bai Jaincoac nai baçun!

Ya lo creo! El o nadie!


Aberçaleac dira gueienac; eta beste emparauac-be’ gueure usaina dauquenac

Simpatizantes; afines a nosotros


Aberçaletasun onen queia ta erre-usaina sumau dabe francesac; eta çarataca asi dira esaten’ arriscua aguertu dala gueroraco

Percibir o barruntar el tufo de


Aberçaletasunaren çarba çapalcen eguinalac eguina çan; baina, ordun-da quemensuago çabaldu da

Aplastar los brotes de


Aberçaletasunaren çarba çapalcen eguinalac eguina çan; baina, ordun-da quemensuago çabaldu da

Hacer lo posible por


Aberçaletasunaren çarba çapalcen eguinalac eguina çan; baina, ordun-da quemensuago çabaldu da

Han cundido con tanta mayor fuerza


Aberçaletasunari josita dago aspaldian

Entregado de lleno a


Aberçaletasunic ez dago nesca oien artean: uts eman dute bear-bearrenean

Han fallado cuando más falta hacían


Abere alperrac mailura bialcen dira

A dónde irá el buey que no are?


Abere andi edo aciricoen artean’ ilte guichi eguiten dau gach onec

Reses adultas


Abere andi edo aciricoen artean’ ilte guichi eguiten dau gach onec

Poca mortandad


Abere basac iduri’ beren arima galbidean eçarcen dute, atseguin ezdeus baten-gatic

Ponen en peligro de muerte su alma


Abere basatiren bat usteric-ecean aguercen baçaio’ lanac eta nequeac içaten ditu arçaiac, ardiac salechera ecarcen

Inesperadamente


Abere bat gachaz icusi-ezquero, cer eguin?

Si cae enfermo, si contrae el mal


Abere chiquiac edo cumac’ errez garbitzen dauz beti, gach onec

Acaba con ellas


Abere chiquiac edo cumac’ errez garbitzen dauz beti, gach onec

Las crías


Abere edo pisti charren baten beguiac içango dirala uste joat argui bi ac; eta enoc açartu leça atan barrurago joaten

Los ojos de alguna fiera


Abere gaixtoa da herra

Animal dañino el odio


Abere gaxoac’ mortuan barnaca, iesi doaci

A través de los montes


Abere guztietan lacaric gueiena ematen dabena’ ardia da

El que deja más utilidad


Abere ta aciendençat alderdi hura chit toqui ona eta eracoa çala icusiric

Sitio bueno y acomodado


Aberea’ ahotic emanez edercen da; eta landarea’ ongailuz

Al animal se le engorda o ceba dándole alimento


Aberea ilun icusten duçunean’ quen çoçu janetic

Retírale comida


Abereac bidea ondatzen dutelaco

Estropear el camino


Abereac obatutea guichiraco içango da’ beste ardura ori arcen ezpada

De poco servirá el mejoramiento de la raza


Abereai’ cerc edo-cerc eraguiten die

Hay algo que les impulsa o hace vivir


Abereen aguinetatic gorde’ landare gaztearen orriac!

Preservar de los mordiscos de


Abereen artean sendoenac eta gogorrenac’ aitatzaco arcen dira

Para sementales


Abereen gaitzic gueienac’ ardura-gabetic oi datoz

Suelen venir de falta de cuidado


Abereen gaitzic gueienac’ ardura-gabetic oi-datoz

Se deben a negligencia del dueño


Abereen garbitze hori’ ecin errexago da

Es la cosa más sencilla


Abereen lecuan sartu çuten trenean, usai gaixtoa çabalcen çuelaco

Porque despedía mal olor


Abere-enda onac’ aotic eguiten dira; asca onac atara dauz abere-casta eder orrec

Se obtienen dándoles bien de comer


Abere-enda onac’ aotic eguiten dira; asca onac atara dauz abere-casta eder orrec

Es cuestión de buen pienso


Abere-larruz eguindaco çamarra bana eman cien: jancieraren polita, mundu gucico Erregue eta Erreguina batençat!

Qué bonito vestido...!


Abereteguiac’ bi buruetan behar ditu ateac

En los dos extremos


Aberriaren aldez bide andia eguin gura daunac

Progresar mucho


Aberriaren aldez’ eusquereari gorabidea edeguiaz lan ederric eguin dau gure adisquide onec

Elevando o dignificando nuestra lengua


Aberriaren echecalteac

Antipatriotas


Aberriaren echecalteac baino ez ei-dira’ diruagaz joca-bide charra eguiten daben guztiac

No son sino unos antipatriotas


Abi aldetic gal-eperragana cearcen bada eiztaria’ ecin duenaren iduri oso-osoa eguinaz, egan igues eguiteco tanqueran alchaco da egaztia

Si se aparta dirigiéndose hacia la codorniz


Abi barrian, pocic luçaro bicico al çaree!... Ezcombarriai

En el nuevo estado de vida; en el nuevo nido


Abia bicoduna da baserria, teilape batean

De dos viviendas


Abia gaitean... lana al dan garbiena churian belça ipincen

A consignar por escrito con la mayor claridad


Abiacio gurea etorria içango dec?... -Bai, lecutan!

Qué va, hombre! Qué esperanza


Abiadea artuta, bost metro ta erdico luce-laburra eguin eban

Dio un salto de cinco metro y medio de largo


Abiadu da luquia’ nondic nora equingo deutsan, mats aec jateco

Discurriendo a ver cómo ingeniarse para


Abian jarri eban oiloa, arrautzachoa noiz ecarrico

A ver cuándo ponía el huevo


Abiatu ciran bi guiçonac’ jo carrica bat, jo bestea, ta... jo guztietatic; eta etzan inundic ere aguiri aien emaztien piguric! Au dec istilua!

Ahora por esta calle, luego por otra


Abiatu ciran bi guiçonac’ jo carrica bat, jo bestea, ta jo guztietatic, eta etzan inundic ere aguiri’ aien emaztien piguric! Au dec istilua!

Esto sí que está bueno!... Qué apuro!


Abiatu ciran bi guiçonac’ jo carrica bat, jo bestea ta jo guztietatic; eta etzan inundic ere aguiri aien emaztien piguric! Au dec istilua!

No aparecía ni rastro por ninguna parte


Abiatu ta beti amildu’ ... suranguila çan aspertu

Empezaba a andar y siempre se venía abajo


Abiatzeco irian damutu çaio

En el momento en que iba a partir


Abiau ciran mutil biac, al eben bizcorren’ eta laister atzean ichi eben praca-motza

Pronto dejaron atrás en el camino al maño... el aragonés del calzón corto


Abil arduraz!

Anda con cuidado!


Abil azcar, mutil, ordubete onetan’ an ceudec ire çai...!

Hace ya una hora que... Te están esperando hace una hora


Abil azcar, mutil; ordubete onetan’ an ceudec ire çai...!

Muévete! Despáchate, hombre!


Abil azcar, nesca... Apaiçari ichoin-eraztea ez den ichura içango-ta

Pues no parecerá bien el que


Abila baldin bada’ buru batec mila balio ditu

Vale por mil


Abila duc egundainotic ederquiena bici, eguin-gabe deusic’ bercen lanetic

Del trabajo ajeno; a expensas de los demás


Abila duc egundainotic ederquiena bici, eguin-gabe deusic’ bercen lanetic

él es el que siempre vive mejor


Abilac içanagatic’ abilen erregueac guertatzen dira

A todo hay quien gane


Abildadean çoragarria da; ta... indarra ichusi! Arri-jasotzen’ au dago emen nagusi

Una fuerza descomunal


Abisiniaco Erregueren begui ona jadichi dau Franciac, Egipto-aldeco uricho orretan sarceco

Ha obtenido el beneplácito de


Abo batetic becela minçatzen dira guztiac

Coinciden unánimemente en decir que


Abo çabal artatic lodiac botaric ari çan Caitano berriquetan

Contando la mar de trolas


Abo ichian’ ez-ta elbiric sarcen

En boca cerrada no entran moscas Ventajas de la discreción


Abo oneco guiçona

De buen gusto; de buen paladar


Aboa cana-erdi iriquita guchienaz, gueratu ninçan

Quedar estufefacto... boquiabierto; viendo visiones


Aboa dan guinoan çabalduta aboa çabal-çabalic esaten ebaçan olaco gauçac

Con toda frescura; con toda franqueza


Aboco charaquila bizcor darabil erdaldun orrec

Tiene la lengua expedita... Habla con desparpajo


Abogadutan asi guinan, batecoric-besteco

Yendo de uno a otro; danzando de aquí para allá


Abogadutan ibili guinan batecoric-besteco... Nere paltaric etzan’ aucitan asteco

No tuve yo la culpa de haber de ir a pleito


Abotic escura joan jacu

De repente


Abotic joan citzaion timbili-tambala mendian beera’ lapurtuta ceraman gazta

Se le fue rodando


Abots-jana apurturic, bidean

Deshaciendo de paso la sinalefa


Abo-xabalca lo guelditu çan nexca chiquia

Entre pequeños bostezos


Abraham’ galdeac eguiten eta justuen cembatezcoa guichitzen cerraiquion Jaunari

Disminuyendo la cifra de


Abrahanec etzuen nai ecer ere doan artu ta inori çorretan egon

Recibir debalde


Abrahanen acitic gatoz gu, eta ez guera inoiz inoren mempeco içan

Nosotros somos raza de Abrahán...; somos descendientes


Abrahanen umeac’ otoitzeraco ordu jaquin bat arteraino, barauric austen etzuten

No se desayunaban hasta


Abran, bitarte onetan’ naiquera gucian bici çan

En medio de la mayor holgura


Abranec etzuen nai ecer ere doan artu ta inori çorretan egon

Deber nada a nadie


Absalon çorigaiztocoa il çan’ eta Dabid Gerusalenen sartu çan barriro: erregue’ baina biotza minez erreta

Con el corazón lacerado de dolor


Absalon erreguetzat artu çutenac’ il edo-bici berari jarraitzera jarri çan

A la vida o a la muerte; decididamente


Absolucioa arcen badu’ bere caltean içango du

Será para su daño


Absolucioa bear duela?... Oiençat-laingoa’ neronec emango diet

Para lo que les pueda aprovechar, bastará la mía. Es inútil; son incapaces de dolor ni enmienda


Abua baino atzia çabalagua, orrec!

No es más que un fanfarrón


Abuacilçat eure bicicoa inçan i!... -esan eutsan aguin-artean Elanchobeco atsoac

Ni pintado, para alguacil! No habrías tenido precio para


Abuan ez deçu aguin eta orcic; ain guchi mingainian eguijazco itzic

Tampoco una sola palabra de verdad en la lengua...; eres una gran embustera


Abuztuac bere erdirainocoa eguin ez-eguin çuan, gure guiçona jaio çanean

A mediados de agosto


Abuztuaren aurren-samarrean eguin guiniçun gutun luce-luce bat... Noiz dator çurea?

A comienzos de agosto


Ac atera eban arpeguia, beragaiti dongaro esaten ebenen artean

él salió a su defensa


Ac austen dau aguindu bata, ta çuc bestea: bioc prestetan çara impernuraco

Uno y otro lleváis camino de... N.B. Zara en sentido plural


Ac ba equian nundic eta nora etorren autua

Ya sabía a qué venía aquello


Ac bai daucaçala egunac!

Ese sí que tiene suerte!


Ac bai, ta nic ez jardun guendun luçaroan

Estuvimos disputando


Ac çucembidetuco dau; ac çucembidean ifinico dau; bide ona emongo deutso

El lo acomodará; lo pondrá a su gusto


Ac daroa apach-otsa!

Cómo corre aquél! Qué ruido de pezuñas...!


Ac darue sue ta lantarra!... Lantarra chimparta

Va echando chispas...; corriendo a todo correr


Ac emon dautsun baino sustrai obeaz ezpaçabilz’ obe doçu ixilago berba eguin

Si no tienes más fundamento que


Ac larrituten deutso apur bat biotza

Entristecer, apenar


Aça burutu-berrichoac

Recién desarrolladas


Açaac eta porruac’ guztiac daroaz orduac

Todo se lo lleva el tiempo


Acab’ bide batez cihoan, eta Abdias berce bide batez, bere alde

Cada uno por su lado, solo


Acab gurdian jarri çaneco’ euriari goien-bean eraso cion

Se produjo una gran lluvia; a todo llover


Acabatu dirala -dio- ezconça onen lanac

Que no hay más que hablar de esta boda


Acabatzean, acabo! ez gueiago neri escatu! .-Bai, bai: ori jaquina dago; gu lendic etsiac gaude, oiloa aguinez aguinaz becela

Ya estamos hechos a esa idea: de sobra lo sabíamos. La gallina no espera que le salgan los dientes...; tampoco nosotros esperamos nada de ti


Acabec ori eguitea’ etzan ambat miresteco

No era tan sorprendente


Acabera, beti’ amen

Siempre saca la misma conclusión


Acabo ciren haren urats macur guciac... Utziac cituen munduco bide galduac’ behin beticotz

Su vida desordenada


Acabo dira’ bicia merque cen demborac

Se acabaron los tiempos de la vida barata


Acabo dituçula çure jostetac? Bai, bainan, nola acabo ditutzu? Ecin-gueiagoz!

Porque no tenías más remedio; a la fuerza


Açac egosten daudenean’ beti bear dute aldamenean nescamea

Necesitan atención ininterrumpida


Açac emon gura içan dauscuz jauncho orrec’ baina gueu içan gara mutilac!

Ha querido pegárnosla


Açac emon gura içan dauscuz jauncho orrec’ baina gueu içan gara mutilac!

Pero no le ha valido con nosotros


Açac eta babac naste!

Todo revuelto. N.B. Era consigna del jesuita tolosano P. Vicente Alcorta en el Seminario de Comillas: Mezclarse todos, sin agruparse por castas


Açac eta chongoa becela

Todo entremezclado


Açac eta tomateac’ oso merque dagoz; baina maxixea ta jarduna atsoen artean’ merqueago

Crítica y habladurías


Açac’ oso ciztatuac dauzcagu aurten

Nuestras berzas están completamente acribilladas este año. Dañadas


Academia ori aiceac eroango baleu-be’ eusquereac bere bidea jarraico leuque aurreranz

Aunque se la llevara el viento; aunque desapareciera


Açainac cargua utz omen liro’ guerla aitzina jo-araci baino lehen

Antes que dejar prolongarse la guerra


Açal apainetan dabil

Lisonjeando


Açal bete-betean dago

Está muy gordo


Açal çaitea, ceru ederra, açal çaitea cerana!

Manifiéstate!


Açal çaitea, ceru ederra, açal çaitea cerana!

Manifiéstate toda entera! en tu plenitud


Açal çaitezque çulo ortatic; goçotoro izquetan egongo guera: jardun bi nai nituzque eguin çurequin

Quisiera decirte dos palabras; charlar un poco contigo


Açal çaitezque çulo ortatic; goçotoro izquetan egongo guera; jardun bi nai nituzque eguin çurequin

Sal fuera sin miedo! déjate ver!


Açal çaitezque çulo ortatic; goçotoro izquetan egongo guera: jardun bi nai nituzque eguin çurequin

Vamos a conversar amigablemente!


Açal çurian, ardiac jandacoa’ biciago aguercen çan. Ardiac arcacusoac

La picada de pulgas aparecía o resaltaba más


Açal çurico gendearen nausitasuna, lecu ascotan’ asquenetan da

El señorío de los blancos...; la hegemonía


Açal çurico gendearen nausitasuna, lecu ascotan’ azquenetan da

Toca a su fin


Açal eder au famatu-gabe ecin niteque guelditu

A este bribón


Açal ederra içan-arren’ ustelçat emango ditu Jaunac gure obra on asco

A pesar de su bella apariencia


Açal ederra ta mami ustela duten itzac dira, oienac

Palabras bonitas, pero huecas


Açal ederragaz lapurreta andiac eguiten ditu

So capa de bellas apariencias


Açal eta çabal dabil contu ori errian

Es algo notorio y público


Açal eta çabal dabil contu ori errian

Es algo notorio y público


Açal gogorreco cantuac doguz asiqueran, Salmoac

Difíciles, duros, resistentes. Por lo oscuros


Açal latza dauco negu-madariac, chimurrez betea; baina suari eracutsi ta beste-baric’ ce goçoa!

Sin más que ponerla un poco al fuego


Açal ona aiz! Ori dec açala! G-t

Ya estás tú bueno! Buen pícaro estás hecho...!


Açal ta barru, lasto ta mami, oso ta bici’ apurric chicarrenetarainoco guztia du artoac oneretsua

Hasta su más mínima partícula


Açal ta mami berritua dauca biotza

Renovado enteramente


Açal urdinagoco amen-alabaric’ eztoçu ceure bician icusi: çanac contau cequioçan

Ninguna mujer de tez más tersa o blanca


Açal xigorrac escuan gueldi nai luquete lanic-bague’ gaztainac ondo erreac içateco

Se requiere que se desprendan las cáscaras


Açal xigorrac escuan gueldi nai luquete lanic-bague’ gaztainac ondo erreac içateco

Sin esfuerzo


Açala arrotzeraino eguzquitan ibili ciran

Hasta despellejarse


Açala churia ta barrena belça

Hipócrita


Açala eguinda daude ume oriec

Empedernidos, obstinados. Ya son isensibles


Açala gorri iluna eban; soineco nasai ta garbiacaz janciric ebilen

Tez rojo-oscura


Açala icatz eguina dauca ascotan oguiac; mamia gordina

Tiene la corteza quemada, carbonizada


Açala icatz eguina dauca ascotan oguiac; mamia gordina

La miga mal cocida


Açala ichita besteac’ Gaztelaco arrac jan deutsuz

No te ha dejado más que la corteza


Açala jausita etorri çan menditic

Despellejado


Açala loditua du

Es un desvergonzado


Açalac açurrai oratuta euqueeçan; ta eurac-bere’ sicatuta euqueçan, elbitza-leguez

La piel pegada a los huesos


Açalac eta mamiac’ ale bat eguiten dute; ta çaia ta irina’ bi dira

Unidad y distinción


Açal-açal aguertuco dautzuet’ orren ganean daquidana

Exponer ligeramente


Açal-açaletic liburucho bat edo beste icusi dutenac

Que han leído muy por encima; muy superficialmente


Acalamendiaren canta

Tabarra, el cuento de nunca acabar; conversación fastidiosa. Literalmente: el canto del abejorro


Açal-apainetan acia; çuri acitaco semea

Criado con mucho regalo o mimo


Açal-apainetan bici dira gueroztic...; esne-mamitan

Viven en grande... Están en sus glorias


Açalcea’ lotsa mutila; ta nescac jaquin ez. Atzetic cebilquiola

Tenía vergüenza de declararse, el chico


Acalde-çabal, çuec! -Çuec’ quemen guchi!

Vosotros no sois más que unos fanfarrones...; unos bocazas


Acalde-çabal, çuec! .-Çuec’ quemen guchi

Y vosotros, unos falsos para el trabajo


Açaldu da’ cein dan lapurra

Ya se ha averiguado


Açaldu dot’ lurpean ezcutauta çan urrea

Ya he descubierto..; ya he dado con


Açaldu ezpaçan ezpalitz’ obe guendun! aimbeste neque ematen diçun buruzco lan ori!

Ojalá no se hubiera presentado nunca!


Açaldu ezpaçan ezpalitz’ obe guendun! Aimbeste neque ematen diçun buruzco lan ori

Ojalá que...!


Açalean gauça gaiztoric eguin ezpadet ere’ naicoa pecatu içan da nere asmo galdua

Aunque no haya hecho nada malo externamente


Açalean gauça gaiztoric eguin ezpadet ere’ naicoa pecatu içan da nere asmo galdua

Mi perversa intención


Açalean mamiric etzeucalaco’ laga cioten meatza orri, neque andiric eguin-bague

Porque no se le veía inmediato provecho


Açaleco chiri-miri oeçaz gainera cirlac, lapac, isquirac... norc asmatu cembaterainoco ondasunac quencen diozcagun arraitan itsasoari?

Aparte de esta chiquillería de estos diminutos mariscos


Açaleco errea içango çuan numbait Josec bada beguietaco arguia etorri çaio; çorna ta çauri guztiac cearo joan çaizca

Una quemadura superficial


Açaleco errea içango çuan numbait Josec; bada beguietaco arguia etorri çaio; çorna ta çauri guztiac cearo joan çaizca

Ha recuperado la vista


Açaleco irudina’ dembora guichico dina

Las vanas apariencias duran poco


Açalegui jarria ceucan sega’ ta belarrari ecin eldu: apustua galdu çuan. Sega-apustuan.

Tenía la guadaña mal asentada


Açaletic’ ba liteque macur aundiric ez içatea gauça onec

Es posible que no parezca entrañar mucho mal


Açaletic ez-baina çucembidez iritzaçute!

No juzguéis por las apariencias


Açaletic-laster gogorrac diran lurrac

Tierras de poca superficie laborable


Açalez baino biotzez obe içateco saiatu bear gara danoc eten-gabe

En ser mejores por dentro que por de fuera


Açal-gorritu arte’ labean eguin! mingaina

Tenerla al horno


Açal-prinça cimurcen asi çaio; ta nequeari jarraitzeco gauz ezta

Ya no puede trabajar


Açal-prinça cimurcen asi çaio, ta nequeari jarraitzeco gauz ezta

Arrugársele el cutis


Açal-prinçac ezpadira’ ecin-obeac dira Comunioneco gauçac

A excepción de las apariencias o accidentes


Açalprinz oneco guciaquin atseguin artu naia içan oi çuan

Con toda persona agraciada


Açalqueri utsez eguindaco confesioac

Por pura fórmula; de pura apariencia


Açal-utsac! Ceru-lurrei ichura arcen dioçute... ta nola ez garai oni?

Sabéis reconocer o explorar el aspecto del cielo y de la tierra


Açal-utsac! Ceru-lurrei ichura arcen dioçute... ta nola ez garai oni?

Hipócritas!


Açal-utsac ditun, alaba’ erostari orreen negarrac

Son lloros o plaños fingidos


Açanajoa jan nic?... Sorta osoa an dago, nai duunarençat

Todo el manojo o haz


Açari deabru orrec non ote-du çuloa?

Dónde tendrá su madriguera?


Açariac ere’ bera beçalacoac içaten ditu umeac

De tales padres, tales hijos


Açaric’ ilea aldatzen dic; baino larrua ez

Podrá cambiar de pelaje, pero no de mañas


Açariec bere burue bacarric icusi ebanien’ ach andi baten ganera igon eban’ da andixe beera beren burue bota eban

Cuando se vio solo


Açari-larru quera artu du larratzac

Ha tomado color parduzco claro


Açaro oneco lurrean ereiten dogu lina-acia; guiro ona bear dau lurrac ez, ibili senean, ta abespeluan, ta noz-nai erein

En tierra bien acondicionada


Açaro oneco lurrean ereiten dogu lina-acia; guiro ona bear dau lurrac ez, ibili senean, ta abespeluan, ta noz-nai erein

No hay que proceder con prisas y a la buena de Dios. Atolondradamente


Açaroa çan: gariac botatzeco garaia Europan

Sementera del trigo


Açaroan guera: eguna ari da moztu eta moztu

Los días van acortándose más y más


Açaroco eguna’ bostac eta iluna

Tardes cortas, ya en noviembre


Açaro-ilaren azqueneco egunetan

Mes de Noviembre


Açarola jaunac or bidalcen ditu ançara perratzerat

Mandar a paseo... a freir espárragos


Açaruatic asi eta Abendua aitu-arte’ bota ta bota euria!

No ha parado de llover


Aça-salda ederric arturic çaude!

Qué hombrón estás hecho!... No será por alimentarte de coles!


Acats guciac berdincean’ echea neretzat içango omen da guero: ala chorotan jarri naute çor gucien majorazco

A lo tonto; tontamente... engañándome


Acats guciac berdincean’ echea neretzat içango omen da guero: ala chorotan jarri naute çor gucien majorazco

Cuando se paguen todas las deudas


Acats ortatic’ oquer-bidea sortu çaio

Ha surgido un inconveniente


Acats-cho bat aurquitu guenion partiduari: sarbideac garestichu... Amar erreal ez dira chistuetan irabazten

No se ganan así como así


Acats-gabecoric inun ba dala uste al den?

Dónde hay alguien perfecto?


Acatsic-baga gorde ebeçan euren legue çarrac gure asaba anchinacoac

Mantener incólumes


Ac-bere’ atzeco ormea jo çuan...!

También aquél fracasó


Ac-beste ba daquiçula uste doçu; baina etzenduque jaquingo ciri bat eguiten; eta galduago largaco cenduque burdi gaisotua

Tanto como él


Ac-beste ba daquiçula uste doçu; baina etzenduque jaquingo ciri bat eguiten; eta galduago largaco cenduque burdi gaisotua

Dejarías aún peor de lo que estaba, el carro averiado


Acearen azpico orriac eztira orrec

No son cosas de poca importancia


Ac-edu pecatu eguiten doçu çuc’ proximoagaiti ceuc deungaroric esan ez arren; deungaro esaten imini doçulaco

Aun sin decir tú mismo nada malo


Acelain-go nagusi jaunac’ guciz esquer andiac ditu broquel-dançaren gainean

Merece toda nuestra gratitud


Acen onceco’ ez guinuen berce beharric!

Es lo que nos faltaba ya para colmo!


Acen onceco’ ez guinuen berce beharric!

Para colmo... ya no nos faltaba más que eso! Es lo que nos faltaba!


Acen onceco’ jatecoa dute xuhur

Andan escasos de alimentos


Acen onceco’ jatecoa dute xuhur

Para colmo de desdichas


Acen petic çopen elquitzen ari dun hori. Elqui atera.

Está espiando con mucho disimulo


Acencioetaco arri-inataciac’ asco çucitu cituçan ortu-ariac orri-urteieran

Al formarse la hoja de la hortaliza


Acencioetaco arri-inataciac’ asco çucitu cituçan ortu-ariac orri-urteieran

Destruir las hortalizas


Acenciotaco arri-inataciac’ asco çucitu cituçan ortu-ariac orri urteieran

Pedrisco


Acen-onceco’ preso eçarri dute Staviscjren abocata. Hoi bada cerbeit!

Para colmo de desdichas


Aceri açartuac’ oiloa daroa

El astuto audaz saca tajada


Aceri çarrac ailea luce; bere-leguezcoac besteac uste

Piensa el ladrón que todos son de su condición


Aceri çarrac baicen gaiztoac çaree; baina igarri-baric, guri laracoa sartu?... Eztago bildurric

Sin que nos demos cuenta


Aceri çarrac baicen gaiztoac çaree; baina igarri-baric, guri laracoa sartu?... Eztago bildurric

Pegárnosla


Aceri çarrac’ buztana luce; bera-leguezco besteac uste

Piensa el ladrón que todos son de su condición


Aceri çarrari’ ulea joan; menduac ez

Genio y figura, hasta la sepultura


Aceri gaizto oec’ beti dute berequin usai chaar edo quiratsa; ta çarrago gueiago

Y tanto más, cuanto más viejos


Aceri gaizto onec’ beti darabile aldean ança; ta çarrago ta gueiago

Siempre llevan sus mañas consigo


Aceria’ danaren adi egoan sasi-artetic

Atento a todo; observándolo todo


Aceria’ ez çan lengoa, ichuratic

Por las trazas


Aceria oiloa jaten baino poçagoric dagoz plaça-baztar bateti atso batzuc arrastegui guztian, danceari beguira

Mirando con fruición..; regodeándose


Aceria’ ulea joanda-be’ aceri

Aun perdido su pelo, el zorro conserva sus instintos


Aceriac alacoac polito adarra jo eutsan!

El astuto de él...; el zorro de él


Aceriari joan arren ulea’ ac beti ança berea

Pueden mudarse las apariencias, mas no los instintos


Aceriec esa-eutsen’ ia gaztaie jaten baquien

A ver si le gustaba el queso


Aceri-isatsac

Cola de caballo, planta equisetácea


Aceriqueri pusca bat ondo içaten da... burucominic ez euquiteco

Un poco de gramática parda no viene mal


Aceriqueria eguin dodala? Cer eguingo dautsoc ba? Guibelac euqui bear içaten doçac errimeac’ basterrera urteteco!

Aun el más listo tiene que ingeniarse


Aceriqueria eguin dodala? Cer eguingo dautsoc ba? Guibelac euqui bear içaten doçac errimeac’ basterrera urteteco!

Para salir del paso


Aceriqueriac laster dacaçac, chimista orrec!

Ya empiezas con tus artimañas! trampas


Aceriqueriac laster dacaçac, chimista orrec!

Pícaro, bribón


Ach bat-duin gogor dago Pedro sinistean

Firme como una roca


Ach batetic bestera joateco egoçan arriscoac icusi cituanean’ bertambera guelditu çan: areic etziran guiçona ibilteco toquiac

Renunció a proseguir


Ach batetic bestera joateco egoçan arriscoac icusi cituanean’ bertambera guelditu çan: areic etziran guiçona ibilteco toquiac

Era un lugar intransitable aquél


Achac bacarric ençutecoa

Cosa muy extraña


Achac baino gogorragoco biotzac

Corazones despiadados


Achac dançuela berba ori!

No digas tal cosa...!


Achac joco, mendiac joco... dabilçanac... Mendigoiçaleac

Los que practican montañismo


Achac jota’ ascatu çan oncia alde guztietatic

Se abrió la embarcación...; se partió


Achac negarra dauco

Rezuma humedad


Achaga orren semeac’ bide gaiztoz acienda dana jan omen cion Arpide-ri...: ala esaten çan

Ilegítimamente; por malas artes


Achaqui ain aguiria asmateco’ eztabe içardi andiric bota becoquitic

Pretexto tan evidente


Achaqui ain eguiria asmateco’ eztabe içardi andiric bota becoquitic

No han tenido mucho que sudar; mucho que discurrir


Achaqui labur eta larria da’ Obispo jauna aotan artu’ eta eusquerea çocondoratutea

Ampararse bajo el nombre de


Achaqui labur eta larria da’ Obispo jauna aotan artu’ eta eusquerea çocondoratutea

Arrinconar


Achaqui labur eta larria da’ Obispo jauna aotan artu’ eta eusquerea çocondoratutea

Pretexto fútil


Achaqui laburçat daucaz arraçoe oneic

Falsos pretextos, o excusas


Achaqui laburra doc ori... Aitzaqui mocha dec ori!

Excusas; falsos pretextos


Achaqui merquea da ori!

Vaya un pretexto!


Achaquiac içango dira, gogo-bagacoen artean

Los apáticos, fríos, desidiosos


Achaqui-soloac’ guisa ascotaco bedarra emoten dau

Alegarán variedad de pretextos


Ach-arte jausten ichi eutsen saiec guiçonari’ alborançacada bat eguinda

Dándole un empujón lateral


Achean ibilten’ inor ez lacoa da berau

No hay como él para el alpinismo


Achetan chirristadaca’ escuac eta praca-belaunac urraturic eucaçan

Con rasguños en las rodillas del pantalón


Achilotuac jarei itzi ez-tituelaco jo ei-dabe oporraldira

Soltar, poner en libertad


Achilotuac jarei itzi ez-tituelaco jo ei-dabe oporraldira

Ir a la huelga


Achina, edo achina asco-baric, gura badoçue’ icuscarrian egoten ciran egun orretan Albonigaraco bideac, lagunez beteric

Antiguamente, o no tan antiguamente


Achina, edo achina asco-baric, gura badoçue’ icuscarrian egoten ciran egun orretan Albonigaraco bideac, lagunez beteric

Ofrecían un vistoso espectáculo


Achiqui-tipico pelota eguiten hastecoa omen da... Ba cen norbaiten beharra!

Buena falta hacía!


Achiqui-ttipico pelota eguiten hastecoa omen da. Ba cen norbaiten beharra!

A fabricar pelotas ligeras ??


Achit gogoan berce mundua!

Tener presente en la memoria


Ach-mendietan-be’ dana ugari da aurten; batez-be baso-urr, macatz eta ocaran chiquiac’ lapea baino beteago dagoz

Hay gran profusión


Acho-baldarca’ mendi-gaina atzeman du agurechoac

Con pie vacilante


Achon, achon!

Aguarda un poco! Amenazando


Achondoco soloetan’ gabaz gauz onic ecin dabe eguin: arto guztiac musquildu bear dautsiec

Ya no saben qué hacer para defenderse


Achulari escu-eutsia eban jabetzat astoac

Un labrador tacaño


Achur au cer dan?... Esquerrac beroneri’ bici gara gu onen auqueran...!

Con tanta comodidad. A ella le debemos la buena vida que nos damos


Achur onechec emoten deust nai-beste errari

Todo el pan que deseo


Achur ta lai berriac ere eguin içan guinucen, ichurancecoac

Bastante aceptables o presentables


Achurico eche aretan’ mai bat aguiri çan atarian; eta basterrean’ çorro batzuc cerez edo arez beteric

Costales llenos de esto o de lo otro; de diversas cosas


Achur-lan eta gaineracoac eguiteco’ eçur-nausico mina... adisquide orrec!

Para los trabajos de labranza


Achur-lan eta gaineracoac eguiteco’ eçur-nausico mina... adisquide orrec!

Pereza, maulería


Achurlaritzea da’ artez-artez Jaungoicoac guiçonari emonico lana

Ocupación dada directamente por Dios


Achurra besa-gain artu’ ta beguiraino sartu oi-dute, ta landarea ere bai, achurraren atzetic

Levantando en alto la azada


Achurra ez ta... bestea! Quirtena

No te llamo zoquete... pero para el caso es igual


Achurra ondora botata’ gueldi egon eraguiten dautsoe onciari

Echando anclas


Achurragaz lurra saratuta garbituten da soloa

Escarbar, rozar la tierra


Achurraren buruarequin çampa-çampa eguinda utzi çuan dambolina

Con la mocheta de la azada


Achurraren buruarequin çampa-çampa eguinda utzi çuan dambolina

Machacar a golpes


Achurreraco baino obea dago bersotaraco’ ta etzaie erançun-gabe gueldituco

Está en mejor disposición para eso que para ponerse a cavar


Achurreraco echoat balio; esque ibilten lotsa noc

Me da vergüenza mendigar


Achurreraco echoat balio; esque ibilten lotsa noc

No tengo fuerzas para cavar


Aci banacaren batzuec bide-ercera erori dira; laixter dira choriac mococa

Pronto vendrán a picotear los pájaros


Aci ceuen umeac ceuen bularretan, inundi al daguiçunean!

En cuanto os sea posible


Aci char ori çabalcearequin’ Eliçari calte eguiteco alderdi andi bat arquituco luque Deabruac

Una magnífica oportunidad para


Aci gaiztoa’ bera sorcen

La mala hierba nace espontáneamente; no necesita cultivo


Aci gaiztotic’ ezta cuia onic Cuia: curcubita

Mala semilla no puede dar buen fruto


Aci ori’ lur onean erori çan

La idea no cayó en saco roto


Aci-baric guelditutaco guiçon cascar batzuc

Raquíticos, desmedrados, entecos


Aci-çabalçailea duc ori

Ese no sabe guardar secretos


Aci-çabalçailea duc ori

Ese no sabe guardar secretos


Acienda ganadua laster guicen-arazten baduçu’ lasterrago sartuco çare dirutan

Antes harás dinero... negocio


Acienda ona içan bear du charri orrec: beinçat’ urrutichora çabaldu du sona

Pues su fama se ha extendido mucho


Acienda xuria’ ez da gorria beçain gucizcoa, laborariarençat

Ganado lanar... y ganado vacuno


Acienda xuria’ ez da gorria beçain gucizcoa, laborariarençat

No es tan plenamente útil como... el vacuno


Acienda xurien adina harcen da’ horcetaric

La edad del ganado lanar se deduce o calcula


Acigarri becela emango diçue nere Aitac’ bear deçuen gucia

Por añadidura


Acinda aulec’ arcacoso asco

Perro viejo, todo son pulgas Miserias de la ancianidad


Acinda escasic etzen Eliçondoco perian: orotaric ba cen autuan... Astoac eta ardiac, ez inon etzirenetaric’ iru onça-ta escatzen çuten

Y no precisamente de calidad excepcional; sin que fueran cosa del otro mundo...; cosa que llamase la atención


Acinda escasic etzen Eliçondoco perian; orotaric ba cen autuan... Astoac eta ardiac, ez inon etzirenetic’ iru onça-ta escatzen çuten

Había surtido de todo


Aci-puxca bat’ arri tartean erori çan: lur ascoric etzegon toquira; ta bereala erne çan, lurra axala çalaco

Porque la tierra no tenía profundidad


Aciquera charrecoac gareala, nire lagun onec eta bioc eusqueraz derautsagulaco?

Porque nos expresamos en vasco


Acitic bihi’ eta çuretic ezpala

De tal palo, tal astilla


Aco çarraparrea atara dabeena, andra çoro ergueloc!... Eta ecer eztala!

Y sin haber por qué...; sin ningún motivo


Aco guiçonezcoa!

Cuánto hombre!


-Aco nescatila ocotz-urtena!... Icusten doc an Machalen eperdibaco?... Nescaçarrago ta arroago!... -Onanche beti, gauça guztiac alderdi motzetic icusi oi cituan

Todo lo veía por su lado defectuoso


Açoca-egunetan’ arunz-onunzcoen gueldi-lecu jaquina içaten çan echecho ura

Posada habitual para transeúntes


Açocaz eta periz etzaitu beste erri batec autsico

No te ganará ningún otro pueblo en...; no te aventajará en ferias y mercados


Acordamena emateco esaerac: Ceruan guerta dedila! Jaincoac cerua diola!... Aingueru gaitecela!

N.B. Fórmulas usuales de consuelo cristiano a los familiares del difunto


Acordatuco cera bi aldiz!

Ya te pesará más de una vez!


Acordatzean’ erasoco dit... eta eguiaquin!

Me reñirá, y con razón


Açucrea cembat?... Asco-xamar escatzen du cafe onec

Necesita bastante pues es muy fuerte


Açucrez basi-basi eguinda artu oi du cafesnea

Recargado de azúcar


Açucrez basituta arcen çuan esnea ere; oso goço-çalea çan

Recargado de azúcar; empalagoso


Acuiluaren arrimuan ibilcen cen; traquetsa cen

Apoyado en la pértica


Acuiluaren dançaz çucencen dio beiari pausoa’ aida eguinaz ojua... Necaçariac soroan

Blandiendo la pértiga o aguijón


Aculoaz bidea hautsiz ihes eguin çuen

Abriéndose paso con la pértiga


Açur andiac decoz mutil onen gorputzac’ eta jangost echeric erdia

Está hecho un hombrón


Açur andixe dauco urdeiazpico orrec, gauça ona içateco... .-Açur andia!... Ceuc çareancho orrec-bere ba daucoçu mocorrean au-lango irucoa!

Qué te crees?... Tú tienes uno tres veces mayor


Açur asco eucaçan locaturic, eta arra-betean aguirian

Tenía muchos huesos descoyuntados


Açur asco eucaçan locaturic, eta arra-betean aguirian

Un palmo de ellos a la vista


Açur utsetan guelditu çan aurra

Quedó en los huesos; hecho un esqueleto


Açurbacoa ondo guertauta eroan

Llevaba la lengua bien expedita para


Açurbalz arranuoc’ aiztoac eta abar, aleguinean ebilçan... Belarri-motzoc

N.B. Epíteto denigrante aplicado a ciertos alienígenas


Açur-berrietan dago

Está en estado


Açur-componçailiac’ mutilaren colpia beretaco baino gueiago çala esan cetsen gurasuai’ ta bialceco Elgoibarco medicuagana

Que era un caso que excedía su competencia


Açur-contuan asco equian bat

Muy entendido en huesos


Açur-iminçaile batzuc’ ba daquie açur locatuac çucenduten, barriqueta ta berba laban-baga

Sin lisonjas o palabras jactanciosas


Açur-iminçaile batzuc’ ba daquie açur locatuac çucenduten, barriqueta ta berba laban-baga

Curandero de huesos


Açur-iminçaile batzuc’ ba daquie açur locatuac çucenduten, barriqueta ta berba laban-baga

Huesos dislocados


Açurrac dinoste’ gaberaco chartuco dala eguraldia

Volverse malo el tiempo


Açurrac mimberatuta daucaz; jaguita ozta dabil

Apenas es capaz de andar


Açurretan eta erdi-bilosic egoan mutil guiçajoa; andic 30 ordura bizcortu eben

Reanimar


Açur-usturic nauca igartua amodioac

Me tiene consumido, extenuado


Acusatzen dute’ beicic eta deabruarequin hautsi-mautsi oquerrac eguinac dituela

Ha hecho tratos o pactos con


Acusatzen dute’ beicic eta debruarequin hautsi-mautsi oquerrac eguinac dituela

En el sentido de que


Adabeguiric eztun ola becin ari-çucenecoa da. guiçon ori

Un hombre sin doblez, recto. N.B. Oído a un predicador que hablaba de S. Bartolomé


Adalric’ han guelditu cen, bere bi semequin: aita ala semeac’ herrico minequin

Tanto el padre como los hijos


Adalric’ han guelditu cen, bere bi semequin: aita ala semeac’ herrico minequin

Con nostalgia de su pueblo


Adan becatuan erori çan beçala’ iguerri çuan beregan’ len iguerri etzuana

Advirtió o experimentó en sí


Adan becatuan erori çan bitarteco dembora

El tiempo anterior a la caída


Adan becatuan erori-artean’ atseguinen gura loi au etzan lotsababetzen

No se rebelaba contra la razón


Adan eta bere laguna jarqui jacoçan Jaungoicoari’ eta laster jo cituan eztasun eta nequeac

Pronto hicieron presa en ellos la miseria y el dolor


Adan eta Eva içan ciran’ anchitico senarr-emazteac

Los primeros esposos


Adan ta Ebac pecatu eguin çutenean’ cerura bide-gabe gueratu guinen

Sin poder ir al cielo


Adanec eransi edo itsatsi cigun eritasuna

Infligir, comunicar..., transmitir por herencia


Adanec frutu debecatua jan çuan-artean iraun çuan çori oneco dembora onec

Hasta que comió del fruto prohibido


Adan-ec, lambide artatic garbitu naiez’ gaizqui-eguina emazteari eçarri cion

Cargar la culpa a


Adan-ec, lambide artatic garbitu naiez’ gaizqui-eguina emazteari eçarri cion

Por librarse del compromiso


Adanen becatuac azpira guinduenetic’ tirricacio gaistoen suac artu ditu gure guilçurrinac eta biotza

Arder en el fuego de las pasiones


Adanen becatuac azpira guinduenetic’ tirricacio gaistoen suac artu ditu gure guilçurrinac eta biotza

Enseñorearse de


Adanen becatuac’ laster erroac eman cituen

Echó raíces


Adanen belauneti datoçan guztiac

Descendientes de Adán


Adanen jate galdutic datoz neque guci oec

Del funesto comer de Adán


Adanen ondoco guztiac, are sortu baino lehen, bere amaren sabelean pitzten diren pontuan’ hobenduri dira obendun

Todos los descendientes de


Adanen ondoco guztiac, are sortu baino lehen, bere amaren sabelean pitzten diren pontuan’ hobenduri dira obendun

En el momento de su concepción


Adanen pecatuac azcortu ta lotsa-gaistotu cituen gueurezco gurari garbi oneec

Estimular y soliviantar


Adanen pecatuac ecarri euscun’ nairic naira laster aldatutea; ecin iraun dau gueure gogoac nai baten

Inconstancia, volubilidad


Adanen pecatuac ecarri euscun’ nairic naira laster aldatutea; ecin iraun dau gueure gogoac nai baten

Permanecer en un mismo querer


Adanen seme guztioc dogu’ loi jaioteco leguea

Nacemos todos manchados, invariablemente


Adanen semeac cein bere alde Jaincoac igorri bidali cituenean

Cuando los dividió o dispersó


Adanen umeac’ amilduaz joan ciran, becatuaren bideetan

Fueron precipitándose, cayendo


Adanen umeai guchiago edo gueiago becatua darraizte’ lurrari belar gaistoac darraion eran

Al modo como la maleza le viene a la tierra


Adanen utsac ateratzeagatic eguin cen guiçon

Expiar las culpas de


Adani bere becatuagatic guertaturicaco nequea

La desgracia sobrevenida por


Adaquie baino iguerragoa ceunquena’ buzcanz galanta dilin-dolan aguertu jatzun

Quien era más seco que un palo... ahora apareció gordo


Adar asco sortu al bailitezque’ ... obe deçu poliqui esan, esan bear deçuna

Podrían originarse muchos inconvenientes


Adar bijac çorroztua an dago atiaren çai Lucifer

Con sus dos cuernos bien afilados


Adar bitan mundura sortuac’ alcarrequin bat eguin çuten gueroagoan...

Los nacidos de ambas estirpes


Adar charra eman nion’ icusi nueneco

Me causó mala impresión


Adar eta ezten guciac sarturic’ ixil eta umil çauden politico tzar guciac egun hotan

Dando tregua a sus ataques


Adar gaiztoa dator

Un nubarrón amenazante


Adar igarra ba dic orrec

A ése le falta algún tornillo...


Adarbacoitza deritzan animalia aserre batec usatu cion bein’ bidez cijoan guiçon bati

Le persiguió


Adarburu aundia du ta oso çabala... Ederra benetan, artea

Tiene gran copa la encina


Adarca çan euria... Goian-beian ari çuen. AN

Llovía a cántaros


Adarcada bat artu badai toliadore batec’ çoratuta dabiz danac jaquin nairic’ barriro cecenac ilteco gauça dala gueratuco ete dan

Si quedará en condiciones de volver a arriesgarse


Adarcada bat artu badai toliadore batec’ çoratuta dabiz danac jaquin nairic’ barriro cecenac ilteco gauça dala gueratuco ete dan

Andan desconcertados, trastornados


Adar-jote andia emon deuscue, araço orreçaz

Bien nos han tomado el pelo


Adarr igarra ba du orrec... Ez dago oso ongui burutic...

Le falta algún tornillo...; no está bien de la cabeza


Adarra jo-gurean itandu eutsan

Por tomarle el pelo


Adarra sartu diçute

Te han engañado


Adarrac lercear ditun biga

Ternera a la que asoman los cuernos


Adarrac’ nasai ta çabal aci daiteçala!

Dar amplitud y holgura a las ramas


Adarrari bigarren soinua atara nai al deutsac?

Tomarnos el pelo nuevamente


Adarr-arte ona çuten, cecen belz aiec!

Qué cornamenta más impresionante!


Adarraz josita guelditu jaque semea, cecen-plaçan

Muerto de una cornada


Adarren bat edo beste nereganatu içan det, basotic pasaeran

Coger, sustraer


Adarren bat içango du’ ixilic egote orrec

Ya habrá gato encerrado...; ya tendrá su razón de ser


Adarren ondoetatic quea botatzen dutela icusi-içan ditut. Aariac

De la base de la cornamenta


Adarretic mincera’ odola darite aari biec

De cuernos a hocico


Adarretic nasia dauca sasi batec aaria

El carnero está enredado de los cuernos


Adarrez dator euria

Llueve a cántaros


Adarric naico jo dotala uste dot’ eta ba noa

Ya he dado bastante lata


Adarric-adar dabilçaz trisquean choriac arbola-buru orritsuaren ganean

Juguetean en la copa del árbol


Adi, adi!... Ecer ecarri bear danean’ criadu içango naiz ni... Bearrac pocic eguingo ditut, Sein ederra, Ceugati!

Muy contento haré los recados por Ti, Niño de Belén


Adi çac i, Batista! Leen ere jaquingo dec ic orrembeste berri..: orraco nesca begui-urdin ori quinuca ari çaic

No te descubro, seguramente, nada nuevo


Adi çaçu, seme, çure aitaren esana’ nere mendetic çoazquiten orduan

En el momento en que te independizas de mí


Adi çaçu ta gogoz ecusi’ erratera noana

Considerar, contemplar con la mente


Adi charreco guiçona da

De malas entendederas por culpa o sin ella


Adi deçagun noizbait, ele beroac utziric’ nausia nausi dela beti

Dejándonos de demagogias.., de monsergas


Adi deçagun noizbait, ele beroac utziric’ nausia nausi dela beti

Principio de autoridad


Adi deçala Pepac dana dan beçala

Las cosas... como son!


Adi eçaçu nere ezpain gueçurgabeen arrena!

La súplica de mis labios sinceros


Adi lehenic, minça azquenic

Lo primero, escuchar; sólo después hablar


Adi neçaçu: orai erranen darotzut diçut ceinen gainean deabruac escu duqueen

Sobre quiénes tiene poder el demonio


Adi onecoa da guiçon ori

Hombre de buena intención


Adi-adi egon guinean eurai ençuten; eta urten guineanean’ escuac minduta gueucaçan, chalo jotearen joteaz

De tanto aplaudir


Adi-adi nagotzu’ besteren bat ez ete çaran

Pero si pareces otra!... Serás tú misma?


Adibide oneri biurria arturic, eta atzecoz-aurrera jarriric

Invertir, volver al revés


Adica hari direla utzi ditut

Los he dejado despidiéndose


Adi-çac i, Erramuncho! jaquingo dec ambat, nola esaten dan erderaz arija?

Ya sabrás de seguro cómo se dice...?


Adiçu, adisquide!... Ez dioçu esquer charra ematen Mistica-ri!...

Vaya un aprecio que haces de la Mística!


Adiçu arduraz: ez da jostetaco lana, guero!

No creas que es cosa baladí; no es cosa de broma


Adiçu: çutaz gose gaude; beraz, ederr-etsaçu ta eguiçu gurequicoa

Tenemos deseo de ti; estamos encaprichados de ti


Adiçu: çutaz gose gaude; beraz ederr-etsaçu ta eguiçu gurequicoa

Entrégate a nuestros deseos


Adiera ascotaco esanez jancita dagoçan cantac

Salpicadas de alusiones equívocas


Adimen macaleco guiçacumeen artean’ esan orrec çabaldu daique guc mereci eztogun ençutea

De corto entendimiento


Adimen macaleco guiçacumeen artean’ esan orrec çabaldu daique mereci eztogun ençutea

Fama inmerecida


Adimena bear dan-besteraino eldu-baric dagoz umeac

Aún no tienen bastante madura la inteligencia


Adimena ceatz galduric dauquenac

Completamente hebetados


Adimena ere’ ez du gainez, poetac

No le está de más la razón


Adimena’ jaquinduriz bete cion Jaunac Maria-ri; anima’ bete-beteco graciz; eta gorputza’ edertasunez

De plenitud de gracia


Adimena lotu

Perder la agilidad mental


Adimenaren argui gueiagoren jaube içan bear dabeela dirudigu, aguintari orreec

Hombres de más luces intelectuales


Adimendua’ Jaincoaren itzala beçala da

Es como una semejanza de Dios


Adimenduac darabilça gazte suhar horiec; ez ametsac

No son soñadores; saben lo que hay que hacer


Adimenduac dio’ eguiac’ guciençat direla’ edo nihorençat

O son para todos, o no son para nadie... Valen por igual para todos


Adimenduaren mendea omen da...: bacochac ba du berea’ eta ez dio nihorenari çorric

No es menor la razón de uno que la de otro


Adimentuan’ çur ta arguia çara; bici ta çaila lanean

Activo y resistente en el trabajo


Adimentuan’ çur ta arguia çara; bici ta çaila lanean

De preclaro entendimiento


Adin andiac’ indarren galcea dacar

La mucha edad


Adin andietaco guiçonac dira

Adultos; bien entrados en años


Adin argui eta biotz bigunaren jaube cinala icusi neban

Poseer claro entendimiento


Adin ba du; galdeçoçue berari

Ya tiene edad...; preguntádselo a él


Adin bat ere behar da fraide sarceco

Se requiere cierta edad


Adin batetaric harat’ urte bat anitz da, pilotan arceco aritzeco

En pasando de cierta edad


Adin ederrean eguinen diote arimac

Morirán en plena juventud


Adin ederrean eguinen diote arimac

Morirán en plena juventud


Adin ederrean ezcondu cen andre hau

En la flor de la edad


Adin gordineco guiçon batzu

De edad madura


Adin gucietaco gazteac nahi ditugu gurequin: içan diten mutil, edo echeco-seme

Lo mismo criados que hijos de familia


Adin guztiac’ elcarri darraitza

Se persiguen una a otra; van una tras otra


Adin handia çuen: lau lerroac gaindituac lau hogoi-aldiac; nahiz oraino frango pizcorric ecarcen cituen urte-andanac

Ya pasados los ochenta años las cuatro veintenas


Adin handico guiçona

De mucha edad


Adin ilunecoac içanic’ euren jaquituri laburra inoren aurrean eracusteco lotseagaitic’ eztaue gura charteletara joan eliçara

Tardos de inteligencia


Adin indarsu ta bici-bicia daucana

De entendimiento fuerte y ágil


Adin motela daucot neurez

Soy de entendimiento flojo


Adin ona daucac oraindican’ fortuna bat eguiteco Ameriquetan!

Estás todavía en buena edad para


Adin onaren muga uquitu orduco’

En cuanto llega uno a la madurez


Adin oneco guztiac’ bildur santu bategaz beguiratu deutsee ardauari; baita adin gaistocoac-bere bildurtu ditu

También a los insensatos


Adin oneco guztiac’ bildur santu bategaz beguiratu deutsee ardauari; baita adin gaistocoac-bere bildurtu ditu

Los hombres sensatos


Adin orretan’ aci-erreçac içaten dira

Fáciles de educar; dúctiles


Adina bera’ hartara laguncen çaica çaio çaharrari: nahiago badu ere’ ecin baitaidique bercela

Le ayuda a ello


Adina’ çangoac baino aiseago cerabilan oraino

Se conservaba más ágil de facultades que de piernas


Adina edegui-baric dauca oraindic umeac

Aún no tiene desarrollada la inteligencia


Adina han duela, dio; eta ez dela on, cargu hortaraco

Que ya tiene sus años; que ya se ha hecho viejo


Adina irauliaz eta beheituaz dihoacunean’ bicitzeco nahia berretzenago eta luçatzenago çaicu

Conforme la edad va de vuelta, tirando hacia abajo


Adina ondo dauquena içan-ezquero’ adina ondo dauquena baldin bada guiçona’ onçat emongo dau gure erechia

Si es hombre de buen juicio


Adina ta nailea dira guiçonaren alguin nausiac

Entendimiento y voluntad


Adinac ahituric hil cen Isaac

Cargado de años; lleno de días


Adinac bete arteraino’ echean egon behar içan cen

Hasta llegar a la edad conveniente


Adinac, eritasunac eta lanac higatua çabilan; hila iduri çuen, escuetaric joana cen

Ya no se sabía qué hacer por salvarle. Estaba desahuciado


Adinac ximurtu nau

Me han cubierto de arrugas los años


Adina-gabe çaharcen hasia cen

Envejecer prematuramente


Adinagatic’ han cinuen goiz-oro eliçan

Allá la teníamos siempre...; nunca faltaba


Adinaren arauaz’ hemengoaz eguin hurran dugu

Según la edad


Adinaren arauaz’ hemengoaz eguin hurran dugu

Está ya cerca nuestra partida, nuestra muerte


Adinaren handiz maquila escuan dabilan guiçona

Por causa de su edad avanzada


Adinaren lore-lorean utzi çuen mundua

En la flor de la edad


Adindu danac’ lagunça nai du...

En llegando a viejo, no se basta uno a sí mismo


Adindu-ondoan, basoan lan eguitea triste da

Una vez entrado en años


Adinean aurreratu dan emacume bat

Entrada ya en años


Adinetan guti bat sartu orduco

Entrar en edad; avanzar


Adinetan sartu orduco, eta eliçara berez joan citequen beçain laster

En cuanto pudo ir por su pie


Adinetara diran bataiatu guciac

Que han llegado al uso de razón


Adinetara diran bataiatuen icena da’ Jaungoicoaren ume

Llegados el uso de la razón


Adinetara orduco guertatzen çaicuna

En cuanto llegamos al uso de la razón


Adinez çahar ez içanic ere’ pilotaraco bai

Aun sin ser de mucha edad


Adinic onenean, lora-loran egoçala’ galdu doguz aimbeste mutil eder

En la flor de la edad


Adinic-gabe eramanac içan dira

Arrebatados antes de tiempo por la muerte


Adinon ori, etorri banaquic orra, etorri!

Ah, pícaro!... Ya verás si voy!


Adin-oro’ adin artacoa cirudien Jesus-ec

A cada edad presentaba el aspecto propio de esa edad


Adio, andre Bixenta! eta... ichuena! Icusi arte eta beinere icusten ez!

Hasta nunca!


Adio beçala agur seculan eguinen ote dugun herriari’ çoin gutiac garen segur Ameriquetan escualdunac!

Qué pocos estamos seguros de poder saludarle de nuevo como le dijimos adiós! N.B. Ejemplo en que se aprecia bien la distinción entre agur y adio


Adio erran daucu behingotzat

Para siempre


Adionez aguertu çan gure asterocoa

Bien a tiempo, oportunamente


Adi-onez edo lenengoti bear du artu’ benetaco ondu-gura

A su debido tiempo; desde el primer momento


Adios, Ama, çureac eguin du; igartu da ia Arbola’ eta galdu da çuretzaco aren alderdia

Ya no hay remedio para ti


Adios, Ama, çureac eguin du; igartu da ia Arbola’ eta galdu da çuretzaco aren alderdia

Ya no puedes contar con él. N.B. Endecha dirigida a la Madre Euskalerria


Adios America-ri, eta agur Europa-ri’ ... cembatac ote gara lur huntan ecin eta eguin nahi! Etzaicu goaten eta ez goanen bician lehia hori

Querer y no poder hacerlo


Adios America-ri, eta agur Europa-ri’ ... cembatac ote gara lur huntan, ecin eta eguin nahi! Etzaicu goaten eta ez goanen bician lehia hori

Decir adiós a America y venir saludando a Europa


Adios America-ri, eta agur Europa-ri’ ... cembatac ote gara lur huntan, ecin eta eguin nahi! Etzaicu goaten eta ez goanen bician lehia hori

Nunca perderemos ese deseo vehemente


Adios, gari berriac arte! esanda’ alde eguin çuan arc ere, batere pagatu-gabe

Adiós! Hasta más ver!...; hasta el año que viene!


Adiraci cion Adani Jaincoac gure gucion oneraco eguin-gogo çuena: bere guiçon eguiteco asmo artua

Resolución, propósito deliberado


Adiraci cion Adani Jaincoac gure gucion oneraco eguin-gogo çuena: bere guiçon eguiteco asmo artua

Para bien de todos nosotros


Adiraço eben’ eurac etzirala ez alde bateco, ez besteco

Imparciales o neutrales


Adirazten ditu bai, sorguin orrec! Nai ditunac

Bien que sabe darse a entender! No es tonta


Adisquidança aundiic, biac? -Oec? Ipurdi batetic caca eguiten dute; puzcarra ere bai; baita putza ere!

Son carne y uña; están totalmente identificados. N.B. Frases de un crudo realismo, registradas aquí por su increíble violencia


Adisquide andi ura aimbat lasterren arpeguiz arpegui icusteco leia erne citzaion

Se despertó en él el ansia de verle cara a cara


Adisquide arc eman cion legorra, gaua igarotzeco

Le dio albergue; lo albergó


Adisquide aren erregu gogoberari beguiraric’ osaba-ilobac, astotic jechita oinez equin cioten bideari

Atendiendo a su compasivo ruego


Adisquide ascoc aurretu nabee, sail oni equitera

A emprender este trabajo


Adisquide ascoc aurretu nabee, sail oni equitera

Estimular, animar


Adisquide aundiaquin’ orduac lasa

El tiempo se hace corto entre buenos amigos


Adisquide bat dohaco gau erditan... eta ateari joca dago ogui esquez

Acude a él a media noche


Adisquide bat dohaco gau erditan,.. eta ateari joca dago ogui esquez

Está llamando a su puerta


Adisquide batec bazter utziric ere’ ez sar atsegabetan!

Aunque te abandone un amigo


Adisquide batequin hautsten duçunean’ berehala osatzera eta bat-eguitera enseiatzen ezpaçara’ guero eta guero gaitziago içanen çaitzu

Si no cuidas de reconciliarte, de hacer las paces


Adisquide bati’ diru-çartada andi bat quendu cion, eta bere cuchan sartu

Una cantidad, una porrada de dinero


Adisquide bi aguertu jacuz’ Meça batzuc esan eraguin nai leuqueeçala

Hacer decir unas misas; encargar


Adisquide biac, alcar indarturic, eta bata bestearen pocean, ecin-icusiric andienen damuric’ bertuteari jarraitu cioten

A despecho de


Adisquide biac, alcar indarturic, eta bata bestearen pocean, ecin-icusiric andienen damuric’ bertuteari jarraitu cioten

Emulándose uno a otro; en amistosa competición


Adisquide biac, batec ala berceac’ berea çuten burua

Sabían bien lo que se hacían; ambos igualmente inteligentes. Tenían la cabeza bien sentada


Adisquide biac elcarrengana noicic-bein batuaz’ tajuz-ancean ibilceco era eguin çun gure apaiçac

Pudo defenderse o ir tirando


Adisquide biac elcarrengana noicic-bein batuaz’ tajuz-ancean ibilceco era eguin çun gure apaiçac

Reuniéndose de vez en cuando


Adisquide biac igandea elcarrequin çaramaten

Pasaban el domingo juntos


Adisquide biac’ titi-anaiac omen ciran

Parece que eran hermanos de leche


Adisquide biotzecoa!... Ez diçut burlaz nai equin. Gaitzican asco ba daucaçue cerequin

Bastante trabajo tenéis con el descalabro que habéis sufrido


Adisquide biotzecoren bat uztea

Un amigo entrañable


Adisquide çulaco arc saldu du azquenean

Aquel a quien consideraba como amigo suyo


Adisquide çulaco, ez bestegatic’ il omen çuten belçac Muguerça. Santa-Crucec adisquide çulaco

Sin otra razón que por ser amigo suyo


Adisquide, çuretzat ez dago emen ecer...: jaso cenduan çure saria

Ya cobraste tu paga


Adisquide dagon batean esango dioçu; orain ez

Cuando esté más abordable; cuando se le haya pasado su enojo


Adisquide direnaz-gueroz’ eroqueria hec guztiac estalico eta onera hartuco derauzquigute

Nos los disimularán y tomarán a buena parte


Adisquide, ecatziçu iru ogui: lagun bat etorri çait bidez echera’ ta ez daucat cer emanic

Ha llegado de viaje a mi casa


Adisquide, ez diçut bidegaberic eguin...: ez al guinan izquetatu denario batean?

Acaso no conviniste conmigo en un denario?


Adisquide handia! Segur, ceru gorenean icusico çaitugu

En lo más alto de los cielos


Adisquide icen eder onen jabe ez dira’ pocezco egunetan çuequin, ta negarrez çaudetenean urrutitic dabilçanac

No merecen este hermoso nombre de amigos


Adisquide lotsa onecoa nai badoçu’ Jesus da lotsa, itzala ta errespetua daucana

Respetable; que inspira respeto


Adisquide maite bategaz bacarrean astirochuago egon gura dabeenac

Estarse más tiempo a solas con


Adisquide maiteac içan-arren mila’ ildacoan... ez asi bacar baten bila! Guciac aren iguesi ibilico dira

No encontrarás ni uno solo... Es inútil que busquéis ni uno solo


Adisquide onac beçala’ ilun etorri ciranac’ arguiz beteric bidalcen ditu

Mandar consolados a los que le vinieron llenos de tristeza


Adisquide pecatuzcoai ichi gura ez deutseenac

Apartarse de los cómplices del pecado


Adisquide pecatuzcoai ichi gura ez deutseenac

Apartarse de los cómplices del pecado


Adisquidea, a cer nolaco lasatasuna artu deçun biçarra quenduta! Orain burua erreçago jasoco deçu!

Qué alivio sentirás! Qué descansado habrás quedado!


Adisquidea: açurrac çaartu baino leenago’ çaplada galantac artuta gagoz; beste çaplada bat gora-beera’ ezcara asco minduco

No nos va a doler mucho; no lo vamos a sentir mayormente


Adisquidea: açurrac çaartu baino leenago çaplada galantac artuta gagoz; beste çaplada bat gora-bera ezcara asco minduco

Aun antes de llegar a viejos


Adisquidea, aiçu!... Gaizqui esana ere, ongui ar çaçu

No lleves a mal que te lo diga


Adisquidea, ba al cenduque cigarro baten tabacoa? .-Bai, aimbeste içango da nosqui

Tanto como eso... no faltará


Adisquidea, ba noa ni emendi... -Ez, arren!

Por favor, no te vayas


Adisquidea: baldin gueiago ez badaquiçu’ egon cinezque ixilic!

Más te valdría callar


Adisquidea: bear baino gauça gueiago esan du çure mingainac

Se te ha corrido la lengua


Adisquidea, bear ez danic eguiten ez diçut

No te hago ninguna injusticia


Adisquidea...: beste aimbeste ençuteco gogait eguinda nago guero!

Te advierto que no estoy dispuesto a oir siempre la misma cantinela


Adisquidea: biar ixilic guelditu leique’ gaur çauncaz dagon çacurra: esan nai nuque’ goi-samarrean dabilquiçula cucurra

No levantes tanto la cresta!


Adisquidea’ çaharric; condua’ berriric

En el cuento se aprecia la novedad; en el amigo la probada fidelidad


Adisquidea, cembat escatzen deçu idiacatic? -Eceçorci onçaco. .-Lecutan cioc!

No es para mí


Adisquidea: cetan etorri çara?

A qué has venido?


Adisquidea: charreraco eztiçut esaten: ez ibili gueiago çure burua austen...!

No te lo digo por tu mal; por tu bien te lo digo


Adisquidea: çuri min emon badeutsut’ gogoaren bazterretic emon deutsut, ez gogoz

Lo he hecho independientemente de mi voluntad; sin intención


Adisquidea: diru apurchu bat baino ezpada-be saquelean sartuta’ belarriac çur ibili, cucuaren çaratara!

Anda con los oídos despiertos al canto del cuco...!


Adisquidea: ecetan asi-orduco’ egun-onac emon bear dautsudaz

Ante todo; antes que nada


Adisquidea: eguiac eztu bide bat baicic

Me atengo a lo dicho; ya está dicho una vez, y no vuelvo atrás


Adisquidea: eguiçu nai doçun-beste berba; baina gueldi-gueldi escu orregaz!

Cuidadito con las manos!


Adisquidea, eguin dautzuta macurric?

Acaso te he hecho algún daño?


Adisquidea: esaiçu garbi, esango doçuna: berba erdiacaz eztau euscaldunac berba eguin bear... Onembestegaz adituco doçu

No está bien hablar con reticencias


Adisquidea! estuan iminten doçu nire jaquituria

Poner en aprieto, poner a prueba


Adisquidea: etzaçu aztu’ chori guciac mocodunac oi dirala... Çar eta gazte’ emen gueienac pecatariac guerala

Todos merecemos un reproche u otro


Adisquidea..., etzaude nosqui lenagoco itzean

Has debido de cambiar de idea o propósito


Adisquidea, ez etorri onera lotsac ematera!... çu baino cinçogoac içandu guera

No vengas pretendiendo dar lecciones


Adisquidea, ez nago chanchetaraco

No estoy para bromas


Adisquidea, ez neuc esate-arren’ baina bein echetic urten-ezquero’ neuc-be ondo ibilteari emoten deutsat

Me gusta viajar cómodamente


Adisquidea: ezta ondo elcarri gaizqui esatea; ontan joatea’ bionçat caltea... Certaco nastea? Aurrerat obe degu bioc paquea!

A qué disputar? Más vale que hagamos las paces


Adisquidea: ezta ondo elcarri gaizqui esatea; ontan joatea’ bionçat caltea... Certaco nastea? Aurrerat obe degu bioc paquea!

Con seguir así, salimos perdiendo los dos


Adisquidea: ezta ondo elcarri gaizqui esatea; ontan joatea’ bionçat caltea... Certaco nastea? Aurrerat obe degu bioc paquea!

No está bien que estemos injuriándonos


Adisquidea, eztai-soinecoa-gabe nola etorri cera onara?

Sin el vestido de bodas


Adisquidea, eztaquit’ negarrez ala cantuan asi

No sé si llorar o cantar


Adisquidea: eztaucoçu çoçoarena cetan eguin

No te hagas el ingenuo


Adisquidea: eztoçu gomuta celan etorten cinean bein baino sarriago choritan gueure eche aldera?

A por pájaros


Adisquidea: gaur aico ta biar maico-ca ibiltea gura badoçu neugaz’ jarraitu gura doçun arte: beste guztiec erraçoia emongo deutsue’ baina nic ez. Ceuc atara contuec!

Andar en continuo altercado


Adisquidea, gaxtoena eguiteco duçu

Te falta lo más difícil


Adisquidea! Gueçurretan ez gueiago nigana etorri!

No me vengas otra vez con mentiras!


Adisquidea!... gueieguiac gainez eguiten du!

Te estás pasando de la raya


Adisquidea: gueldiric utzi nescacha arri! Contu nerequin, bestela!

Ay de ti, si no!


Adisquidea: gueldiric utzi nescacha arri! Contu nerequin, bestela!

Déjala en paz; no te metas con ella


Adisquidea içan-arren, urria ta cequena bada’ alacoagaiti esaten da: beretzat obea dala, inorençat baino

Amigo de sí mismo


Adisquidea: lau berba eguin gura neuquez’ lepora eçarri deutsuen legue gogor orren ganean

Esa ley que te han impuesto


Adisquidea, musu eguinarequin salcen naçu?

Me vendes dando un beso?


Adisquidea: nerequin oquerrican ez deçu içango

No tendrás ningún tropiezo conmigo; nos entenderemos bien


Adisquidea: neu ninçala uste naioan’ munduco malmutzic andiena; baina nire-bestecoa ba az i

Tú lo eres tanto como yo...; tan pícaro


Adisquidea: nic’ ichasoari arpegui eman bear çanean arpegui ematen icasi nuen

Hacerle frente; luchar con


Adisquidea: nic orduan, neuc gura içan-ezquero’ sartuco nendun contrabandua..., sartuco nendun carabineruen begui-beguitic, eurac icusi-baric

A la vista misma de los carabineros


Adisquidea: nire esaqueretan eztago inonçaco irainic, calteric-bere ez: aleguinezcoric beinçat

Al menos consciente o voluntario


Adisquidea! Non-nai ba dira guiçonac!

A todo hay quien gane...!


Adisquidea, obe degu nor bere alquian eseri

Que cada cual se contente con su puesto, sin pretender imponerse a los demás


Adisquidea: oin-be lengo ancez nabil... Bada ez asi’ gaur aico eta biar maico!

Hoy con un pretexto y mañana con otro...; con coplas o pamplinas


Adisquidea, ordaina bil cineçaque’ guiristino ez baninz

Te llevarías una réplica..; Me vengaría o desquitaría, si


Adisquidea, orra eguia celan dan; certan eztala cirica ez ibili, ba, arpeguia estalduta!

Sin haber por qué


Adisquide-ancean, edo erdi-adisquidez adieraço dabe

En plan amistoso u oficioso


Adisquidearen sequeretuac biluzten, aguercen eta salatzen dituena

Revelador de secretos


Adisquidearen sequeretuac biluzten, aguercen eta salatzen dituena

Revelador de secretos


Adisquideari su ematea jaio citzaion, bere gogo oquerrean

Provocarle


Adisquideari su ematea jaio citzaion, bere gogo oquerrean

Se le ocurrió; le vino al pensamiento


Adisquideec escutic utzia, eta etsaiac ilceco bilatua

Abandonado por sus amigos


Adisquideei’ ceini bere icenean agur eguioçute

A cada uno en particular; nominalmente


Adisquidequin ez du handitasunic

No es altiva u orgullosa con


Adisquideric’ bat bacarric det nic

Amigo, no tengo más que uno


Adisquidetaco obea’ etsaitaco baino

Muy peligroso para enemigo


Adisquidetasun andian josi citzaiozcan alcarri, bi erriac

Se unieron estrechamente


Adisquidetasun onei’ leenengo-leenengotic ausi bear jaquez bideac

Se deben atajar, se les debe cortar la marcha


Adisquidetasun onei’ leenengo-leenengotic ausi bear jaquez bideac

Desde el primer momento; desde el comienzo mismo


Adisquidetasuna’ ez da egualdi garbi ta pocezco egunetan eçagutzen; baicic negarra ta ondoeça inguruan ditugunean

Cuando nos aflige la tribulación


Adisquidetasuna’ ez da egualdi garbi ta pocezco egunetan eçagutzen; baicic negarra ta ondoeça inguruan ditugunean

En los días serenos y bonancibles; en la prosperidad


Adisquidetasunean bici diranac oquercea eta gorrotoan ipintea da ori: deabruaren beraren lanac eguitea

Enemistar, indisponer, malquistar


Adisquidetasunean bici diranac oquercea eta gorrotoan ipintea da ori: deabruaren beraren lanac eguitea

Hacer el oficio del mismo diablo


Adisquidetasunic eztago’ alcarren ide, alcarren anceco diranen artean içan-ecic

Iguales entre sí


Adisquidetu naiean dabilça alde bietacoac .-Atseguin det ortaz

Me alegro de saberlo


Adisquidetzat bere burua gueçurquiro salduric’ Orreagaco arcaitzetatic Iruinan sartu çan

Haciéndose pasar por amigo a traición


Adisquide-usaineco arpeguiaz edegui eutsen atea’ çain eucaçanai

Aparentando mucha amabilidad


Adisquide-usaineco eguin çanean’ noiztic ona çara ceu guilz orren jaube? itandu eutsan escribauac Ceruco Ateçain andiari...

Cuando empezó ya a tomar un poco de confianza


Adisquide-useinien’ echerichuet charto errico eztei-barri batzuc papeletan igorditie igorcitzea edo astincea

De modo amistoso; en plan de amigos


Adisquide-usteco euscaldun arrec guerri-guerritic moztu ninduelaco’ arri artatic irten-bearra içan nuen

Me partió por el eje


Aditu al dec oraingo au? -Ez aditzeco obeac dituc contu oriec!

Ojalá no las tuviese que oir uno!


Aditu al deçu Elissalde orren itzaldia? .-Aditzeco moducoa aal cegoquen!

Qué hacer sino entenderlo? Cualquiera diría que era tan difícil!


Aditu al deçue, lerde-jario orrec esan duna? Ba cegoc ustea ta aicea, baztarretan!

Cuánto personaje engreído por esos mundos!


Aditu al deçue, lerde-jario orrec esan duna? Ba cegoc ustea ta aicea, baztarretan!

Ese majadero, ese sandio


Aditu bacendu’ ... esnatuco cinan loçorrotic!

Ya lo creo que te habría quitado las ganas de dormir


Aditu bear dit, bere muturrarequin!

La insolente de ella tendrá que oírmelo!... Mal que le pese


Aditu contuz esatera noana! Ez maisian egoteco; baicican Jaincoaren esana eguiteco gogoz

No para mofarte; no para hacer chirigota


Aditu deçu?... Luce-luce’ ... negocio ona eguin dedala!

Con toda frescura, con todo descaro. Me lo ha dicho


Aditu deçute guiçoncho onen izcunça?

Habéis reparado en el lenguaje, en lo que dice?


Aditu deçute guiçoncho onen izcunça?

Habéis reparado en el lenguaje, en lo que dice?


Aditu det’ toqui batzuetan emacume ezconduac ez dirala contentu’ senarraz campora ezpadue escutariren bat..; ez da gure errietan ecusten onembeste çoraqueria

Un galán o amante, a espaldas del marido


Aditu du Jaunac nere boça’ eta garai atera naiz

He salido triunfante; he triunfado


Aditu duçue larramaisu orren ateraldia? Sasi-maisu orren. G

La ocurrencia de ese maestro Ciruela


Aditu dut’ ametsen asmatzen guciz jaquina çarela

He oído decir que eres muy entendido en


Aditu eguiçu onembestegaz’ cer esan gura deutsudan

Con lo dicho


Aditu içan det’ gende oriec gueçurtiac dirala; eta orretan’ ez neronec diodalaco, baino, eztit oraindic inorc icusi gueçurric

Nadie me ha oído una mentira


Aditu içan diotet ori; eta ez nolanaico guiçonai

Y no eran unos cualesquiera


Aditu naçaçue contuz: ez da alferra içango çuen nequea

No os pesará vuestro esfuerzo; no os cansaréis en vano


Adituac’ ez aditu... Gorrarena eguin

Hacerse el sueco


Adituac gare’ nola Jaunac agortu dituen itsaso Gorrico urac

Hemos oído cómo


Adituari ez-aditu, eta ecusiari ez-icusi eguinic’ beren erara egoten utzi dieçu çure umeai lagun gaiztoarequin

Estarse a su sabor; a su antojo


Adituari ez-aditu, eta ecusiari ez-icusi eguinic’ beren erara egoten utzi dieçu çure umeai lagun gaiztoarequin

Haciéndote el desentendido; haciendo la vista gorda


Adituco bacenduteque erdaraz itz eguiten! Oso dago artacoa!

Está muy experta, muy preparada


Adituco balio nic daquidan batec’ mototsa biurrituco lioque!

Ya le ajustaría las cuentas a ésa!


Adituco balitu’ itoco ninuque, lepotic artuta

Pobre de mí, si me oyese!


Adituco batzuc’ lagunari aguertu dazquiot

Algunas cosas que se oyen


Adituco dedala orrembestez?... obe nuque nic!

Qué más quisiera!


Adituco dute ene hitza’ ete ene nahira erorico dira

A la primera indicación me obedecerán


Aditutic daquit... Ez icusitic

Lo sé de oídas


Aditzaile denac’ escu-joca hasi ciren

Empezaron a aplaudir


Aditzaile guciac’ biotzaren erdiz-erdico çainean uquitu cituan sermolariac

Les tocó la fibra más íntima del corazón


Aditzaile onari’ itz guchi

A buen entendedor, pocas palabras


Aditzaileric nahi ez duenac’ ez du gora behar minçatu

Que no levante la voz...!


Aditzale guti çuquela guinauden hastean’ nahiz aho ederreco guiçona den

Aunque es buen orador


Aditzale guti çuquela guinauden hastean’ nahiz aho ederreco guiçona den

Pensábamos que tendría pocos oyentes


Aditzale onari’ hitz guti

Al buen entendedor, con media palabra basta


Aditzeco lecuric ez eman itzonci oriei!

No les prestéis oídos!


Aditzen deçu beraz cein dan çure biotzaren muga?

El último fin o destino de tu corazón


Aditzen duçu orain nolacotsua dan Jaunaren edertasuna?

Cómo es en cierto modo


Aditzen emaien, Malencho, aurtengo Gabonetan nere ondoan nai nituzqueala... Etorri ditecela danac, arren bai arren!

Avísales


Aditzen emo-eiqueçu Lecuitoan’ arraunquetea irabaci ezpadogu-be’ ba daucagula oraindic cer-jan apur bat: gure Jaungoicoa bici dala-ta

Porque Dios cuida de nosotros..; a Dios gracias


Aditzen errex da erran nahi dudana

Es fácil de entender


Aditzen gaitzac dira

Difíciles de entender


Aditzen, nere semechoa?

Oyes? entiendes?


Aditzen nuen aien esana’ baino ez buruan sartu

Pero no lo tomaba en consideración


Aditzera aundia artu du Europa-barrena, auci orrec

Ha adquirido gran celebridad


Aditzera ba diat’ lotsagarri samar ibili dirala

Han andado llamando la atención


Aditzera charrecoa da... Esaten çaiona’ ez-aditua eguiten du

Se hace el desentendido


Aditzera dedanez’ bigar etorcecoa da

Según tengo entendido


Aditzera eman deguieztela Laçaroc nere neque ta oinaceac’ amildu ez ditecen aec ere çori gaiztoco lecu onetara!

A este lugar desdichado


Aditzerac ditudanez’ egun orretan Azpeitira joan omen çan, bere errico beste bat lagun çuela

Según tengo entendido


Aditzic gure nequeçaleac; eta guero, aoan gurutzea daguiquela aitortuco duc’ bi iretar aina ba duquela eusco-luguinic macalena

Reconociendo tu error


Adiunçaz ta era onez’ asierati gaitzari bidera urten bear jaco; ezpabere’ berandu datoz osacarriac

Salir al paso; prevenir


Adiunçaz ta era onez’ asierati gaitzari bidera urten bear jaco; ezpabere’ berandu datoz osacarriac

Con tiempo, oportunamente


Adiunçaz ta era onez’ asierati gaitzari bidera urten bear jaco; ezpabere’ berandu datoz osacarriac

De lo contrario


Adiur charreco gendeac dire. Oitura charrecoac

De mala traza o ralea; poco recomendables


Adiur onecoa da ori!... Bere buruari baicic beguiratzen ez diona

Bueno es ése! Valiente egoísta!


Adixquide bat joan çaio, dena ele-çuri; baina cirtocari gaitza da bercea’ eta cehe bat sudurrequin utzi du lausengaria

Lo ha dejado con un palmo de narices...; chasqueado


Adixquide bat joan çaio, dena ele-çuri; baina cirtocari gaitza da bercea’ eta cehe bat sudurrequin utzi du lausengaria

Muy adulador


Adixquide dena ororen’ ez da nehoren

Amigo de todos, amigo de ninguno


Adixquide eguic’ ez behar ducanean, bainan behar ducaneco

Hazte amigo de uno, no cuando lo necesitas, sino para cuando lo necesites


Adixquide gaixtoaganic apartatze haur nola eguinen duçu? onez-onetara, etsaitu-gabe, ala etsaituric?

A buenas, sin indisponeros


Adixquide ona’ behar-orduetan eçagutzen da

El amigo de verdad se conoce en las horas del infortunio


Adixquidea: ez dugu berceren buztanaren beharric, gure ulien quenceco

Nos bastamos y sobramos para arreglar nuestros asuntos, sin ingerencias de nadie


Adixquidea’ gauça tiquian behar da frogatu; handian emplegatu

La sincera amistad se demuestra en las grandes ocasiones


Adixquidea, gaxtoena eguiteco duçu

Te falta lo más difícil


Adixquidea! Guc ba daquigu aspaldian alcarren berri!

Ya nos conocemos hace tiempo


Adixquide-gabeco bicitzea’ hauço-gabeco heriotzea

Vida sin amigos, muerte sin vecinos


Adorea ta icharopena lacoric ezta’ goiac joteco

Para prosperar


Adoreaz ta cinço dautsat nere asmoetan

Sigo con ánimo y entrega mis planes


Adore-baga gueratuten bagara’ beste soinu bat ençun bearco dogu

Ya será otro cantar


Adu gaiztoco infernutarra!

Oh réprobo desventurado!


Adurra erioela jagocaçan ençuten’ papau batzuc eguinda

Cayéndoseles la baba


Adurra erioela jagocaçan ençuten’ papau batzuc eguinda

Embobados


Adurra eriola iarduan abade arec’ paper baten gauça onec eçarteni

Cayéndosele la baba de gusto


Adurra ezpanetic beera tantaca eriola

Cayéndosele la baba... de contento


Aec certan dira? -Ots berriric ez danean’ ondo!

Si no hay noticias, señal de que bien


Aec çuten bidea, ez guc!

A ellos les tocaba o correspondía preguntar, decir


Aec denac’ ilac beraz...; eta M.? Il çan-bezperan’ bici uan ori ere!

Otro que también murió!


Aec ecarcen lanic etzuun içan

No se le dio lugar para


Aec ere’ ez omen diote ecer quendu

No le han cobrado


Aec ere’ eztira cerbait eztutenac içango

No dejarán de tener alguna tacha; no serán del todo perfectos


Aec ere gauça eguinac içain liraque, cein bere neurrian sartuac; oraingoac beçain neurrigarriac

Mensurables, finitos


Aec ez dauque ez guicenic ez guiarreric

Incorpóreas


Aec gai orretan len quiratsic çabaldu ez due; eta çuc bai. Aec içan litzaquee beren eguitecoac ara joateco, eta çuc ez

Ellos pueden tener sus motivos o asuntos legítimos


Aec gai orretan len quiratsic çabaldu ez due; eta çuc bai. Aec içan litzaquee beren eguitecoac ara joateco, eta çuc ez

No han dado lugar a sospechas o habladurías


Aec gurasoac lurraren gainean baleude’ oec etzuten orrembeste gauça aurreratuco

Si vivieran aún


Aec gurasoac lurraren gainean baleude’ oec etzuten orrembeste gauça aurreratuco

No derrocharían tanto


Aec parrac!... Lertu çan!

Qué risa!... Se hinchó de reir


Aec sesio guchi içandu çuten, beren artean mococa ibil-gaberic

Tuvieron pocas disputas o altercados


Aec sesio guchi içandu çuten, beren artean mococa ibil-gaberic

Evitaron las reyertas


Aen aurrecoai eman cien itzari cerraicala’ Canaan-go bazterretara eraman cituan israeldarrac, Jaincoac

Conforme a la promesa hecha a sus mayores


Aen berriric ez danean’ sinale ona: acitaraco dira nosqui

Señal de que siguen con vida


Aen lautasuna ez çan oba, gure egunetaco bichitasunac baino?

Sencillez y afectación


Aen ondoren’ etorri ciran Erroma-tarrac, aurrecoen azgarriac eta are gosetiagoac

Que dejaron muy atrás a los anteriores


Aen tartean sarcen çaitut!

Lo mismo te digo a ti que lo que he dicho de ellos


Aen ustean’ languile ura benetan ari çan

Lo decía en serio; hablaba en serio


Aeroplanoa’ apal dabile

Vuela bajo


Aeroplanua cancarretic pasa citzaigun; eta guc icusi ez

Por encima de la cabeza


Aetacoric’ bat bacarra ere etzan arquitzen amabost urtez goiticoric

De más de 15 años


Aetara danac etzaten dira bai edo ez esateco

Todos se inclinan o rinden al parecer de ellos


Afal-aitzinean alferqueriaric frogatzen baceien’ etzerauen etzien afariac gaitzic eguiten

Los mandaban a la cama sin cenar


Afal-artean’ ori ta au dute agotan

Hablan de esto y lo otro


Afal-çai ez digu ba jo gaberdi?

Queréis creer que nos dio la medianoche, esperando la cena?


Afalceca cegocen çorciretan-be

Aún estaban sin cenar


Afaldu deçue?....- Etsia artu degu

Sí... ya ha caído...; ya hemos cumplido


Afaldu ta, arrotu ciran edari biciarequin

Ponerse alegres


Afaldu-gabe joango ote da lotara? -Oiac arinago artuco du... Ea guilbor ori gexten ote çaion!

A ver si se le rebaja esa barriga!


Afaldu-gabe joango ote da lotara? -Oiac arinago artuco du... Ea guilbor ori gexten ote çaion!

Así irá más ligero... Así hará menos peso en la cama


Afaldu-ostean’ echeco ugaçaba eguiten çanac’ lagunac lotara bialdu ebeçan

El que se hacía el amo de la casa


Afal-ondoan contatuco digu’ cer ta nola ta nondican nora bici çan Mari-Muguiroco

Toda la vida y milagros de...


Afal-ondoan contatuco digu’ cer ta nola ta nondican nora bici çan Mari-Muguiroco

Toda la vida y milagros de...


Afal-ondoan egarri guchi... egun ascotan. Afari laburra

Pocas ganas de beber donde la cena es poca


Afari auxe opa-opa nuen çuequin eguin

Deseaba ardientemente


Afaria çucencera bialdu cituan

A disponer la cena


Afaria nai-ecic’ echera junda guero... lo bete-betean guelditu da

Sin querer cenar


Afaria nai-ecic’ echera junda guero... lo bete-betean guelditu da

Dormido como un tronco


Afarie otzituco jacu! -esan eban aric apur bat guerochuago’ mutiletarico batec

Un poquito después


Afari-leguea eguinda joango guera

Hecha la merienda-cena


Afariqueta çalacoan’ mila errealen oquerra!

Creyendo que se trataba de una broma..., resultó un daño de mil reales


Afaritaco’ etzan falta arrain çabal, salsatan...: ceruac jaquin ceimbat inchaur jo ciran!... Inchaur-salsaraco

Dios sabe cuántas nueces se majaron...!


Afaritan guinala’ eche guztiac eguin eban dardarea, inguruan jausi çan bomba bategaz

Se estremeció toda la casa


Afera horren harrotzea eta arguitzea on guinuque

Ventilar y esclarecer


Afera hortaz argui guciac cucutzea’ etzaion asqui, horri

No le bastaba imponer silencio absoluto sobre ese asunto


Aferetan lepo-cinçurreraino sartuac direnac

Enfrascados de lleno


Africarat iraganez-gueroz’ etzare lucez bicico: ez! denetara’ ez duçu bederatzi urteren bicia baicic

No te quedan en total más que nueve años de vida


Africarat iraganez-gueroz’ etzare lucez bicico: ez! denetara’ ez duçu bederatzi urteren bicia baicic

No vivirás mucho tiempo


A.G. icençat eroian batec sortu eban aucia

Llamado A. G


Aga becela luçatzen ari da mutil ori!

Qué manera de crecer!


Agaitic çagoz, lengo aldean, ain aguratua

En comparación con lo de antes


Agaitic’ erlearen icena betean dator aramaioarrençat

Les cuadra perfectamente


Agaitic ez eban emen orporic sartu casta gaiztoac

Asentar el pie


Agaitic nastuten çan erbestecoen atzera-aurreretan

En los asuntos de


Agar’ bazterrez-bazter çabilan Bersabeco mortuan

Andaba errante por el desierto de B


Agaren esan-eguin lotsagaiztoco oiec onçat ematen cituela uste çuen

Osadías, insolencias


Agaton: guztiz motel jo doc gaur alboca-soinua... Cer jaçoten jac?

Lo tocabas hoy con poca alma


Agaz bici bearco doçu’ bat-ori edo beste-ori il artean

Hasta que murrais uno u otro de los dos esposos


Agaz euqui nai eban’ ... ta lagunic onenac galdu cituçan

Quería estar a bien con él


Age gaixtoac arrapatu nau, içan leiquean charrenac... Nerequicoa icusi deçu senar maitea; orain çure cargu gure umeac. Emen datorquit ilcea

Ya no me verás más en este mundo


Agea du edanera

Tiene vicio a beber


Agedrez-jocuan, gueiac jarten ez daquianac’ eztau ondo jocatuco

Quien no sabe concertar las piezas


Agedrez-jocuan molsotuten ez daquianac’ ilten-be eztau jaquingo

Quien no sabe dar jaque


Agerdico maldac gora çoaiela’ çurguixcaco orma-arria irauliric’ orçaz-gora bota çuen mutil gaxoa

Lo tiró de espaldas; boca arriba


Ago, ago! Aitac moldatuco hu arratsean!

Vas a ver lo que te espera, cuando llegue el padre...; esta noche!


Ago, ago!... Eracutsico dinat nic, ire aiceac gordetzen!

Ya te enseñaré yo a bajar esos humos!... ese orgullo


Ago batean bi mingain dituna. Gueçurtia

Hombre de lengua doble


Ago batez eder diran gauçac

En sentir de todos


Ago bertan, eguzquia, Gabaon-darren etsaiac nic galdu artean!

Hasta que los haya derrotado


Ago bertan, eguzquia, Gabaon-darren etsaiac nic galdu artean!

Párate!


Ago bete-betean agoa-betean esan dau cer eguin eban

Ha confesado de plano..., abiertamente


Ago beteca eguiten dabe barre ta irri nire lepotic

Se me ríen a toda boca con todo descaro


Ago betez ospa eçaçue Jauna!...

Celebradlo en alta voz


Ago cerratutic’ ez da sarcen euliric

En boca cerrada no entran moscas. Silencios discretos


Ago çuriz limurcen çuten Jaincoa; bere mingain gueçurtiz

Le halagaban con falsía


Ago ençuten, esatera noana!

Escucha! Atiende!


Ago epez’ eta icusiren duc Jaincoaren gaztigua

Aguarda un poco


Ago gueldic! aguindu nion çorrotz baino çorrotz... bi beguiac botatzeco beguiratu batequin

Lanzándole una mirada severa


Ago gueldic! aguindu nion çorrotz baino çorrotz... bi beguiac botatzeco beguiratu batequin

Le mandé con imperio


Ago gueldiric, cirin ori!... bestela campora ataraco aut... Amamac ume gogaicarriari

Estate quieto, trasto!


Ago gueldiric, nesca!... Colpe oiequin barrengoa galdu-gabe!

No me vayas a hacer abortar!


Ago isilic, ciztrin ori!... Neure buruaz bat eguitecoa az eu?

Te vas a comparar conmigo? Pretendes equipararte a mí?


Ago ixilic, barregarri!

No digas tonterías!... hombre!


Ago ixilic, berri-jario ori!

Calla, embustero!


Ago ixilic besteren percean burrunçaliric sartu-gabe! Mixquindoi! ??

No te entrometas!


Ago ixilic,... egüerri laugarrena!

Qué ingenuo eres! N.B. Alusión al día de Inocentes, cuarto día de Navidad


Ago ixilic, eta ez deçaela itzic atera!

No digas nada!


Ago ixilic, Machin; ezpeic inoc jaquin jaço jacan ori: ac andreac iri’ adarra jo daua galanto!

La mujer ésa te ha querido tomar el pelo soberanamente


Ago ixil-ixilic’ genteac çoratuta erabili-baric!

Para no aturdir o desconcertar a la gente


Ago Jaincoarequin, Jaincoa duquec hirequin

Sé leal con Dios; él lo será contigo


Ago, Maria, otoi, ixilic! Ez dun icusi ene queinuric... Xorta bat edanez-guero’ beguiac inir-inir

Te centellean los ojos... Te falla la vista


Ago, Maria, otoi, ixilic! Ez dun icusi ene queinuric... Xorta bat edanez-guero’ beguiac inir-inir...

En cuanto bebes una gota


Ago oneco cafea...: au da lenengo aldea; bigarrena’ ... edatea cattalin-gorri maitea...

Café de buen gusto


Ago oneco cafea...: au da lenengo aldea: bigarrena’ ... edatea Cattalin-gorri maitea...

La rica mistela o coñac


Ago onecoa guendun, aita çana... Aho-xuria. Z

De buen paladar


Ago paquean; ar çac arnasa!

No te precipites, ve con calma!


Agoa auspoturic’ arnaseaz eguiten eutsan aice

Hinchando la boca


Agoa auspoturic’ arnaseaz eguiten eutsan aice

Insuflar


Agoa bete aguinegaz ichi nabe... Aoa bete eçurrequin utzi naute. G

Me han dejado con un palmo de narices; defraudado


Agoa betean esaten du gueçurra...

Miente descaradamente; con toda la boca


Agoa biurtu

Retorcerse la boca


Agoa-beteco itza

Una palabra como se pide


Ago-ago! ire leurrico neurrico çapata opatuco duc ic ere... Norbaitez parra eguiten duenari

Ya te encontrarás un día con la horma de tu zapato...


Ago-azpiz esan digu. Izpean, R

En secreto


Ago-bete açurregaz ichico joc carlisten alderdia

Dejar con un palmo de narices; dejar chasqueado


Ago-bete aguinegaz açurregaz itzi dabe

Dejarle con un palmo de narices; defraudado, chasqueado


Ago-bete aicegaz ichi utzi nenduen erançuera onegaz

Me dejaron boquiabierto... sin entender lo que quería decir aquello


Ago-bete orcequin utzi dute. Dun gucia quenduric

Lo han despojado de todo


Ago-biçarric eztauco. Agopiçarric eztu

Tiene buen apetito


Agoçabalca jarcen çan gendea, aren sermoia asi orduco

Se ponía a bostezar


Agocoa’ gueroco Jatera ematen çaion aciendac’ guero esnea ta gaineracoa ematen

El gasto de hoy dará fruto mañana


Agoniacoan’ çor guztiac bardincen dira

Quedan satisfechas todas las deudas, al toque de agonía


Agopetic mar-marra dariola doa Gorri’ minduric gogoa

Murmurando por lo bajo...; refunfuñando


Agor omen çana’ sei ilabeteco aurdun dago

Está ya en su sexto mes; está de seis meses


Agora eroan bear neban oguia erosteco dirua

El pan indispensable para el sustento


Agorra’ agor etorri çaigu, garailari aice charrac...: beiac’ errape cimelac, eta atze-aurreac igarrac... Esnea lodi ateratzeco’ ez daude alderdi charrac!

Septiembre nos ha salido seco


Agorra’ agor etorri çaigu, garailari aice charrac: beiac’ errape cimelac, eta atze-aurreac igarrac... Esnea lodi ateratzeco’ ez daude alderdi charrac!

Han prevalecido vientos desfavorables


Agorra’ agor etorri çaigu, garailari aice charrac...: beiac’ errape cimelac, eta atze-aurreac igarrac... Esnea lodi ateratzeco’ ez daude alderdi charrac!

Mal asunto para la gordura de la leche


Agorra’ agor etorri çaigu, garailari aice charrac...: beiac’ errape cimelac, eta atze-aurreac igarrac... Esnea lodi ateratzeco’ ez daude alderdi charrac!

Pecho y espalda demacrados


Agorra arteco bicia escatzen nion’ eta aditu dit Jaunac

Que me conservara la vida hasta septiembre


Agorra çare eta harric-gabea; bainan amatuco çare’ eta seme batez erdico

Y darás a luz un hijo


Agorrac oguei ta bost, eguzqui berua, iparretic aicea, garbia cerua...: beti ezta içaten olaco guirua

N.B. Rasgos descriptivos en estilo elíptico


Agorr-aldietan içan-ecic’ ecin leique gauça onic atera

Fuera de los tiempos de sequía


Agorraz ia ondatuan aurquietan da gure euscal-lurra

Casi arruinada por la sequía


Agorrilan, ardura maiz’ bero gogorrac ari

Suele hacer fuertes calores


Agorrileco eguzquia guenduan dardaraz gainetic

Reverberaba


Agorrileco euria’ arnoa eta eztia

Lluvia de agosto, vino y miel


Agorr-ola batec neguco euriaquin burniric eguiten ezpadu’ nola eguingo du, errecac agorcen diranean?

Ferrería de temporada de lluvias


Agortu ecin citequena çan’ çuc cenduan iturria

Tu facundia; el torrente de tu inspiración


Agotan joan cena’ apeçaren itzaldi samurra

Objeto de todos los comentarios


Agotic atera deustac

Me lo has quitado de la boca; ya lo iba a decir


Agotic belarrira çuec guelan erasia’ echegainetic oiu eguingo dute

Lo que dijisteis al oído en el aposento


Agotic bitsac urtetan eutsola asi jacon quisqui ta casca, emon-alean

Echando espuma de rabia


Agotic galdu aiz, morroi gaizto!

Por tus mismas palabras te condenas


Agotic orcera bersotan erançun dio

De improviso, de repente... Improvisación


Agotic orcera eztira elcarrez fijatzen erri chiquietan

Son muy desconfiados


Agotic sudurrera emango al ciçun bada?

Creías que te lo iba a dar de manos a boca? en el acto?


Agotic ucabilera bereala dute sarrera, mutil biac’ lagunec bereici dituten arte

De las palabras llegan a las manos


Agotic urteten eutsen-lez ipini dodaz, nescatilearen berbac

Tal como salían de sus labios


Agotic-orcera’ baietz erançutea nai cenduque? Itzetic-orcera

De repente, de improviso


Agoz aitzen aditzen emon cetsan eutson

Le enteró verbalmente


Agozco otoitza ondo eguin-arren irabaci guichi ateraco doçuelacoan egon ez çaitecen’ ona cer dinotzuedan

Sacar poca ganancia o provecho


Agrarioen artean baino euneco orrembeste aundiagoa dago radicalen artean, legue orren alde

Mayor porcentaje


Aguacilac’ iru-lau alcaten indarrac euquiten dauz errian, aguincen

Mandan más que


Agudo cucu eguin cioten sasquichoco goxoquieri, eta uncixquetaco ardo xurieri

Dar cuenta de..; acabar con


Ague charra du eche orrec

Mala suerte, mala sombra


Aguer bat in-çaçu plaça ortara

Asómate un poco a


Aguer çaioçu igaro çaiçuna, ta esan gira-bira-gabe!

Y díselo sin rodeos


Aguer eguiozcatzu cere eguitecoac

Descúbrele tus asuntos; tus cuitas


Aguercera beartu naçute’ inorc jaquin bear etzidana

Lo que nadie debía haber sabido de mí


Agueri cen’ Blumec besotaraca eguin-araci leguec’ etzuquetela ondorio onic

Las leyes elaboradas en serie; a brazadas


Agueri cen’ Blumec besotaraca eguin-araci leguec’ etzutela ondorio onic

No podría salir de ellas cosa buena


Agueri çuen arroztua eta tontotua pilotariac; ez-arin laster arrozten baita trintequetean

Desentrenamiento por falta de ejercicio


Agueri çuen’ bozcarioac bihotzetic gainez-gain eguiten ciola

Que le desbordaba el gozo...; que su corazón rebosaba de contento


Agueri da’ ba duela beruna buruan Lapurdico haurrac: beguiratuagoric ez da inguruan

Bien se conoce que es ponderado en su manera de proceder


Agueri da’ cer den Alemanen sabeleco mina

Ya se ve qué es lo que les duele


Agueri da’ çoro guciac ez direla preso!

No todos los locos están encerrados


Agueri da’ çuen erranac ceiher eguiten diotela eguiari

Vuestras razones son contrarias a la verdad


Agueri da’ herrialde arrotzec ez dutela Franciaren gueroaz etsitzen

No desesperan del futuro de Francia


Agueri da’ ifernuco etsai gaixtoac eguin-araci ciola lan hori

A la vista está que...; está claro que


Agueri danez’ ... ara nolaco eulcia eraunsi dion!

Darle una buena batida


Agueri duçu ez çarela lehembicico aldiz gina etorria

Ya se te conoce que


Agueri duçu’ ez jaquinean minço çarela

Ya se conoce que


Aguerian colore bat’ gordean bestea... Aurretic erosi’ ta atzetic saldu... Oriec cein diraden’ orain degu jaquin!

Perfidia, felonía


Aguerian dagonac’ ispilu-bearric ez Ez du itz bat gueiago bear

Lo que es evidente no necesita demostración


Aguerian dauzca’ oraingoac ez-ecic leenac eta etorquiçunac ere

Los tiene a la vista, presentes


Aguerian den gauça da

Es evidente


Aguerian guertatu da’ gordez uste çana

Lo que se pensaba hacer ocultamente


Agueri-ascoan daude orain alcatearen asmoac

Han quedado bien al descubierto


Aguerico batzarric eguitea’ aurretico baimen-baric ez ei-dau onçat emongo gobernuac

Celebración de actos públicos


Aguerre-azpico sagardoteguira etorri omen çan; ta ondo berdindu çanean sagardoz’ lo artu çuan bertan, igueldoarrac

Beber a satisfacción


Aguerrec’ ongui ecarcen cituen pilotac hastean; guero ez

Devolvía bien los saques


Aguerriz ezpada, capapetic bedere’ gaizqui minço dira adisquideac ere

Al descubierto o bajo cuerda


Aguertaldi andi bat eguin gura içan dabe comunistac

Hacer una gran manifestación


Aguertu çan, ez nundic eta ez andic, gazte bat ogui batequin; utzi cien ogui ura’ eta, ez nora ta ez ara’ galdu citzaien gazte onguilea

No se sabe de dónde


Aguertu çan, ez nundic eta ez andic, gazte bat ogui batequin; utzi cien ogui ura’ ez nora ta ez ara’ galdu citzaien gazte onguilea

Se les desapareció sin saber a dónde


Aguertu çan Manu’ gueroago-garrenean

De allí a un rato


Aguertu çan onci bat belan: eçagutu çan’ ichas-lapurra çala, ta urratuten etorrela

Que venía acercándose


Aguertu çanean’ an ba ciran oiuac, poçac çoratu-bearrean danac

Hasta el punto de volverse locos todos. De contento


Aguertu çaneco’ bero-berotan chalotu eban genteac

Lo aplaudieron calurosamente


Aguertu ceneco’ laster eguin çuten, hari agur ematera

Corrieron a saludarlo


Aguertu ceraneco’ pecu charrean jarri naiz... Aurrez ordaincen ezpadeçu’ emen eztago sapairic çuretzat

Me he puesto a recelar..; me ha dado mala espina


Aguertu ceraneco’ pecu charrean jarri naiz... Aurrez ordaincen ezpadeçu’ emen eztago sapairic çuretzat

No hay albergue para ti


Aguertu cinan-ezqueroco guztian’ beti euqui dot cer edo-cer çuri bialduteco asmoa

Desde que apareciste hasta la fecha


Aguertu cirean guiçonac oboen-oboen edo ozta, apal-apal da larri’ jaun orrengana

A duras penas, trabajosamente


Aguertu citzaion ilargui bat, alde-aldean betea, baina ez osotoro

Una luna casi llena


Aguertu da? Aspaldi baten ezquenquian orren barri!

Hacía tiempo que nada sabíamos de él


Aguertu da cer grinac jotzen çaitun, oso çainetic

A la vista está de qué pie cojeas


Aguertu da’ gordean çaucaten poçoia: ez dira goxo egongo jaun oien barrenac!

No estará muy tranquila su conciencia


Aguertu dituçu confesioan çure becatuen iturriac?... Bai berriz!... Gueçurra aurrera! gorde’ bearren dana ta oquerraren etorbideac

Quia!... qué va!


Aguertu ete dautsa guero guiçonchu orrec Diputauari, abadian papera?... .-Bai edo... batec ba daqui

Cualquiera sabe!... Vete a saberlo!


Aguertu jatan loa’ baina nic eztaquit cer otsac içan direan: igues dau loac nire beguietati

Ya me venía el sueño


Aguertu jatan loa’ baina nic eztaquit cer otsac içan direan: igues dau loac nire beguietati

Ha huido de mis ojos; ya no he dormido


Aguertu moch bat echean eguinda’ berriz ere joanac ditugu

Después de una entradita o corta visita


Aguertu oi çanez’ aienatu oi çan: inoc nundic nora ez equiala

Sin que nadie supiera por dónde; misteriosamente


Aguertu omen çan, noizbaiten ere, mutila’ aita ta anaiaren ojuetara, baso ilun batetic

A las voces de


Aguertu-içu barrua garbiro, dan-leguez...!

Di con franqueza lo que te pasa


Agueta botaric guelditu da

Ha quedado sin apoyo; privado de ayuda


Agui danez’ alaba ezconcen çaie datorren udaberrian

Según parece


Agui danez’ Gazteizco çaratea catolicuairi çor jaqueela, esan dau gobernadoreac

Por lo visto


Agui dedila... berac daquien gucia!

Cualquier cosa que ocurra


Aguian berce haimberce, heldu den urteco!

N.B. Fórmula de buenos deseos en el saludo de cumpleaños


Aguian erorico aiz!

Ojalá caigas!


Aguian ezpaçan inoiz I. ori nere beguian aurrean açaldu!

Ojalá que nunca...!


Aguian ezpaçan inoiz I. ori nere beguien aurrean açaldu!

Presentarse delante de los ojos. Ojalá no lo hubiera visto nunca!


Aguimbidea dauqueenac neurriric arcen ezpadabe baquean dabilenari baquean isteco’ içan leiteque egun orretan naicoa narru-ots

Puede que haya palos


Aguimbidea dauqueenac neurriric arcen ezpadabe baquean dabilenari baquean isteco’ içan leiteque egun orretan naicoa narru-ots

Los encargados del orden público


Aguimpidea daucanari esan baleutso’ etzan ori jaçoco

A la autoridad


Aguin guciac’ osoric dauzca

Tenerlos sanos


Aguinac’ ancina joanac; oe utsac dituala

Hace tiempo que ya no le quedan dientes


Aguinac’ ancina joanac, oe utsac dituala

Las encías desocupadas


Aguinac bardindu jacoz... Contu orregaz!

Cuidado con ése..., que ya se da cuenta de las cosas...; que ya empieza a maliciar!


Aguinac bardindu jaquez’... eta contu orregaz!

Ya le han crecido los dientes


Aguinac’ çaarrez çulatuac

Picados de puro viejos; cariados


Aguinac’ casic bitic-bat dauzcat, ileac oso banandu

Reducidos a la mitad


Aguinac’ casic bitic-bat dauzcat, ileac oso banandu

El pelo ya muy ralo, enrarecido


Aguinac eçarri deutsaçaneraco erbiari, ceimbat salto eguin dabez chacurrac?

Clavarles los dientes


Aguinac elcen eztio... curpilari

No engrana


Aguinac estutuaz, ezpainetatican odola ateratzeraino’ atera cituan sei onçaco eguinac

Seis onzas contantes y sonantes


Aguinac’ gueroago eta azcarrago ditu: aren ogui-chiquitzea! Aren irunci-bear tristea!

Qué manera de moler y de tragar!


Aguinac oso falta ditut, orçac ez berdinac... Nigati libre daude sagar gordinac

Para mí, ya no cuentan


Aguinac urrago’ aideac baino

Más cerca los dientes que los parientes


Aguinaco mina eucalaco’ ez eban biar çan besteco gogor joten mailuacaz, mutil gaztiac

No golpeaba todo lo fuerte que debía


Aguinaquin ta ezpanaquin barrututa emon euscun mina, Jaungoicoac: ate bigaz ichita

Clausurada o encerrada


Aguin-ataratzaile ospetsu bat’ ucondoetatic-bere barriquetea eriola egoan bein plaçan; eta aurrean gente-talde andia adi-adi

Escuchándole absorto


Aguin-ataratzaile ospetsu bat’ ucondoetatic-bere barriquetea eriola egoan bein plaçan; eta aurrean gente-talde andia adi-adi

Hablando por los codos; como un descosido


Aguinçale ona’ eguinçale charra Asco aguindu bai’ baina ez bete

Mucho prometer y poco dar


Aguincen dunac’ ez erregutzen: ori’ ascoc daquiguna

Quien manda no ruega...; a la fuerza ahorcan


Aguincen dunac ezpaitu erregutzen ixilic egon bear azpicoac

El que manda no ruega


Aguinceraco’ orain atera contuac!

Antes de comprometerte, piénsalo bien!


Aguindu au ecertan artu-gabe

Sin tomarlo en consideración


Aguindu bai, aguindu çuan; baina guerocoago batean etorri çan

Pero tardó en venir; no vino sino mucho más tarde


Aguindu bai’ baina baterez etorri: eguingo diçu orrec

Pero no venir; no cumplir lo prometido


Aguindu bai;... baina eguitorduan’ uts!...

Pero a la hora de la verdad


Aguindu bai’ baina itzac ucatu: ori eguin cigun

Faltar a su palabra


Aguindu’ bat; eta esana’ bi...: aguindua contu içan bedi

Una cosa es prometer, otra dar


Aguindu bi oneec’ batera joten dabe

Coinciden


Aguindu cion’ cegoela guiçon andi arequin; ta ceguiela al-eguina, debocio au eracusteco

Que fuese a hablar con


Aguindu cion’ cegoela guiçon andi arequin; ta ceguiela al-eguina, debocio au eracusteco

Que hiciera todo lo posible


Aguindu cion lapur onduari Paradisua. Jesus-ec

Al Buen Ladrón


Aguindu citzaiona Bernardachoc eguin çuenean’ ia negarr-eguinean cegon Obispo jauna debocioz

Estaba conmovido hasta las lágrimas; a punto de llorar


Aguindu çuen Cesar Augusto-c’ har citecen mundu gucian citezquen ororen icenac

Que se hiciera un censo del mundo entero


Aguindu daiogun gueure buruari’ inozco neque, eragozpen ez otzaldic ez dauscuela onetan utsic eraguingo

Comprometámonos; formemos la resolución de


Aguindu daiogun gueure buruari’ inozco neque, eragozpen ez otzaldic ez dauscuela onetan utsic eraguingo

Jamás ningún trabajo ni obstáculo nos hará fallar


Aguindu dau’ amaitu dirala gure echean janci lotsa guichicoac, eta nesquen ule motzac

Los vestidos inmodestos


Aguindu eutsen’ lan bat, çanic gogorrena içan arren’ eguingo ebala, bere buruaren sena cembaterainocoa çan eracusteco!

Para demostrar su sano juicio


Aguindu eutsen’ lan bat, çanic gogorrena içan arren’ eguingo ebala, bere buruaren sena, cembaterainocoa çan eracusteco!

Por duro o difícil que fuese


Aguindu gogor hura atzeratzeco escatzen cion

Revocar aquella orden


Aguindu gogorra çan: buruco ileac çutitzeco adinecoa

Espeluznante; como para poner los pelos de punta


Aguindu oiec gogoan arturic’ or abitu guera xomorro-xomorro, lau anquean... Bostean joandacoric etzan içango nosqui

Disimuladamente, con toda cautela


Aguindu orrec’ cer-esan asco eraguin dau

Ha suscitado comentarios


Aguindu ta eman ez’ emen etzegoc gauz onic

Así no puede ser...; esto va a ir mal


Aguindua’ bat; emona’ bi...: artuagaz egon adi!

Cuánto va del dicho al hecho!


Aguindua’ bat, eta emona’ bi..: aguinduagaz compon adi! Guri gueuri beinçat’ ederra sartu dauscue...!

Buena jugada nos han hecho! Como nos han engañado!


Aguindua’ bat, eta emona’ bi...: aguinduagaz compon adi! Guri gueuri beinçat’ ederra sartu dauscue...!

Buenas promesas, pero que quedan en palabras vanas


Aguindua bat’ eta emona bi; aguinduaz contentu adi!

Una cosa es prometer, otra dar


Aguindua’ çor

Lo prometido es deuda


Aguindua dago’ ez daquiela orrelacoai comunioraco lecuric eman

Que no se los admita a


Aguindua eguin nai eztuenic arquitzen baçatequean’ labe gori batean erre bear çuten

Si se encontrase alguien que


Aguinduari burua macurtu’ ta bete ez eguiten eben

Acatar la orden, pero dejarla sin cumplir


Aguindu-eguinecoa da gure mutil au

Es obediente


Aguindu-lecu nagusietan daucaguçan R. lango buru-choroquilac

Unos deschavetados por el estilo de R


Aguindu-lecu nagusietan daucaguçan R. lango buru-choroquilac

En el poder; en los puestos de mando


Aguindunecoa’ çor Anchinaco esaera çarra.

Lo prometido es deuda


Aguinduric ba daucogu gure echecoandreac’ escobaric ez ibilceco escailera oetan

Ya me lo tiene mandado... N.B. Anotar la curiosa forma verbal


Aguinduric ceucaten’ aurreneco tiroa apaiçari emateco

El primer tiro


Aguindutaco ur-bide berriaren itzaren jabe daude

Mantienen firme su compromiso


Aguindutea ta parcatutea’ gurasoarençat an an dira

Apenas se diferencian. Mandan, sí, pero no se hacen obedecer


Aguinduten egoteco obea çara çu, ceu-be’ auzpaztuta, araçoac oquertuta egoteco baino, tentel ori!

Para estarte torcido, baldado de trabajar


Aguineco mina det .-Eztec lagun ona!

Mala cosa!


Aguineco minac ere aztu çaizquit...; au lasatasuna!

Ya se me ha ido el dolor


Aguineco minez’ batera ta bestera dabil

Se agita de un lado para otro


Aguinetaco batequin’ lurrera bota eban

De un golpe a la quijada


Aguinetati ura dariola itanduco deutsa ama galduac alabeari arratsean’ ea dançara ceinec eroan daben

Cayéndosele la baba de gusto


Aguinic ia bapere ezpadaucaçu’ eztaucaçu euretaco minic...

No hay mal que por bien no venga


Aguinic-be eztaucat gauça danic

No me queda un diente sano


Aguin-quençailea

Sacamuelas


Aguintari biac’ adisquide barru-barrucotzat dauquez

Intimos amigos


Aguintari gaiztoai uca eguiteco indarra

Oponerse, resistir, hacerles frente


Aguintari onenac’ preso daduzcate...: euscaldun içatea du bacoitzac calte

Su delito o culpa


Aguintari orreec beti dabiz cer asmauco’ gure berbetea seculaco ilteco

Siempre ingeniando modos para


Aguintari ta biarguin’ danoc gabilça nequian; saia gaitecen, nundic bila paquia

Unos y otros andamos descontentos, disgustados


Aguintaria balitz-bere’ nire icen onean jo-ezquero’ ilgo neunque

Si me tocara o lastimara en la honra


Aguintariac ere berotu ciran’ eta andic eta emendic’ norçuc ciran atera çuten

Se interesaron; pusieron todo el empeño


Aguintariac ere berotu ciran’ eta andic eta emendic’ norçuc ciran atera çuten

Indagando aquí y allá, averiguaron


Aguintariac’ errudun jo çuten

Lo juzgaron culpable


Aguintariac eta cata-narru pocholocoac’ bazter-nasle deitzen diete gazte oiei

Gentes acomodadas


Aguintariac! etzaçutela beartu gueiago erria!

No hagáis sufrir así al pueblo!


Aguintariari gogortuten jacona’ Jaungoicoaren ordeneari gogortuten jaco

Resistir, oponerse a


Aguintarien otsera’ alde bietacoac alcarri gogorquiro eraso cioten eguin-al guztian

A la voz de mando de los jefes


Aguintari-maquila bat emoi eguitea otu jaque

Regalarle


Aguintarixacana goacen’ ta esan deixogun’ gueu guerala gueixen

Que la fuerza es nuestra


Aguinte danac’ çureac dira ceruan eta lurrean

Tienes todo poder


Aguinte gogorrac artuac ditugu...; eta berorri alde eguiten utzi-ezquero’ guc icusi bearco guenituzque ixtilu gorriac

Lo pasaríamos muy mal


Aguinte oiec gordetzen ez bacituzten’ madaricacio gogorrac azpian artuco cituela esan cien

Caerían bajo terrible maldición


Aguintearen çale dana’ ez da bildur eceren; aundinaiac’ ez du eçagutzen beretzat arriscuric

No siente temor de nada


Aguiraca garratzez’ çapalduco eztoçu

Confundir o apabullar con ásperas reprensiones


Aguiraca-maguiraca-be’ asco gura euscun

A pesar de sus continuas reprensiones


Aguiri çabalean esan deçaquegu

Públicamente


Aguiri da emendic, araco an’ aritza

Allá lejos


Aguiri direan ta ez direan gauça guztiac

Visibles e invisibles


Aguiri dodala lequittarra naçala? Amen nun egon leiquien gaucea!... Nun aguiri dot ba? Surrean?

Esto sí que tiene gracia!


Aguiri dot ule çuriric?

Se me deja ver alguna cana? Se me ve...?


Aguiri edo garbitasun bat emon daguiela

Certificado o comprobante


Aguiri ez dirala, emen dauden aingueruac

Invisiblemente


Aguiri jarri bear degu or cer guertatu dan

Poner en claro


Aguiri ori icempetu ebenai’ seina ilabete ta egun banaco itzala eçarri jaquee

Les han impuesto seis meses y un día de cárcel a cada uno


Aguiri orrec esan bear du’ cer orduz jaio dan aurra, nola derizten gurasoac’ eta eraberean alde bietaco aitonac eta amonac

Abuelos paternos y maternos


Aguiri orrec esan bear du’ cer orduz jaio dan aurra, nola derizten gurasoac, eta eraberean alde bietaco aitonac eta amonac

Cómo se llaman?


Aguiri orrec esan bear du’ cer orduz jaio dan aurra, nola derizten gurasoac’ eta eraberean alde bietaco aitonac eta amonac

Hora en que nació


Aguiriagoan ecusico ditugu orain’ Meçaren içate andia ta ondasunac

Vamos a ver con más claridad


Aguiri-aguiri gueratu da’ eurac etzirala

Ha quedado bien demostrado que


Aguiri-aguirian arquitzen dira’ etor-berrian eguin cituzten çotasca-çuloen eçagungarriac

A poco de venir


Aguiri-aguirian arquitzen dira’ etor-berrian eguin cituzten çotasca-çuloen eçagungarriac

Zanjas


Aguiri-aguirian daude ojuz deadarca’ beren ama maiteari esaten: bici guera, emen gaude, çureac guera

A la vista de todos están


Aguirian dago cegaitic

A la vista está: no hay necesidad de decir


Aguirian dago’ üscara batetic bestialaco jaucia

El salto o diferencia entre una y otra habla vasca


Aguirian eta banan Jesucristo autorcen dogunoc

En público y en privado


Aguirian ipini niçun lengoan, emen cer guertatu dan

Exponer, declarar


Aguirian ipinico ditu Jaunac Santuen becatuac ere; baina ez due orregatic lotsaric ecusico

Mas no por ello pasarán vergüenza


Aguirian jarri deutsuez ceure sustarrac... Arech maite orreri

Dejar al descubierto para que se sequen


Aguirica jardun desta deust ugueçabac’ cergaitic-baric

Me ha estado riñendo sin motivo


Aguiri-çalea ezpanaz-be orratz ori paparr-egalean iminteco’ beste edonoc aina maite dot eusquerea

Amigo de exhibirse, de alardear


Aguiri-çalea ezpanaz-be orratz ori paparr-egalean iminteco beste edonoc aina maite dot eusquerea

Para ponerme esa insignia a la solapa


Aguirico bazter guztiac’ çuri-çuri ichi utzi ebaçan chingorradac

Todo el paisaje a la vista


Aguirico çauriric ez du, bainan sabeletic minez dago

No tiene herida a la vista; herida externa


Aguirico edo ixilicaco batzarrac, bear-becela mugatu-gabeco çabaltasunaz eguiteco escua

Una libertad ilimitada de...; una libertad absoluta de


Aguirico etsaiac baino alde gucietara galgarriagoac dira, beste oiec

Son más perniciosos por todos conceptos


Aguirico pecataria dan artean

Pecador público


Aguirico sinaleren bat

Alguna señal externa o perceptible


Aguirieneco banaca batzuc açalduco ditut, erdizca motz-ca bederic

Unos pocos de estos árboles de los más notorios


Aguirieneco banaca batzuc açalduco ditut, erdizca motz-ca bederic

Aunque fragmentariamente; sumariamente


Aguiriic estali!... Ara emen cein datorren!

Se puede?... N.B. Al entrar a visitar a un enfermo


Aguirira atera dituçun asmoac, eta ceuc baino bestec jaquin-bagaric euqui dituçunac

Ocultos a todos menos para ti mismo


Aguirira atera dituçun asmoac, eta eta ceuc baino bestec jaquin-bagaric euqui dituçunac

Revelar, sacar a la luz


Aguirira atera dituçun asmoac, eta eta ceuc baino bestec jaquin-bagaric euqui dituçunac

Revelar, sacar a la luz


Aguirira irteteco lotsaiçun andiren bat dutenac

Algún gran reparo o vergüenza


Aguirira irteteco lotsaiçun andiren bat dutenac

Para salir o presentarse en público


Aguirre jauna’ etzan nolanaietan guiçon; aundienetacoa baicic... Bi edo iru orrelacoc’ mundu oni çucentasun ederra emango lioteque!

Qué bien arreglarían el mundo!


Aguirre jauna’ etzan nolanaietan guiçon; aundienetacoa baicic... Bi edo iru orrelacoc’ mundu oni çucentasun ederra emango lioteque!

No era hombre al modo corriente; no era un hombre de tantos


Aguirreren lagun-ustecoa içanda’ ori eguitea etzan ongui

Siendo uno que pasaba por ser amigo de


Aguitz damugarriagoa da adisquide salçailearen charqueria

Todavía es más deplorable


Aguitz eta sendo esan ditu, bere esatecoac

Hablar claro y fuerte


Aguitz ilundu çait biotza

Se me ha llenado de tristeza el alma


Aguitz luçatu da emengo nere bicitza

Mucho se ha prolongado


Aguitz minduric uzten ninduten

Lastimado, contristado, ofendido


Aguizco’ emenche egoten da ori

Generalmente; de ordinario


Agur, adisquide, egon bizcor...!

Adiós, que te vaya bien!


Agur, aita maitea, domecara artean!

Hasta el próximo domingo!


Agur, Aita nerea, ta gogoango aal naçu çure otoitzetan!

Espero que te acuerdes de mi


Agur ba, goranciac euc gura doanari!

Adiós, que te vaya bien!


Agur ba, orduan!... .-Çoaz mila ainguerurequin!

Adiós, que te vaya bien!... Con ironía


Agur bat eguin neutsan samurra; gueiago ez dot icusi aurrean

Ya no la han visto más mis ojos


Agur bat ez çun opa, aurretic pasatzean: orru bat besteric ez çun eguin

No se dignó devolver el saludo


Agur betico bat eguinaz jarraitu deutsagu

Despedida definitiva; un eterno adiós


Agur betico, nire egun gaztetacoac!

Mis años de juventud!


Agur, Chomin..., iru egunic baten etorrico naz

Cada tres días


Agur, çoragarri! esan cion Mariri aingueruac; alde-aldera’ griegoz becela quecharitomene çoragarri. Graciz betea cegolaco’ çoragarri

Salve, embelesadora!


Agur çorioneco bat ceuri!

Mi congratulación!


Agur, cutuna esan çunean’ Joxe gorri gorri eguin çan; berac ere ez cequin nundic atera citzaion’ beinere esan gabeco itz ura

Se puso todo colorado; se ruborizó


Agur eguinda, eche-aldera biurtu ciradenean’ laino-anca bat ichas-aldeti icusi çuten airean. Bide-erdira eldu baino len’ belcitu citzaien goia

Un nubarrón


Agur eguioçu itzez, belaunez, buruz... alde gucietara

Adorarle de todas maneras


Agur, emazte laztana! gogoan iduqui naçaçu!

Acuérdate de mí! Tenme presente! No me olvides!


Agur! -erançun eben nire cutunac

Mis hijitos


Agur eta cur, Dabiden semeari!

Hosanna al Hijo de David!


Agur eta cur, Dabiten semeari!

Hosanna al hijo de David!


Agur, eta on daquiçula!

Que lo pases bien


Agur!... eta ondo pasa gabon-jaiac!

Felices pascuas de Navidad!


Agur, eztaucat astiric egoteco-ta! Arranondo-n gurecoric icusten badoçu’ goranciac!

Si ves alguno de mi casa


Agur gure cafea! Agortu eguin da! .-Aguro eguin ditu lanac suac!... Chirrista bat guelditu da

No han quedado más que unas gotas


Agur gure cafea! Agortu eguin da! -Aguro eguin ditu lanac suac!... Chirrista bat guelditu da

Pronto ha hecho su obra


Agur gurea!... Ez gaitu icusi onciac! Galdu gara!

Estamos perdidos!


Agur guztioi! Ondo artu noçu noçue’ ta esquerric asco... Urrengo batera artean!

Hasta la vista!


Agur ilun bat eguin deuscue guraso çarren legueac

Triste despedida


Agur, Inaxio: ondo-ondo egon’ gu etorri arte

Que lo pases bien!


Agur, Inaxio: ondo-ondo egon’ gu etorri arte...

Hasta nuestra vuelta


Agur, Jose, cer dioçu... .-Ondo etorri dala, Jauna!... Cer dabil?

Bienvenido seáis!


Agur, loracho polit, usain opaca bici cineenac atzo colcoac çabalic!

Con las corolas abiertas


Agur Maria esaten dunac’ Santa Maria esan-azten du

Donde las dan, las toman


Agur, Maria! Graciaz betea cera, Jauna çurequin dago... Jabetu çaitea!

Entérate! Sábelo!


Agur Maria, guztiz garbia ta inoiz orbanic-bacoa

Siempre inmaculada


Agur, Maricho! Ceruan elcar icusten guerta gaiteala! -Amen bada, Inaxio! Ez naiz aztuco çuçaz nere erregu laburretan...

Que nos encontremos en el cielo!


Agur, Maricho! Ceruan elcar icusten guerta gaiteala! -Amen bada, inaxio! Ez naiz aztuco çuçaz nere erregu laburretan

En mis pobres oraciones


Agur, nereac eguin dau esanaz gastau çan

Me muero


Agur, nereac eguin dau esanaz gastau çan

Murió diciendo


Agur ni esanda’ bidera urten eutsen

Estoy perdido!


Agur nire gaurco loa!

Adiós mi sueño! Ya no podré dormir esta noche


Agur on bat gucieri!

Un gentil saludo


Agur! oquerric-baga eldu çaite... portura!

Sin novedad


Agur, Orozco eta çazpi eliçateac! Agur Anuncibai ta Gorbea mendiac!... Ondo aztu çaituece euscaldun genteac!

Qué olvidados os tienen los Vascos!


Agur, Orozco eta çazpi eliçateac! Agur, Anuncibal ta Gorbea mendiac!... Ondo aztu çaituece euscaldun genteac!

Qué olvidados os tienen!


Agur otza ta motza eguin eutsoen alcarreri

Un saludo frío


Agur, Peru neurea! Urrengo artean! Alcar daigula icusi datorren urtean, gambarea beteric, upea ganezca..., chalchu jaio-parriac ateetan saltoca!

Que tengamos un año próspero...!


Agur, Peru neurea! Urrengo artean! Alcar daigula icusi datorren urtean, gambarea beteric, upea ganezca..., chalchu jaio-parriac ateetan saltoca!

Hasta la próxima!


Agur, Quiriquino, laster naz neu-be...! Ez egon luce beguira!

Que no tengas que esperarme mucho tiempo, -en la otra vida


Agur, Santu maitea!... urrengo artean. Baina etzaite aztu bien bitartean

Hasta la próxima! Hasta luego!


Agur, Santu maitea!... urrengo artean. Baina etzaite aztu bien bitartean

Mientras tanto


Agur ta ondo-etorri goçoac eguingo deuscuez; escu-mun estu-estuac

Grata acogida


Agur ta ondo-etorri goçoac eguingo deuscuez; ezcu-mun estu-estuac

Entusiastas congratulaciones


Agura çaar a?... Bestelangoa!

Valiente cosa! Con desprecio


Agura cital, arriac baino arriagoa! Noz aspertuta, gogait eguinic ichico deutsac?

Más duro que las mismas piedras


Agura guilbor-andi onec dacaren gogaldia!

Qué buen humor trae este viejo barrigón!


Agura guilborr-andi onec dacarren gogaldia!

Qué buen humor trae este viejo barrigón!


Agura ona asto-ganean da, ama-semeac oinez joiaçala icustean’ bidazti batzuc eurai mazcala jaten asi cirean

Empezaron a despellejarlos; a murmurar contra ellos


Aguraac logura eztiranean’ ardantegui-çulo baten sartuta baparri-biparri’ neguco gau luceac gogoz igaroten dabez. Barriquetan

De cháchara o conversación. N.B. Baparri bat-barri.- Biparri bik-barri


Aguracho bat jarri çaiote aurrean beguira’ maquil-buruan escu-biac eta escuen gainean ocotza ipinita

Con las dos manos apoyadas sobre el cabo superior de su bastón


Agurca asi çaigu..., baietz esanez...

Saludar, decir que sí...; Imágenes festivas para referirse a uno que cabecea o dormita


Agurca ta errenca abiatu çan nolabait astoa, olaco gabia cirudiala buruac

A modo de martinete de herrería. Haciendo esfuerzos, no pudiendo con la carga


Agurca ta errenca abiatu çan nolabait astoa, olaco gabia cirudiala buruac

Haciendo reverencias y cojeando. No podía con su carga


Agure buru-çuri orri ez lioque inorc iruroguei urte emango: alacoa da bere sasoia; alabaina’ iruroguei ta amarrean aspaldi igaro çan

Hace tiempo que pasó los setenta


Agure çaar cimel bategana jo eban

Un viejo enjuto, arrugadito


Agure çarrac ere’ caiola-çuloan ega-minez bici dan choriaren ancera’ mendirunz çabalcen ditu beguiac

Ansioso de volar


Agure çarrac ere’ caiola-çuloan ega-minez bici dan choriaren ancera’ mendirunz çabalcen ditu beguiac

Encerrado en su jaula


Agure gaizto aiec’ bacarric eratu çuen çuten Susana

Buscaron la ocasión de hallarla sola


Agure guiçagajoa’ daldaraca cijoan

Iba temblando de miedo


Agure ori neretzat? Ez, ama, ez: naiago det nescame joan

Prefiero ir a servir


Agurea lurrera beçala’ gaitzera macurtuac guelditu gara

Propensos a


Agurea’ negar baten egoan

No hacía más que llorar


Agureac’ adin gordinenera bihurturen dire

Volverán a su pleno vigor


Agureac eta icaslac alcarri labanqueri andiac eguinda guero’ asi çan a itzaldi bat eguiten

Mutuas lisonjas o adulaciones


Agureai lotsa artu bear jaqueela aguincen dau Jaunac

Que se les debe respetar


Agureari’ isileco guztiac atara eutsaçan

Le hizo descubrir todos los secretos


Agureari’ isileco guztiac atara eutsaçan

Le hizo descubrir todos los secretos


Agurechuaz barriqueta-aldi lucean guengoçan...; eta azquenez atara guenduan’ udara onetan batean-bestean içan diran ecachac eta abar...

Acá y allá...; en diversos puntos


Agurechuaz barriqueta-aldi lucean guengoçan...; eta azquenez atara guenduan’ udara onetan batean-bestean içan diran ecachac eta abar...

Sacamos a relucir...; tocamos en la conversación


Agur-maritaco chilina jo-ezquero’ esnea laratzean eta nescachac echean

Al toque de oración, las chicas a casa


Aguro çan deica, etorceco ta etorceco!

No tardaba en empezar a llamar


Aguro eçagutu çuan Franciscoc’ aingueru iluna cebilela an

Que andaba de por medio el Angel de las Tinieblas


Aguro erançun!... .-Ori da presa, guiçona!

Cuánta prisa, hombre! Déjanos respirar!


Aguro etorri!... bestela’ arquituco naçu... urtua

Gastado, consumido... en los huesos


Aguro galdu ciran gure ames goçoac

Pronto se desvanecieron nuestras ilusiones


Aguro ibili...! eztago presic-eta!

Ocurrencia festiva


Aguro ibili-bearrean guera’ Herodesec il nai digun aurra izcutatzeco

Tenemos que darnos prisa


Aguro utzi çuen erbi-inudeac oilascoa... Bestela’ an artuco cituen bereac!

Buena le esperaba, si no!


Aguro-asco esan dituçu, adisquidea, nola bat eta bestea

Son cosas difíciles de conciliar las que dices


Agurotu naiz, enaiz egon ez-mecean... Jauna, Çure leguea gordetzean...

Me he apresurado a...; no he vacilado en


Agurrez beteric çure escu orri apa ta muin eguitera nator

Besar devotamente


Agurrez beteric çure escu orri apa ta muin eguitera nator

Con toda reverencia


Agurric ez eguitearren’ lurrera adi igaro ei-eban cale guztia

Con la vista baja...; mirando al suelo


Agustin Pierres’ ate-çocoan negarrez: arto-pusca escutan’ ta ogui-pusca naiez

Quejarse de vicio


Agustinec’ aita fedegabeagana jarqui eta lagun charrai poztuta’ bicitza nasai bat artu çuen

Tomando gusto a sus malas compañías


Agustinec’ aita fedegabeagana jarqui, eta lagun charrai poztuta’ bicitza nasai bat artu çuen

Conformándose a


Ah, baldin banengo negar, damuz asea!

Anegado de dolor y llanto en lágrimas de dolor


Ah, çori tristeco guiçona!

Desventurado


Ah guras-orde burugabeac cençugabeac! Egunen batean ecusico dituçue çuen aixola-gabeac dacarcien calteac...!

Despreocupación


Ah gure Aita on Larramendi Larramendi! Bost onelaco eguia esanic joan cinan emendi!

Cuántas verdades así nos dejaste dichas!


Ah, gure amaxo maitea, cer irri goxoac eguin behar dituçun!

Qué a gusto vas a reir!


Ah gure galduac eta gueren galgarriac gu’ berriz orretaratzen bagara!

Autores de la propia ruina


Ah gure galduac gu!

Desventurados de nosotros!


Ah gure, guere-buruen galgarriac!

Causantes de nuestra propia ruina. Desgraciados de nosotros!


Ah Judas, Judas!... sasi gaistoan sarturic arquitzen çaran Judas!

Metido en maraña inextricable


Ah, Mari-Eder!... Beriz ere, cerc ecarri nau gaur hunara?

Para qué habré venido acá?


Ah, Mari-Eder!... Berriz ere, cerc ecarri nau gaur hunara?

Repito


Ah nere egun, damu gaistoan, nic neronec gaizqui galduac!

En mala hora malogrados


Ah nere Jaungoico ecin-çucenagoa!

Oh Dios rectísimo, justísimo


Ah, nere Maitari ecin-andiagoa!

Amante soberano


Ah, ni ere or berean ceruan banengo, orien lagun eguinic! Santuen lagun

Si también yo estuviera ahí


Ah, ni ere or berean ceruan banengo, orien lagun eguinic! Santuen lagun

En compañía de los bienaventurados


Ah, nombait! urra bacenitza lembait-len ceruac, ta lurrera guiçon eguinic etorri!

Ojalá rasgaras los cielos...!


Ah nombait! urrical bacenquiotza galduz ta galduz doan mundu gaistoari!

Mundo que camina a su perdición


Ah nombait! urrical bacenquiotza’ galduz ta galduz doan mundu gaistoari!

Ojalá que por fin te compadecieses de


Ah nombait! urrical bacenquiotza galduz ta galduz doan mundu gaistoari!

Ojalá te compadecieses por fin de...!


Ah, nor lebilquean mundu gucian, guciei au eracusten!

Quién pudiera recorrer el mundo!


Ahaide charra hobe da’ ecen-ez atze ona; atzeac ez du balio’ echecoric charrena

Ahaide: pariente; contrapuesto a atze: extraño a la familia


Ahal balitu bere hutsac berceren gain eman’ nor-nahi jorra eta belz leçaque den gutieneco arranguraric gabe

Echar las culpas a otro


Ahal balitu bere hutsac berceren gain eman’ nor-nahi jorra eta belz leçaque den gutieneco arranguraric gabe

Inculpar y denigrar a cualquiera


Ahal balitu bere hutsac berceren gain eman’ nor-nahi jorra eta belz leçaque den gutieneco arranguraric-gabe

Sin el menor escrúpulo


Ahal beçain luce ecarcen dituzte soinecoen bazterrac

Alargan lo más posible sus vestiduras


Ahal dena mundu huntan, eta ez nahi dena

No pedir imposibles a la vida


Ahal guciac eguin diozcate bere-baitaratu-beharrez, bainan debaldetan; hila cen

Tratando de hacerle volver en sí


Ahal guinuenean çatitu baguinu Alamana, lehen çagon beçala puscatu, berenez-beren bici citen han’ ba guinuquen behingo baquea guc ere

Tendríamos paz definitivamente


Ahalaz beguira betzate mehea eta barura, garta-egunetan!

En las Cuatro Témporas


Ahalaz beguira betzate mehea eta barura, garta-egunetan!

Observen en lo posible la abstinencia y el ayuno


Ahalaz’ herrian herrico hizcunça icasten saiatu behar luque

Procurar aprender la lengua del respectivo país


Ahalic demboraric guttiena harcen çuen beretzat

El menor tiempo posible; sólo el indispensable


Ahalic eta hobequienic behar dugu eçagutu Jesu-Cristo

Lo mejor posible


Ahalquea lotsa bildu çuen’ bere cimarcu azpiqueri gucien azquen-buru

Fue la deshonra, todo el fruto de sus traiciones


Ahalquea lotsa galdua duenac’ laguna bere buru uzten du

Lo abandona a su suerte


Ahalqueac gaina hartu-ta’ etzuen bihotzic asqui içatu içandu’ bere burua, cena cen beçala aguerceco

Vencido por la vergüenza


Ahalqueac gaina hartu-ta’ etzuen bihotzic asqui içatu içandu’ bere burua cena cen beçala aguerceco

No se atrevió...; no tuvo valor para


Ahalque-gabeac’ eperrac; cer ahalcorrac? ogui-mocorrac

De los espabilados es el mundo; no de los tímidos


Ahalquetu lotsatu behar luque batec berceri ez barcatzeaz’ berac barcaquiçun guehiago edo haimberce duenean

Tanto o más necesitado de perdón


Ahamenic eztaqui

No sabe ni palabra


Ahanz bequizquitzu ene hutsac, Jauna!

Olvídate de mis culpas!


Ahanztean herria’ ihar bequit mihia!...

Si me olvido de mi pueblo, séqueseme la lengua!


Ahanzten baçaitut, Sion onetsia’ bertan ihar bequit escuin-alderdia! Aho-gainari lot daidala mihia!

Séqueseme la diestra!


Ahanzten baçaitut, Sion onetsia’ bertan ihar bequit escuin-alderdia! Aho-gainari lot daidala mihia!

Oh amada Sión!


Ahanzten baçaitut, Sion onetsia’ bertan ihar bequit escuin-alderdia! Aho-gainari lot daidala mihia!

Pégueseme la lengua al paladar!


Ahapaldi bichi anitz dabila egun hotan herrian

Hay mucho chismorreo o comidilla


Ahariac ez du ardiric jocatu behar’ hiru urte bete-arte

No debe echarse a las ovejas no debe cubrirlas


Aharrausi usua’ gose edo lo-meçua

Bostezo frecuente: señal de hambre o de sueño


Ahateari carrancaz icasi nahi lioque

Es como pretender enseñar a graznar al ganso


Ahiasec esan gucia’ cearo guertatu çan

Se cumplió al pie de la letra; fielmente


Ahiasec esan gucia’ cearo guertatu çan

Todo lo anunciado por


Ahizpa: çuaz orai Salaco leihora’ iparra ala hegua denez jaquitera

Ve a mirar si sopla norte o sur


Aho erchitic’ ez da uliric sarcen

En boca cerrada no entran moscas


Aho gucia’ halaco batez betetzen dautzu holaco icenac

Deja cierto sabor de boca


Aho hetsitic’ ez da uliric sarcen

En boca cerrada no entran moscas


Aho oneco aizturrac behar dira hortaraco

Podaderas de buen filo


Aho orotan dabil berri hori

En labios de todos


Aho orotan dabil berri hori

En labios de todos


Ahoa betez cernahi erran du comunixten contra

Se ha despachado libremente contra


Ahoa goxatzeco guereci batzuec bilduz çoan

Para refrescar la boca


Ahoa horcez gabetzen hasi çaio... gorputza cascailcen, bizcarra concorcen, usna joaiten... Çaharrari

Se le van ya los dientes


Ahoac’ bihotzaren gaindia dario

La boca habla de lo que rebosa el corazón


Ahoan biloric gabe’ gauça bera dio berce hunec

Sin rebozo, sin tapujos


Ahoan legarric-gabe ihardetsi cion

Le respondió claramente, sin ambages


Ahoan queru gaiztoa dut

Mal gusto o sabor de boca


Ahoaren bete gueçur botatzen çuela ba daquigu

Mentir y más mentir; mentir a toda boca


Aho-çabal cembeitec hala derasate; bainan cascodunac ba daqui eguia

Algunos lenguaraces


Ahoco-minçoa elqui ditaçuut

Ya no me dirige la palabra


Ahomihietan erabili duten andereino horrec’ gueçurrac ditu oro

Andar en lenguas; de quien tanto se ha hablado


Ahomihietan erabili duten andereino horrec’ gueçurrac ditu oro

Andar en lenguas; de quien tanto se ha hablado


Ahomihietan erabili duten andereino horrec’ gueçurrac ditu oro

Es una embustera


Ahopidetan dira

Son objeto de críticas


Ahopidetan erabili die

Han estado murmurando de él


Ahotic ecin-utzia dun arno hau

Un vino que no se cansaría uno de beber


Ahotic habuina pitsa, bitsa dario; beguietaric inarrac chimpartac jauzten çaitza çaiozca; lurra ostico joiten du

N.B. Manifestaciones de la cólera desatada


Ahotic jalitzen çaion citzaion solasa’ ura xurrutatic ateratzen den beçala

Le fluia la palabra con gran facilidad


Ahotic suderrerainoco astiric-gabe nabil

No tengo un momento disponible


Ahotic sudurrerainoco astiric-gabe

Con febril impaciencia


Ahoz-behera eçarri çuen uncia

Lo puso boca abajo


Ahunça iragan den toquian’ hatzac agueri

Donde ha pasado la cabra, a la vista quedan las pisadas


Ahuncez jocatu’ eta colpeca hasi ciren atso jocalariac

Después de echar a suertes quién iba a pagar el gasto


Ahunz-umea, gazte deino’ on da jateco: samur da... Ordea’ galcen du adinac: guero eta guero doha’ gaixtatuaz, çailduaz, gogortuaz

Cada vez se va poniendo peor


Ahunz-umea, gazte deino’ on da jateco: samur da... Ordea’ galcen du adinac: guero eta guero doha’ gaixtatuaz, çailduaz, gogortuaz

Es bueno para comer


Ai, adixquidea! Jaquinsun nago cer lanetan çabilçan... Paocha janaz, anima salbo, aari concorraren guisan... Bear badeçu’ nic becela, joan-da ar-çaçu eliçan!

N.B. Eufemismos que apenas velan la atrevida alusión.- Paotxa janaz, expresión frecuente del testigo, que equivale al castellano comer del fruto prohib


Ai, ai, ai!... eta milatan ai! Non da guiristino goiztarric? goiz oncen denic?

Que madura temprano en virtud


Ai, ai, ai!... eta milatan ai! Non da guiristino goiztarric? goiz oncen denic?

Mil veces ay!


Ai, ai ama! cer ote da çarcea!

Qué tonterías dicen los viejos!


Ai, ai, Artaburu!... Eçaucadaz charra!... Iru seme-alaba echean-da... andragaia naçala?

Que despistado andas! Dónde tienes la cabeza para decir cosas así?


Ai, aingueruac nere ordainaz emen minça al-balitez!

En mi lugar


Ai, Aita! Ta cein eguia andia dan ori! Gure berri baliequi’ berriz ta biarretan esango luque...!

Si supiera vuestra merced lo que ocurre en nuestra casa


Ai Aita! Ta cein eguia andia dan ori! Gure berri baliequi’ berriz ta biarretan esango luque...!

Lo repetiría una y otra vez...; con cuánta mayor razón lo diría!


Ai, alaba! Au don gaucien goçue! Gauçaren goçoa

Qué cosa más deliciosa!


Ai, alabachu! eztaquiçu nic dacoten daucodan çoramendie umeagaz!

Tú no sabes el calvario que estoy pasando...!


Ai, alaco bat balitz! Ai alaco bat!

Ah, si fuera así!


Ai alaco ero-aldi batec elduco baliquec!

Ojalá que te diese por ahí la chifladura!


Ai alaco ero-aldi batec elduco baliquec!

Ojalá te diese por ahí la chifladura!


Ai, ama nerea! aguinetaco oinacez ecin nago: il bear det

Estoy que no puedo aguantar, de dolor de muelas


Ai, ama! Nic ecin neique ori eguin!... .-Ez orretaraco?... Eutsoçan ba beste çaplada bi!...

Con que no?


Ai, amacho!... Caletarraquin lan dago...!

Cualquiera los entiende!


Ai, andrea!... Gure echea suac artu dau sugatetic: galdu gara!... Suetetic

Se ha incendiado la casa


Ai, arçaichoa, ai arçaichoa!... nere esan bat eguiçu...!

Una súplica te he de hacer... Haz por favor lo que te voy a decir


Ai, au da lorra! Au da atsacabea!

Qué desgracia la mía!


Ai au ecustecoa! Len eriotzez eta ubeldez bazterrac arrotzen cituen Jaun Aundia, ona emen!

Qué espectáculo!


Ai au ecustecoa! Len eriotzez eta ubeldez bazterrac arrotzen cituen Jaun Aundia, ona emen!

Sacudir, convulsionar, zarandear


Ai, au emacumechoac!... Aurra, Cristoc bedeinca çaitzala!... .-Beguira, echecoac, gauça nun legoquean!... Utican! ichura-gaizto ori!

Fuera! antipático!


Ai, au emacumechoac!... Aurra, Cristoc bedeinca çaitzala!... .-Beguira, echecoac, gauça nun legoquean! Utican! ichura-gaizto ori!

Miren ustedes al atrevido éste! N.B. Repulsa a un requiebro de cierto vendedor ambulante


Ai, au emacumechoac!... Aurra, Cristoc bedeinca çaitzala!... -Beguira, echecoac, gauça nun legoquean!... Utican! ichura-gaizto ori!

N.B. En el contexto, es un requiebro dirigido a unas desconocidas por un vendedor ambulante. Aurraniña, jovencita, señorita


Ai, au gabaren icusgarria!... Jesus jaio da Belen-en!...

Oh, qué noche más preciosa!


Ai, au istilua!

Qué conflicto! Qué va a pasar aquí!


Ai, au lana!

Qué contratiempo!


Ai, au lana!... bestetzat artu nau ni berorrec, jauna!

Qué conflicto!


Ai, au lana!... bestetzat artu nau ni berorrec, jauna!

Vd. me ha confundido con otro...: no soy lo que Vd. se imagina


Ai au lorea! esateco moduco perrechicuuc ecarri dizquiçuet

Unas setas que dicen Cómeme!; preciosas


Ai au mindura belça! Au nere lotsa! Alabac negarra ta Aitac lur otza!

Qué negra pena la mía!


Ai au mutilaren guri-mardul-eder-galanta!

Ay, qué chicarrón más guapo!


Ai au pena! Au, bici naçan arteco, nere nequea!

Sufrimiento para toda mi vida


Ai au pena! Au, bici naçan arteco nere nequea!

Hasta la muerte


Ai, aur ederra! cer çori içango deçu mundu doacabean?

Qué destino te reservará la fortuna? Qué porvenir te aguardará?


Ai, bacarric dijoanaren errucarria!

Ay del que marcha solo!


Ai bada, gueure çori charra! Gueu beti icara, bein ez gaituc baque onez... Orrelan nor bici onen baque-galduz?

Quién puede vivir en tanto desasosiego?


Ai bada, gueure çori charra! Gueu beti icara, bein ez gaituc baque onez... Orrelan nor bici onen baque-galduz?

Nunca estamos tranquilos


Ai baletor ona, eztaçaudan ta enaçauan confesore jaquinsu bat!

A quien yo no conozca y que no me conozca a mí


Ai, balute bazterretan necatzale guciec beren echean çu beçalaco emazte bat!... Bercela argui leçaquete cembeitec!

Ah, si tuviesen por ahí...!


Ai, balute bazterretan necatzale guciec beren echean çu beçalaco emazte bat!... Bercela argui leçaquete cembeitec!

Otro pelo les luciría a algunos!... Mejor sería su suerte


Ai banençu çuen deia! Laster ninoaque çuecana’ oilo-loquea bere chitacana baicen agudo...!

Ay si oyese vuestra llamada!


Ai baneuzca, alperric banatutacuac!

Dilapidar, derrochar


Ai beça, ez al dago San Antonio-ric eliz ontan? .-Aiçu... ezteçu egongo

Pues tiene Vd. razón; puede que no lo haya


Ai, berorren lecua-laco bat baneuca

Un puesto o situación como el de vuestra merced


Ai, bi aldiz gauz denac eguingo balira!

Si fuera posible volver a empezar!


Ai, ce çoro garbia naçan’ ori alan eguitean!

Qué necio soy!


Ai, ce loac eguin joadaçan bart!

Qué bien he dormido esta noche!


Ai, cembat bearlecu artutzen dituzten gurasoac beren aurchoarençat lanean...! Gueroco ordain ona irabaci naiean

Queriendo merecer su futura reciprocidad, o correspondencia


Ai, cembat bearlecu artutzen dituzten gurasoac beren aurchoarençat lanean!... Gueroco ordain ona irabaci naiean

Cuántas molestias se imponen!


Ai cembat euscaldun çabartu diran lur gorri aietan! Anche cegoan, ta bertan alperric galdu çuten Inacio-Mariren seme Martin

Cuántos vascos se han depravado allí!


Ai cer atsedena dan eurac icustea! loreac

Qué paz para el alma, qué recreo!


Ai cer biotz gogorraren jabe aicen, seme!

Qué corazón tan duro tienes!


Ai cer çorci tripaçai sortu ciran Arrambidera!

Qué cuadrilla de tragones se dieron allí cita...!


Ai cer goxoa eraguin cidan algara, orren ateraldiac!

De qué buena gana me hizo soltar la carcajada!


Ai cer gustora egongo ote çan nere aita guiçajoaren beguija’ icusirican bere odoletic datorren bersolarija!

Cómo habría gozado su vista...!


Ai, cer infernuco icerlicac, -gure esaeran-... cer larriac emango dioten çure animari, itz oiec ordu icaragarri artan!

Qué de escalofríos le entrarán...!


Ai, cer infernuco icerlicac, -gure esaeran-... cer larriac emango dioten çure animari, itz oiec, ordu icaragarri artan!

Por decirlo así


Ai cer mutila çu’ oncia aoco çuloan ipincean!... Picher-erdia ustutzen deçu lendabicico traguan!

En cuanto te ves con la botella delante


Ai, cer nago icusteco gaur?...

Qué me espera hoy? Qué va a ser de mí?


Ai, cer negarrac eman cituen Erregue orren escolac!

Qué desdichas originó!


Ai, cer usaia botatzen çuan ardo çar arec!... Batere uste ez nuala nau jarri cattu-erdicuan...!

Me ha puesto alegrillo


Ai, certara jo duten’ guraso ain çorionecoen ondorengoac!

En qué han venido a parar...! Cómo han degenerado!


Ai! Ceru ori ta ene Eguile maitea aldapara botata’ aleguin guztiac eguin içan dodaz’ ene burua infernian ondatuteco

Desentendiéndome de


Ai, Chanton, Chanton barritsu! I ta ni aren ancecoac içan-orduco’ amaica amaica-t-erdico aguertuco jacuz uri onetan!

Cuántos de mala catadura aparecerán...!


Ai, chocho! Iri ondo sartu jac eure gogoan’ ichasoetan bilatutea eure bicibidea

Ya se ve que llevas bien metido en el alma el deseo de


Ai, chocho!... Plaçan jançan eguiteco’ barruac arincho bear doçac, ez jan-edan eguinda guero!

Hay que llevar el estómago ligero


Ai, Chomin, Chomin!... Çu gora çoaz, gora... Guri ez-becelaco cucurrucu jotzen diçu oilarrac

Tú tienes mejor suerte que nosotros


Ai cristau neriac!... Nic esan bear banu... aitzaquiac dira, orren contuac

Amigos míos!


Ai cristau neriac!... Nic esan bear banu... aitzequiac dira, orren contuac

Me atrevería a decir que no son más que pretextos


Ai, cristinauac! Ezta au beguitacino, edo bildurtuteco gueituz esaten dana. Da’ eguia garbi bat

Una exageración para meter miedo


Ai cristinauac! Ezta au beguitacino, edo bildurtuteco gueituz esaten dana. Da’ eguia garbi bat

No es esto una ficción o fantasía


Ai, çuen errucarriac, ase-betean çaudetenac!

Los que estáis hartos


Ai, çuen galdu-bearrac, aberatsac! Ai çuen errucarriac, farrez çautenac!

Ay de vosotros!


Ai, çuen galdu-bearrac, aberatsac! Ai çuen errucarriac, farrez çautenac!

Pobres de vosotros!


Ai, çure bicia nerearen truque erosi al baneça!

Comprarla a cambio de. Quién tuviera tu suerte!


Ai, çure doacabea’ orain aditu nai ezpadeçu Jaunac bidalcen diçun deia!

Desgraciado de ti, si...!


Ai, çure doacabea’ orain aditu nai ezpadeçu Jaunac bidalcen diçun deia!

Desgraciado de ti, si


Ai çure galdu-bearra’ au icusi ta pecatuan baçaude!

Oh, desventura la tuya!


Ai don Blas! -asten jacon gure percheta cimela *cer dericho eguin bear dodala?... -Baaa... ibili, il arte...!

Pues... aguantarse!... Paciencia!


Ai, don Blas! -asten jacon gure percheta cimela -cer dericho eguin bear dodala?... -Baaa... ibili, il arte...!

La espingarda birrochita


Ai ene! ai ene! Farrac ito bear nau!... Secula guiçona biciric bicic ez dauca nasqui ecusiric ain gauça farragarriric!...

Es para morirse de risa!


Ai ene bada ta ni! Joan jacuz aratusteac, oartu-be baric

Ay de mí!


Ai, ene beguiac! nosco doçuez negarrac?

A qué aguardáis para llorar? Para cuándo guardáis las lágrimas?


Ai ene, Coxe! Au da elorriue!... Beti amu-guile, ta beti probe!

Qué cruz la mía! Qué calvario!


Ai ene errucarria! Certaco jaio ninçan, nere erriaren galmena icusteco?

Ay de mí! Infeliz de mí! Qué desgracia la mía!


Ai ene galdua! Infernuan nago, ta egongo naz betico!

Desdichado de mí!


Ai ene Jangoicoa! Gu gaiagoçac onac, mutil!

Buena la hemos hecho!


Ai, ene seme maitea! Certaco igorri bidali çaitugu bidez-bide, gure beguietaco arguia, gure bicico goçoa...?

Por qué te dejamos marchar?


Ai ene! ta nere çoratu galdua!

Loco de mí!


Ai, erdera apurcho bat banequi... nai dedan gucia esateco muturrera...!

Para decirle a la cara


Ai, etorrico ezpalitz!

Ojalá que...!


Ai, Euscaldunen biotzetan gaur nolaco naigabea! Çuen çorigaitz aundian barruco beti içatea’ neretzat ez da içango pozgarria ere chiquia!

Tomar parte en vuestro dolor


Ai euscaldunen ecandu garbiac! A celaco arinequetea daroaçuen! Atzzz!

Qué marcha lleváis! Hacia la desaparición


Ai, Euscal-erri maite, biotz nerecoa! ancinaco demboran çorionecoa!

Oh Pueblo mío de mi corazón! N.B. Uno de tantos ejemplos del peculiar significado del posesivo pospuesto. Nere biotzekoa y Biotz nerekoa tienen ma


Ai, ez banaqui gaitz hau Jaincoaren nahiz dutala’ aspaldi ene buruaz-berceric eguinen nuen...

Hace tiempo que habría puesto fin a mi vida


Ai gueure echaldeco baso ta mendi çabarsuac! Emendic urtenda or Burgos-aldera noz edo-bein joan naçanetan’ ango biloiztasunac eztaquit celaco naieça emon oi deustan

Dar sensación de amargura


Ai gueure echaldeco baso ta mendi çarbatsuac! Emendic urtenda or Burgos-aldera nos edo-bein joan naçanetan’ ango biloiztasunac eztaquit celaco naieça emon oi deustan...!

Las pocas veces que he solido ir


Ai, guiçonen urricalquiçunena naiz!

El más digno de lástima


Ai, gure urricalquiçunac! Galdu gara, eguin du gureac!

Pobres de nosotros!


Ai ilda baceundete, ceraten guciac!

Todas sin excepción; todas cuantas sois


Ai, jauna, astegunean eztaucagu astiric orretaraco: echeco araçoac daroagüez astegunac

Los quehaceres domésticos nos ocupan todos los días de labor


Ai, Jauna! Cergatic ezteçu sortu nere biotza, au icusi baino len?

Insensibilizar el corazón, embotarlo


Ai, Jauna! Ez da ni baino eçagüera gaiztoagocoric

No hay nadie más ingrato que yo


Ai, Jauna! Infarnuaz oroitzean’ arri eta çur eguinic guelditzen naiz

Me quedo aterrado; sobrecogido de espanto


Ai, jauna! Mainaina’ ene emaztea cen... Hamar urte elgarrequin bici içan guira... Baraçuça eta harria cen gure echeco

Era una verdadera calamidad...; peor que una tronada


Ai, Joane, errez da’ contuoc esaten...!

Qué fácil se dicen estas cosas! Qué fácil es hablar!


Ai, Jone! amaicachuc macailau erre gueratu bearco dabe ortic!... Ezcondu-baric

Quedar solteras


Ai, lagun! Ordutic onera’ urte asco on ta char igaro dizquiagu!

Hemos pasado muchos años buenos y malos


Ai leu çabal eta sarriago erabili Moguel andereac itanozco aditz-era au, bere ipuinetan!

Ojalá hubiera prodigado más la conjugación familiar!


Ai leu çabal eta sarriago erabili Moguel andereac itanozco aditz-era au, bere ipuinetan!

Ojalá hubiera prodigado más la conjugación familiar!


Ai, liberal tristiac! eguin dau çuenac, laster doçuz icusi betico azquenac!

Pronto será vuestro fin


Ai, Machalen! Aice gueicho darabilçu gauz onic eguiteco!

Eres demasiado pretenciosa


Ai, Machalen! Aice gueicho darabilçu, gauz onic eguiteco

Para hacer cosa de provecho... Llevas mal camino


Ai! Manu, gaur’ çori onetan dago: mutila etorri jaco campoetatic eta

Está de enhorabuena


Ai, Maricho tristea! Ire çorigabea! Cerc batu induan alacoarequin?... Beti goiz ta gabean’ aura picher artean, tabernan sarturic; ta ni’ aura bilatzen, nere burua urratzen...!

Toda afligida... En un continuo sufrir


Ai, Maricho tristea! Ire çorigabea! Cerc batu induan alacoarequin?... Beti goiz ta gabean’ aura picher artean, tabernan sarturic; ta ni’ aura bilatzen, nere burua urratzen...!

Desdichada de mí!... En soliloquio


Ai, Maricho tristea! Ire çorigabea! Cerc batu induan alacoarequin?... Beti goiz ta gabean’ aura picher artean, tabernan sarturic; ta ni’ aura bilatzen, nere burua urratzen...!

Por qué me casaría con él...! En soliloquio


Ai, Maricho tristea! Ire çorigabea! Cerc batu induan alacoarequin!... Beti goiz ta gabean’ aura picher artean, tabernan sarturic; ta ni’ aura bilatzen, nere burua urratzen!

Por qué me casaría con un hombre tal!... En soliloquio


Ai munduaren çorigaiztocoa, gaitzbideac-gatic!

Ay del mundo!


Ai munduaren çorigaiztocoa, gaitzbideac-gatic!

Por los escándalos


Ai, munduco aberats pobreac! Cer ordua icusquiçun çauten! Eriotzaco ordua

Qué hora os aguarda!


Ai, nere anima! Contu au garbitu artean, nola atseden deçaqueçu?

Cómo puedes descansar?


Ai nere çorigaiztocoa!

Desdichado de mí!


Ai, nere galdua!... -erançun cion- infernuan nago betico!

Desdichado de mí!


Ai! nere guiçarajua bici içan balitz’ enitzaque orla arquituco... Bacartasun au ain da tristia!

Si viviera mi pobre marido


Ai, nere ombearra! Ebaqui berriac eguin nai dizquidatzu orain?...

Ay, desdichada de mí!


Ai nere sabeleco puxca!

Hijo mío de mi alma!


Ai, nere senarraren çorigaiztocoa! Morroi ori chit leialçat dauca, ta ez daqui macur bat dala

Es un truhán


Ai, nere senarraren çorigaiztocoa! Morroi ori chit leialçat dauca, ta ez daqui macur bat dala

Oh, infeliz marido mío!


Ai, neri ençun balit burugogor arrec’ ... çorci mila erreal gora-bera, or içango guinan

El testarudo de él


Ai, neri ençun balit burugogor arrec’ ... çorci mila erreal gora-bera, or içango guinan

Habríamos hecho frente a la situación..; habríamos salido del paso


Ai nesca, -erançun cion besteac estu ta lotsa-lotsa- eztaquin asco cer guertau jatan...

Toda acongojada y llena de vergüenza


Ai! nescach arequin çu ezconcea eragotzitaco damua patricaren baneuca!... -Damua’ ... garaiz, ama!

Oh, si estuviese en mi poder el volverme atrás de lo hecho!


Ai, neure aita ona! Çuri çor deutsut Jaungoicoaz beian neure içatea

Después de Dios


Ai, neure escumaco beguicochu orrec!

Ah, carísimos míos!


Ai neure jaioterri luce ta çabala! Çure aldetic inoz ezta çarataric... Ez ete da or bape euscararic?

Oh anchuroso pueblo nativo mío! Orozko


Ai neure jaioterri luce ta çabala! Çure aldetic inoz ezta çarataric... Ez ete da or bape eusqueraric?

No se percibe ninguna voz tuya... No escribe nadie en la revista


Ai neure mendi, sorbalda çabal eta apaingarriric ederrenena ceure buruan doçuçana! Gorbei

De amplios contrafuertes y bella cima


Ai, neure seme laztana! -esateutsan mosu ta mosu, negar da negar

Entre besos y lágrimas


Ai, nic siniztu ezpaneutse mutilaren berba labanai! arpeguia urratu baneutsa!

Romperle la cara


Ai, nic siniztu ezpaneutse mutilaren berba labanai! arpeguia urratu baneutsa!

Dar crédito a sus lisonjas


Ai, nire çori-gogorra! ene galdua! Neure çori-galducoa!

Ay, desdichado de mí!


Ai, nire esanac eguin balira!... Ai, aoa gorde baleu! Orain ecer ecin nei. Datorrela abadea, eleiçacoacaz!

Si se hubiera moderado en la comida!


Ai, nire esanac eguin balira!... Ai, aoa gorde baleu! Orain ecer ecin nei. Datorrela abadea, eleiçacoacaz!

Si se hubieran cumplido mis órdenes!


Ai, noz edo-noz jausi bear uan neure escuetan, arraio orrec!

Al fin has caído


Ai onen lana! Ausi nairic dabil bere buru dana

Qué conflicto el suyo!


Ai onen lana! Ausi nairic dabil bere buru dana

Anda desconcertado sin saber cómo salir del paso


Ai, orduan bilatu ezpaneu Angel!... Ez eban jaquingo’ gaur daquian-beste!

Hoy no estaría tan enterado como está


Ai, ori eraqueriaren andia!

Qué gran locura o necedad!


Ai, orrelaco poz-atseguinaren apur batec jotzen baguindu!

Oh si nos alcanzara un poco de ese gozo!


Ai, orren gaizqui erabili çaitudalaco damuz erdira balequit bihotza!

Partirse de dolor el corazón


Ai! Pazcoac eztaude etorriac!

Qué lejos están todavía!


Ai Peru neurea! Il jat jateco gogo guztia; icara jabiltaz belaunac

Se me han ido ya las ganas de comer


Ai Peru neurea! Il jat jateco gogo guztia; icara jabiltaz belaunac

Me tiemblan las rodillas


Ai, Pilatos, Pilatos..! çu ere ba cinan bat-cho... baino oinordecoac ere?

Buen elemento fuiste!... Buena alhaja! buena pieza!


Ai, Pilatos, Pilatos! çu ere ba cinan bat-cho... baino oinordecoac ere?

Pero si vamos a mirar a tus colegas de oficio...? Los jueces


Ai! Pusca-puscat-egaitic’ sarcen dogu ucondoa sorbaldaraino! Gure burua!

Qué distraídos! Qué cabeza la nuestra!


Ai! pusca-puscat-egaitic’ sarcen dogu ucondoa sorbaldaraino! Gure burua!

Por poco metemos la pata


Ai!... Pusca-puscategaitic’ sarcen dogu ucondoa sorbaldaraino!... Gure burua!

Por poco metemos la pata


Ai, seme! Egunero banitu ardo-salda oec’ ez niquec oraindic’ Jaungoicoari contu emateco perilic...

No estaría aún en trance de morir


Ai ura lastima!... Içan baçuen buztana onça-bete luceago!... -Onça baten gora-beerac aimbeste esan nai du eiça-chacur bategan?

Acaso supone tanto?


Ai ura lastima! Içan baçuen buztana onça-bete luceago!.. -Onça baten gora-beerac aimbeste esan nai du eiça-chacur bategan?

Una diferencia de pulgada... De más o de menos


Ai ura lastima! Içan baçuen buztana onça-bete luceago!... -Onça baten gora-beerac aimbeste esan nai du eiça-chacur bategan?

Una pulgada más de largo


Ai ura poça Praixcarena!... Ez andre Mariri gaitzic opa ciolaco... baina bestela ere ez

No porque le quisiese mal a M


Ai utzi banio gueldiric, eta uquitu-gabe, frutari!... Paradisucoari

Dejar en paz; no hacerle caso


Aia janda’ sabela bero...! Otsoa’ n gainean cabailero!

Bien llena la panza. N.B. De una fábula contada por nuestros abuelos


Aialdeco ta lagun, gosari-bazcari legueac eguinda’ elcarrequin labur du adarra atsaldeac... Eztaietan

La tarde se les hace breve conversando amigablemente


Aialdecoac’ erdi-iletaz lagundu cioten Garaciri eliçara: soinean mantoi nabar banaz’ aurreco leguera

Conforme a la antigua costumbre


Aialdecoec’ erdi-iletaz lagundu cioten Garaciri eliçara: soinean mantoi nabar banaz’ aurreco leguera

La acompañaron de medio luto


Aic arcucuso puscac! Mandoa ainacoac! Nun ere-bait bilatu due aec jana!

Qué cacho de pulgas!... Qué tremendas!


Aic arcucuso puscac! Mandoa ainacoac! Nun ere-bait bilatu due aec jana!

En alguna parte han encontrado qué comer! Qué gordas están!


Aic çartatecoac! Biotz arrequin ez cegon atseguin...!

Qué manera de palpitar! Qué latidos!


Aic ciran dançac! Nesca-mutilac, surçapi mee politen mutur bana artuta... Ez ola, atzo, galde-gorde-gabeco aul aic becela, lotuta, içainen ancera itsatsiric!

No como aquellos lerdos desharrapados de ayer


Aic ciran dançac! Nesca-mutilac, surçapi mee politen mutur bana artuta... Ez ola, atzo, galde-gorde-gabeco aul aic becela, lotuta, içainen ancera itsatsiric!

Pegados los dos, como lapas...; agarrados como sanguijuelas


Aic gora, mutil!... Asqui da loric!

Arriba! Levántate!


Aic gora, mutil!... Asqui da loric!

Basta ya de dormir!


Aic malçurrac baciran’ gure artean ere atera dira arbi-aci ederrac!

También aquí ha habido cada elemento!


Aic ona laster, Machi-Ardança!

Levántate de ahí, borrachín! Martín-Viña


Aic tripa-jateac eraman guenucen igande artan!

Cuánto nos hicieron rabiar!


Aiçac, Atanaxio, ecatzac chilibitua! .-Ez chinistu! sinistu

Para eso estoy...! Nones!


Aiçac, auçoan cer moduz? .-Aurtengoac eguin dic! Legortea, guiçona, legortea!

Ya hemos perdido la cosecha del año


Aiçac!... certan eraman dec tolosar ori, bersoac arcera, nere ixilca?

Sin saberlo yo


Aiçac: diru orren aldeco’ ire anima neretzat!

A cambio de ese dinero, venga tu alma!


Aiçac, i!... berriquetan ez aiz ba ibilico?

Me estás tomando el pelo? No lo dirás en serio?


Aiçac, i! Cherria ilcean içaten dira cherrimoniic Ni il bitartean’ eztec içango alabaren doteric...

No la pretendas mientras yo viva


Aiçac! I ta ni’ bi gaituc, e!

Cuidado con propasarte! con meterte en mis asuntos!... Guarda la debida distancia!


Aiçac!... Ixilic ezpaago...?

Oye, a ver si te callas!... Como no te calles...!


Aiçac, ots aundin esan çac contu ori; ez belarrira! Danoc ençun deçaten

Dilo en alta voz, no en secreto


Aiçaçu, adisquidea...: norc eracutsi diçu nundic dan gure echera bidea?

Qué vienes tú a meterte en nuestros asuntos?


Ai-çaçu, gaztea! Cembat balio du denac, dagon becela? .-Ja, jai! Denac, ni ta guzti?... Ez beçala berorrec ezpainic busti!

Qué más quisiera Vd.! Tate!


Aiçaçu, Joxinaxio: sagardoa edateco ta napar-chiquia proatzeco’ chardina berria becelaco plater pinic ezteçu

Aguardiente navarro


Aiçaçu, Maria, ecaitzu erreal bi’ lagun-artera joan nadin

Para ir a la tertulia


Ai-çaçu, Mariterex: bai al daquiçu nor ezconcen dan bigar?... .-Eztaquit: nor degu?

Quién será?


Aiçan, Antoni: ba al daquin cer eguin bear guenduquen? -Aditzeco nachegon, Jesusa

Tú dirás... No lo sabré mientras tú no me lo digas


Aiçaroac ditut echelagun

Mis familiares son tinieblas; son mi compañía las tinieblas


Aice arceac ondo eguingo dit

Tomar el fresco, airearse


Aice baten lagunçaz’ ura ta ura ematen asi çan goia

Empezó a diluviar; a llover torrencialmente


Aice berri bat ar deçala Eliçac!

Que entren en ella aires de renovación!


Aice bici ta indarsuen gira-birac ichasora joten daben toquian

Soplar los vientos sobre el mar


Aice bigüinac loetan jo du Maiteino... Oraindic an du belarrietan maite-cantaren çançua

La acaricia en las sienes


Aice bigüinac loetan jo du Maiteino... Oraindic an du belarrietan maite-cantaren çançua

Le sigue zumbando en los oídos


Aice çacarra atera du

Se ha levantado un viento desapacible


Aice char baten mendean dago gure içate gucia

Pendiente de un soplo


Aice charrac dabilçan artean’ ez atara musturric!

Quieto en casa!


Aice charren batec jo ote cien?

Darles algún mal aire


Aice çorrotza dabil; otzen otzaz’ musu-belarrioc ondo gorri darabilça genteac

Sopla un viento helador


Aice çorrotza dabil; otzen otzaz’ musu-belarrioc ondo gorri darabilça genteac

Del frío que hace


Aice egoa’ andreen gogoa Ain aldacorra

La donna è móbile


Aice emendic Alde emendic!... Anca-adi emendic!

Fuera de aquí!


Aice epel-epela dabil’ eta ez jaco igarcen neguari

Apenas se nota que es invierno


Aice gaisto batec emanda’ elbarritu çan, ecin ecertaco baliatu çala

Quedó paralítico


Aice gaisto batec emanda’ elbarritu çan, ecin ecertaco baliatu çala

Atacado por un aire maligno


Aice gaistoac edo ubeldeac galeraci ez deçoten bidea onciari

Vientos contrarios; vendabales


Aice gaistoac edo ubeldeac galeraci ez deçoten bidea onciari

Impedir la ruta a la nave


Aice gaitza baitzagon’ sua indartu cen bat-batean

Como soplaba fuerte viento


Aice gaiztoac ibilcen dira cembaiten buru arroan

Algunos andan ensoberbecidos


Aice gogor batec jo çuan ego-aldetic

Sopló un fuerte viento del sur


Aice gogor edo biciren bat urratu behar duenean, ongui necatzen da

Atravesar un viento fuerte


Aice gogorra’ chistu ta chistu cebilen, Chimistac gora ta beera

Silbaba con fuerza el viento impetuoso


Aice gogorrac bidea galdu-eraguin dautso onciari; galduteco çorian’ ito-bearric dago gure bizcaitar gaztedia

A punto de perecer


Aice gordina cegoc!

Viento muy frío


Aice gordin-xamarra da gaur

Corre viento muy frío


Aice guztiac borrocatuta, ondoreneco’ ecaitza

Viene como resultado o consecuencia la tormenta


Aice iparra atera du

Se ha levantado el cierzo


Aice larria dabil. Aice aundia, aice arroa.

Viento sur fuerte


Aice min çacarraquin asi da euria, turmoia joric

Vientos desapacibles y alborotados


Aice minac chistu jotzen asi ciran

Mugidos del viento


Aice minac chistu jotzen asi ciran

Mugidos del viento en el mar


Aice naasiac andic emendic gogor dardaratzen bailu’ amar erroco gaztain mardula guchiz musquildu du mutilac

Ventarrón confuso


Aice naasiac andic emendic gogor dardaratzen bailu’ amar erroco gaztain mardula guchiz musquildu du mutilac

Como si lo sacudiese fuertemente


Aice naasiac andic emendic gogor dardaratzen bailu’ amar erroco gaztain mardula guchiz musquildu du mutilac

Despojarlo casi del todo


Aice naasiac andic emendic gogor dardaratzen bailu’ amar erroco gaztain mardula guchiz musquildu du mutilac

En todos sentidos; por todos lados


Aice onec’ dena legor-legorric utzi du

Lo ha dejado todo seco


Aice orrec’ bereala dau euria

En seguida trae lluvia


Aice otz gorriac cigortutaco artoac’ arriac chiquitu...! Ezbear danen jabe’ gu necaçariac

Todas las desgracias cayeron sobre nosotros


Aice otza gora-bera, ta egualdi gogorrac egon-arren’ garratz dabilçaz lanean, eleizpe barria eguiten

Están trabajando activamente


Aice otza’ indarrez gailendu çan

Imponerse con fuerza


Aice otzac, elurrac, cazcabarrac, içotzac eta içate gueiagoc galeraçotzen dute festac eguitea neguan

Y otros elementos


Aice otzac ematen ciola guelditu çan

Expuesto al viento frío; a la intemperie


Aice otzetan gogortuten edo eguzqui berotan quiscalcen luçaroco orduetan egon-da guero’ echera datocenean’ ba datoz; cerbait dacarrenean’ ba dacarre. Arrançaleac

Después de haber permanecido largas horas


Aice ozquiroan atseguinez guengoçala

Al fresco; tomando el fresco


Aice ozquiroan atseguinez guengoçala

Estar a gusto


Aice ozquirrichoa ebilen-arren

Aunque soplaba un fresquecito


Aice pixca bat danoc ba degu gaztetan’ gueran bainon gueiago guerala ustetan

Todos sentimos alguna vanidad...; somos algo vanidosos


Aice t’ euri’ axarien eztaiec Aice t’ euri’ açarien pesta Açariec olaco eguraldietan’ erraz arrapatzen cer jana

A río revuelto, ganancia de pescadores


Aice ta eguraldi onacaz joan cirean ichasquetan’ Terranovara urratu arte

Hasta que se acercaron a T


Aice ta olatuac eroen lecuranz joian oncia, çucembide-baga; ta goiceco iruretan’ dart-dart jo ebaçan achac

Fue a estrellarse contra las rocas


Aice utsari ucabilcadea jaurtitea lez da

Esfuerzo inútil


Aicea arrotuz’ erronca dugu aurrena; urrena’ chimis-dirdira

Detrás, el fulgor del relámpago


Aicea arrotuz’ erronca dugu aurrena; urrena’ chimis-dirdira

Hinchándose el viento


Aicea atera du

Se ha levantado viento


Aicea baino lotsagabeagoa da emacume ori

Entrometida, descarada


Aicea bera baino arinago joian..., non alborunz eguinda sacosta batera jausi’ ta arnasaric ez eban atera

Quedar sin aliento, expirar


Aicea bera baino arinago joian..., non alborunz eguinda sacosta batera jausi’ ta arnasaric ez eban atera

Desviarse, ladearse


Aicea bera baino arinago joian... non alborunz eguinda sacosta batera jausi’ ta arnasaric ez eban atera

Más veloz que el viento


Aicea buruan’ eta ibili munduan... choroen moduan

Ligereza, falta de seso


Aicea cijoan çulotic chistu joaz

Salía aire silbando


Aicea da negu. Esaera

Invierno y viento, para el caso, igual


Aicea ere usteldu da’ ta... ecin arnaseric artu!

Se ha viciado el aire


Aicea ere usteldu da’ ta... ecin arnaseric artu

Imposible respirar!


Aicea’ gueldian daucagu, noizbait ere

Por fin se ha amainado el viento


Aicea gueldin al-daucagu?... Atzoco ortan’ etzan guiro!

Ya se ha sosegado el viento?


Aicea guelditzearequin batean’ euriari equin cion

Echó a llover


Aicea gueriçatu da

Ya se ha calmado el viento


Aicea’ negu

Es el viento la definición del invierno


Aicea sartu du

Ha cesado el viento


Aicea ta ustea bai’ ... ontatic ondo ceucan gure jauncho orrec, erraldeca!... Baino aguimpide guchi errian

Vanidad y humos de suficiencia no le faltaban


Aiceac alde batera edo bestera oncia itzuli gura dabenean

Cuando el viento amenaza volcarlo


Aiceac’ ba du bere guerria edo gaia; ez da gaiez utsa. Orobat arguiac ere

No es inmaterial


Aiceac batetic bestera cerabilçan cainaberac

Agitaba de un lado a otro


Aiceac beste alderdira jotzen badu’ Jaincoa lagun!

Si cambia el viento... Si cambia la situación


Aiceac biracho bat eguin eban iparraldera

Cambió un poco de dirección hacia


Aiceac biztu dira, ta urac cimurtu itsasoan

Rizarse el agua


Aiceac bolara du. Aspaldian aice aundia dabil

No quiere ceder el viento


Aiceac bota nai’ eta ecinez ibili degu gaixoa

Sin poder expulsar gases


Aiceac buruan’ eta ibili munduan

Frivolidad y despreocupación


Aiceac buruco chima guztiac eroan bear euscueçan aurrean

La violencia del viento parecía querer arrancarnos el pelo de la cabeza


Aiceac çalançan daabilan çuhatza

Arbol que el viento hace oscilar


Aiceac ceraman bidean ta odeien egoetan iracurcen çuan’ urrengo eguneraco guiro ona edo guiro charra

En la dirección del viento


Aiceac darabiz’ echetic campora igues eguiteco

Parece que anda pensando en escaparse


Aiceac daramazqui itzac; eta arri bati acats eguiteco quemenic ez dute

No tienen fuerza para hacer mella en


Aiceac daroan erronca besteric ez da

Vana arrogancia


Aiceac ecarri’ ta aiceac eraman

Lo que el viento se llevó


Aiceac’ ece çanic legortu du dana

Ha agostado cuanto había de verde


Aiceac eldu cion, eta an joan çan cocotez-atzera mando-gainetic, bere maquina ta guci

Cayó rodando de espaldas... con su paraguas


Aiceac eldu cion, eta an joan çan cocotez-atzera mando-gainetic, bere maquina ta guci

Le agarró el viento


Aiceac ere astindu aundiagoa ematen dio mendi-goico aritzari’ baso-çuloco gaztainari baino

Le sacude con más violencia


Aiceac eta ichasoac gogor joten dabe Içaro

Lo azotan fuertemente


Aiceac gogor jo du gaur gaubean

Ha soplado fuerte el viento


Aiceac icaraca darabilçan papel çuri chatalac

Que el viento lleva revoloteando


Aiceac indar dauca, ta aixa legortuco dira

Sopla muy fuerte el viento


Aiceac indar digu

Viene con fuerza el viento


Aiceac inundic-bere putzic eguiten eceutsela’ odai bi ceruco atartera eldu cirean

Sin que les soplara el viento


Aiceac jotzen dituenean’ arunz-onunz dançatzen dituen gari-sail çabalac

Cuando sopla sobre ellos el viento


Aiceac jotzen ez duen toquian egon bear du abere eriac... Aice-ezcutuan, B

En paraje abrigado; al resguardo del viento


Aiceac orri artean joten eban soinua

El son o música del viento


Aiceac salduric joan da. Içu-icarac arturic

Asustado; presa de pánico


Aice-aldi bat etorri ta tira-bira eguin dute aita-semeac, Quetarira cijoacela

Zozobrar al sobrevenir un ventarrón


Aice-aldi batequin itsasoa aserretu’ eta oncia’ galceco bidean jarri çan

Marejada, borrasca violenta


Aice-aldi batequin itsasoa aserretu’ eta oncia’ galceco bidean jarri çan

Peligro de naufragio


Aice-aldi chiquienen batec itzalico du indar guchico su ori

El más pequeño soplo de viento


Aicean eçarten direan tiroac-leguez

Como tiros disparados al aire


Aicean gora ta beera dabil ur-gainean oncia’ aicea beçain ez-baia

Tan indecisa la trainera como el viento


Aicearen guisa dabil, inguruca ta aldaquetan: egun ipar, biar egoa

Dando vueltas y cambiando como el viento


Aicearen putzic ez egoan toquian sartu ciran guero; eta bero errimeacaz’ ozta-oztan arnasa arcen eben

Apenas podían respirar


Aicearen putzic ez egoan toquian sartu ciran guero; eta bero errimeacaz’ ozta-oztan arnasa arcen eben

Donde no soplaba nada de viento


Aicearen-beste soinuric etzan aditzen

No se sentía otro ruido que el del viento


Aiceari contu arcera noa: gaur gaberdin guelditzen dan aicearen mende dagoelaco’ irubat ilabeteco egualdia

Voy a reparar en; a fijarme en


Aiceari contu arcera noa: gaur gaberdin guelditzen dan aicearen mende dagoelaco’ irubat ilabeteco egualdia

De él depende


Aiceari sartu-ateraco bidea jarri bear çaio

Dar lugar a la renovación del aire


Aiceaz bacarric orbela-leguez batetic bestera erabilteco’ buru astunecoac gara

Para movernos de una parte a otra para hacernos cambiar de rumbo como hojas secas


Aiceaz cein aice-baga’ eurena arinago ebilen, gure oncia baino; ta ecin içan guendun arrapau

Lo mismo con viento que con calma


Aice-bitartean çaude; sar çaite barrura

Estás a la corriente de aire


Aice-biur andi bat sartu ei-çan atzo Madrid-en

Vendaval, remolino


Aice-biurra: mendi-eguietan aice indarsu bic alcar jotea

Remolino; choque de vientos contrarios


Aice-bolada batec’ oncija azpicoz-gain gira cijoten... Berroguei ta iru arrançale, ur-azpira juanac!

Volcar, zozobrar


Aice-bolada batec’ oncija azpicoz-gain gira cijoten... Berroguei ta iru arrançale, ur-azpira juanac!

Irse a pique


Aice-bolara sorcen bada’ ez du cupiraric, çugatzic aundienarequin ere...: aiechec eta azcarrena botaco ditu

Ellos son precisamente los que primero derribará


Aiceburu bacera gazte-gaztetatic’ nescaçar bear deçu secula ta beti

Si eres una casquivana


Aice-çabalean eguiten da joco au, landa celai baten

Al aire libre


Aice-çapi guztiac puscatu cizcan ecaitzac onciari

Velas


Aice-dunari’ galaaci eguiten diote babarruna

A quien tiene gases en el intestino


Aice-elurragatic’ aldapa gora, guiçona çuta laister ceguan Munu-mendian goitican

Tieso siempre, pronto había escalado ya la cima de


Aice-elurragatic’ aldapa gora, guiçona çuta laster cegüen Munu-mendian goitican

Tieso siempre, pronto había escalado ya la cima de. A pesar de la ventisca


Aice-eraunsiac’ leioa orpotic atera cigun

Nos desquició la ventana


Aice-ezcutuagoa da, bai, cale ori

Más abrigado contra el viento


Aice-gainean dabilen miruac’ eçagutzen du dagocan dembora

Que vuela por los aires


Aice-gainean dabilen miruac’ eçagutzen du dagocan dembora

Su tiempo adecuado; que le ha llegado su hora


Aice-gorria buru cebilen, temporataco gabean... Abenduco temporataco gauean

Dominaba en absoluto


Aice-gorria capitan çala’ campo danac egarriac: gari jausiac jaso ecinda’ ausi guinducen guerriac

Sin poder enderezar los trigos tumbados


Aice-gorria capitan çala’ campo danac egarriac: gari jausiac jaso ecinda’ ausi guinducen guerriac

Nos desriñonamos alzando los trigos caídos


Aice-gorritan igaro degu aurtengo uda gucia...: ecarri digu çati bateco egarria ta gosea

Ya tenemos hambre para rato!


Aice-gueriçaric ez dic nere buruac...: çorriric ecin içan casco soilduac

No hay refugio o cobijo en mi cabeza


Aice-guiro ona badabe’ egun guichiren buruan changoaren azquenera dira... Oncian doacenac

Si van con buen viento; si les favorece el viento


Aice-gurutzean çaude...: quen çaite ortic!

Estás a la corriente


Aice-lecu gogorra da orraco ori

Sitio de viento fuerte


Aice-mot içugarri bat atera çan beingo batean

De pronto


Aice-muturric-gabeco egualdia eguin du gaur

Sin un soplo de viento


Aice-orratza becin itzul-inguru dabil

Mudable como la veleta


Aice-putzac chistuca’ ausi-aguinean darabilez pago-adarrac

Los vientos que soplan silbando


Aice-putzac chistuca’ ausi-eguinean darabilez pago-adarrac

Amenazan quebrar las ramas


Aicera artu dit alaco asmo charric-gabe esandacoa

Me lo ha tomado a mal


Aiceren bat sartu jat saiets-açur artean

Sensación anormal


Aiceri ascotacoac asmatu çuen’ arranoaren umeac ceuden arbolari su ematea

La tramposa zorra pensó


Aiceri oquer ta asmaria: garaitu nauçu cere asco-jaquinarequin... Itzali eguiçu sua’ ta emango dizquitzut cere umeac...

Me has vencido con tu mucho saber; con tu astucia


Aiceric gabeco egualdi ixiletan

Tiempo de calma apacible


Aicerrotaren beso luceac ausi ta lur-beeac joac daude

Caídos por tierra


Aice-soinuaren tartean itoa’ deadar minsu bat dator

Ensordecido o sofocado por el ruido del viento


Aice-toquia bada’ ez luque calte içango landareac eusgarritzat maquilacho bati lotzea

No le vendría mal que se le sujetase a


Aice-urruma çan campoan’ eta eche-barrunetan’ otzac gendea: cacoetaco chamarra çarrac bilatzen citun bacoitzac

Todos descolgaban las viejas zamarras para arroparse


Aice-urruma çan campoan’ eta eche-barrunetan’ otzac gendea: cacoetaco chamarra çarrac bilatzen citun bacoitzac

El viento mugía afuera


Aicez bete da mutil ori... Aiceac artuta dabil

Está ensoberbecido; lleno de humos


Aicez beteric Jesusen atzetic jun ciran fariseo aien berriric ez degu

Engreídos, ufanos


Aichurrarequin garratza ez baldin bada necaçaria’ licharrerian gailencen dira satorra eta luarça

Topos y alacranes hacen su agosto


Aicia det eta... besteric det... asi da

Me duele esto... y me duele lo otro... Quejarse de vicio


Aicia-necoac. Tolosaco icengoitia

Un apodo de Tolosa


Aicic aiceac saldu citioin citioten

Le metieron miedo


Aico an, goiceco abadea...!

Mira allí... Allí está


Aico: areri’ aculugana uguertu eguingo jacon. Ostean a, inori quinacadaric emon-baric egon?

Se le habrá embotado oxidado su aguijón


Aico emen! emen egoan, ta nic jaquin ez! Secula olaco achurric!

Si estaba aquí mismo!... Qué tonto soy!


Aico or Bilbo! Orra or...! G.

Ahí tenéis; hé ahí


Aico Peru Ceberio...! Ameneco Mari, neure lobachoa-bere!... Orra polito! Cer dacaçue?

Aquí viene... aquí está


Aicoan emen garbiro, nesca, emengo poça cer donan! orain biciric; puntuco’ ilic

Aquí tienes bien patente... hija mía


Aico-maico-baric esan lei’ escuatatic oratuta dabilçala çor-çarra, ecereça eta egualdi charra’ ... beracatz-cordea-lez: ecereça aurrescu, eta çor-çarra atzescu

Puede decirse sin lugar a discusión


Aico-maicoetan ibili-baric’ gauçac diran lez iracasten dauscuz

Sin vacilaciones o reticencias


Aiçu, adisquide, ençun pixca batez!

Un momento, por favor!


Aiçu, adisquidea, nor-nai cerala...!

Quienquiera que seas


Aiçu, Batixta: orainche gauçac laxter erabaqui bearrean guera

Tenemos que arreglar nuestros asuntos


Aiçu, Capaço! Gaizqui esanda, ongui ar-çaçu!

Dicho referido a alguien que, con muchas fórmulas de excusa por delante o detrás, lanza una injuria


Aiçu, Dionixio: Angelacho sendatu al çan? - Astindu cituan gaitzac

Ya echó fuera su mal su enfermedad


Aiçu! guicenaren ondoan guiarre-gabea ez naiz!

No soy de piedra: y no es extraño que me moleste lo que has dicho o hecho


Aiçu, guiçonchoa: icusiric çure ecina’ aztutzat uzten ditut çure çorren erdiac

Doy por olvidadas... la mitad de tus deudas; te condono la mitad


Aida batean igaro çan guzti au

En menos que se cuenta


Aida baten echeco bazter guztiac bere begui çoliacaz aratuten dauz

En un momento, rápidamente


Aida baten echeco bazter guztiac bere begui çoliacaz aratuten dauz

Inspeccionarlo todo con diligencia


Aida baten otzarara jaurti eguiçu nire idazlan au’ atseguin ezpajatzu

échalo en seguida al cesto


Aida, churia! aida belio! gorri... Celatan dagonari’ beguiac irten beguio Chanchetan esana

Dicho contra los atisbadores


Aida esaten ebanean, aida eguittecoa içan-arren’ erruqui gogorra artu eutsan aitac Eladi-ri’ bere naibagueac autortu ebaçanean

Aunque no fuese hombre como para volverse atrás de lo dicho


Aida, idi ederrac! Emon icerdia! Ia igaro dogu bideric erdia

Queridos bueyes!


Aida, idi ederrac! Emon icerdia! Ia igaro dogu bideric erdia

Ya hemos hecho casi la mitad del camino


Aida, idi ederrac! Emon icerdia! Ia igaro dogu bideric erdia

Haced un esfuerzo más!


Aida, xuria’ adi çac, gorria!

A ti te lo digo, Juan, para que me entiendas, Pedro.- Una indirecta


Aida, xuria!... aditzac, gorria!

A ti te lo digo, Juan, para que me entiendas, Pedro!


Aidabatean biurtu jacon biotza gogo batetic bestera

Cambió instantáneamente de resolución


Aide, aide... or compon! Ondo ibili! Goranciac eta escuetaco munac eta oinetaco igorciac, euren mandaçainari!

N.B. Una manera burlesca de encargar saludos, con alusión a los besamanos o eskumuñak de los guipuzcoanos


Aide baten bialduco leuque Josapat-aldera

De un golpe; de un tajo


Aide baten bialduco leuque Josapat-aldera

Lo despacharía al otro mundo


Aide baten echeen euqui çon bere andragaie’ aric eta ezconceco bear ciren buruzbideec eguin arte

Hasta que se verificaron los trámites para la boda


Aide char batec jota... noraco dago guiçajo ori?

Qué va a ser de...?


Aide char batec jota... noraco dago guiçajo ori?

Si cae enfermo un día


Aide charren batec jota guelditzen banaiz, ceinec jasoco nau?

Si caigo enfermo de mala manera


Aide charren batequin edo’ ecin ibiliaz dago. Egonean’ ez du ecer sentitzen; baina ibilceracoan’ ecin da oinacez

El dolor le paraliza


Aide charren batequin edo’ ecin ibiliaz dago. Egonean’ ez du ecer sentitzen; baina ibilceracoan’ ecin da oinacez

En reposo


Aide charren batequin edo’ ecin ibiliaz dago. Egonean’ ez du ecer sentitzen; baina ibilceracoan’ ecin da oinacez

Imposibilitado de andar


Aide eguiten gara irugarren belaunean

Somos parientes en tercer grado


Aide guendun, atzenengotacoa bederen

Pariente, aunque de los más lejanos


Aide jostalarien igurci goxuac

Dulces caricias del viento


Aide ondar batzuec ba cituen herri hartan

Unos parientes lejanos


Aide oratua dogu

Es pariente nuestro por afinidad


Aide oratuac dira

Parientes afines


Aide pixca bat artu deçala esneac

Airearse


Aidea buruun’ eta ibili munduun

Vivir despreocupadamente


Aidea dot, oratua; ez odolecoa

Pariente de afinidad, no consanguíneo


Aideac arrapatuta dago oilo gaixo ori: ancac jarcen ezpaititu bere modu

Le ha dado algún mal aire...


Aideac arrapatuta dago oilo gaixo ori: ancac jarcen ezpaititu bere modu

No puede asentar las patas normalmente


Aideac’ ez urrin; orçac’ nerequin

Antes es Dios que los Santos...; Antes son mis dientes que mis parientes


Aidean ateratzeco aguindu cioten

Que se fuera de allí a escape


Aidean ceramaten ilic bere echera’ Franciscoc bidean topo eguin cituanean

Cuando topó con ellos


Aidean jaso eban cana-bete inguru

A una vara, poco más o menos


Aidean jaso eban cana-bete inguru

Levantar en el aire


Aidean jasoco luque’ contu orrequin joango balitzaio

Le armaría una escandalera


Aidean joan çan

Se fue volando


Aidean joango dira çure diru xamarrac’ orrela parrandan baçabilz

Se irán volando tus dinerillos


Aidearen mempetic atera ezquero’ luceroan irauten dau chingarrac biciric. Autsazpian

Mantenerse la brasa sin apagarse


Aide-deiac eguin dituzte Mc eta J-C

Invitaciones a la boda


Aide-Nagusiac indarrean çauden demporan

En la época del poderío o pujanza de los Parientes Mayores


Aiec bai arcen çutela gure çanga-bidea çucen-çucen!... Etsaiaren cainoiac

Qué bien dirigían la puntería a nuestra zanja!... Qué bien hacían blanco!


Aiec bai ceucatela çurrunga-otsa!

Qué manera de roncar!


Aiec bai çutela lagun-urcoarençat eguiazco maitasuna!... ta ez, gu ascotan gabilçan becela’ alcarri beguiac ecin atereaz!

Con ganas de sacarnos los ojos unos a otros..; sin podernos soportar, de envidia


Aiec bai mutilac! Çara-çara’ eusqueraz danac!

Charla que charla


Aiec baino ezta bat ere macalagoa beste au

No es en nada inferior


Aiec beçain goseti ta egarsu arquitzen bagara

Hambrientos y sedientos


Aiec begui çabalac jarcen cituzten, janci aiec icusita!

Qué ojazos abrían!


Aiec begui çabalac jarcen cituzten, janci aiec icusita!

Qué ojazos abrían!


Aiec beren lana bucatzeneco’ ilunabarra içaten da

Para cuando ellos terminan la faena


Aiec bertan guelditu ciran...: etzuten gaizqui asmatu!

Qué bien acertaron!


Aiec biac’ oso aixquire dijuaz...!

Parece que se entienden muy bien, van como dos novios


Aiec ciran pelotariac, aiec!... Beretaco batec’ irabacico cioten lau oeri ancape ere!

Aún por debajo de la pierna


Aiec ciran poz-gaiac, euscal semienac!

Aquello era lo que constituía las delicias de


Aiec colcocadac eraman cituzten! Sagar-colcocadac. Erreus banaca batzuc utzi’ ta umaatutacoac berençat

Qué cargas de manzanas se llevaron en los senos!


Aiec colcocadac eraman cituzten! Sagar-colcocadac. Erreus banaca batzuc utzi’ ta umaatutacoac berençat

Dejando unas pocas de desecho


Aiec comeriac an berriz!... Batec bulça, besteac teinc, urrengoac tira...’ an ibili ninduten tira-bira’ champoneco marama becela... Inspecioan

Me han zarandeado como a un muñeco de perra gorda


Aiec echera-orduco’ etzan euri guchi!

Qué manera de llover!


Aiec eguiten dutenarençat’ eztet nic ecer eguiten

En comparación de lo que ellos hacen


Aiec erasoac artu citun gure apaiçac, errico jaunchoen aldetic!

Qué de arremetidas hubo de sufrir!


Aiec ere biotz-ondoco galanta artu çuten, umechoaren gorputza icustean...: negar-malcoac ateratzeraino... Biotzac ez baitu barcatzen!

Se sintieron fuertemente conmovidos


Aiec ere gendeac dira... çoazquie laguncera!

También ellas son personas


Aiec etzuten buruan sartu, Jesusec esan ciena

No comprendieron el sentido de


Aiec etzuten, guc bai ordea, bi mutilen eçagutza: jaquinez-gaindi jocatu guinun ta apustua irabaci

Jugamos sobre sabido


Aiec goçamenac arcen guenitun’ arequin bilcen guinanean!

Cuánto disfrutábamos


Aiec içandu ciran’ Jesusen ança ta irudi gueienecoac

Los más parecidos a


Aiec icarac eta negarrac, senide ta gurasoac! Asco icusteco jaioac ciran gaxoac

Qué triste suerte la suya!


Aiec nai baino len asico du çabalcen egunabarra

Empezará a alborear


Aiec negarrez ceudela icusita’ berari ere biotza autsi eta barrua goibeldu citzaion

Se le desgarró el corazón


Aiec negarrez icusi cituenean’ barruna ilundu citzaion eta nastu çan

Se conmovió interiormente


Aiec nunsu cebilçan’ anz-emanda gueunden...

Dónde andaban poco más o menos


Aiec parrac eguin nituan!... ateraldi arequin

Con qué ganas me reí!


Aiei beguira piscacho batean egonda’ aurrerunz jarraitu çuten bi guiçonac

Un ratito


Aien anceco guiçonic’ ez du noiznai ordaincen urreac

No se compran con oro...; no hay oro para comprarlos. No tienen precio


Aien asmo guciac’ quea beçala ustu ciran

Se desvanecieron como humo


Aien atzetic asi ciran’ baina iguesi dijoanac’ ancac arin

Cualquiera los pillaba!


Aien barruan eche eguinic çaude Çu, Jauna; eta Çure aurpeguiaren izcutuenean gordetzen dituçu guiçonen bildurretic

Estás aposentado en su alma


Aien buruan’ erregalocho bat bialduco cien bietaco bati

Pensaban que; imaginaban que; estaban cavilando que


Aien gueçurrac’ gure eguiac baino gueiago balio içaten çuten

Dar más crédito a... que


Aien irabaciac, beste alde ascotara’ caltea ecarcen dio echeari

Por muchos otros conceptos


Aien itomena icusita’ erruquiz egoten ninçan

A la vista de su afanosa tarea


Aien jaiot-echean sarrera’ gauça mocha içan çan: eçagunic ez; inorcho ere ez; anaiaren alarguna ta ilobac

Resultó un recibimiento frío; quedaron despagados


Aien legueac aguincen çutenez beste era batean, adoratzen çuen Jaincoa

De manera distinta de la que ordenaban sus leyes


Aien mataçac chit ongui cequizquien, Jesus-ec

Todas sus tretas o intrigas


Aien nequeen berriric-bague’ itsasoac ondatu ditu

Sin que se tengan noticias de ellos


Aien poça norc esan? Escolaric-bague! Urtean gueixeagotan balitz Doniane!

Ojalá se repitiese más veces...!


Aien semeac ere’ betiren betian eserico dira Çure alquian

Para siempre


Aiena itzaçu, Jauna, nere biotzeco bicilecutic’ ilunabar guciac!

Ahuyenta... las tinieblas!


Aienatu behar guinituque, gure hizcunça ederra galcen diguten hizjario motel char oiec

Charlatanes insulsos


Aiençat’ guretzat baino beta gueiagorequin jarduten cenduela esan nion

Que tomabas más tiempo para escribirles a ellos que


Aieneric bez, gaxoac

No dio ni un quejido


Aiequicoa nolabait eguin nai içan çuen

Complacerles de algún modo


Aierrac eman digu, gaur etorrico cinela

Hemos tenido el presentimiento de que


Aierrac nago... Cerbait eguiteco edo escuratzeco gogo bicitan

Qué ganas tengo!


Aierr-aierric nengoan’ Pasioa baino len Pazcoa au çuequin jateco

Con gran ansia estaba deseando


Aieru hec, itzalgaizca ibilce hec dira frogançaric-asco’ gogambehar aracitzeco

Aquellas andanzas furtivas


Aietan batec esana: cipoa’ gure-gurea degu. Satjra tota nostra est

Ya lo dijo uno de ellos


Aietan batec esana: cipoa’ gure-gurea degu. Satjra tota nostra est

La forma satírica es cosa muy nuestra; es nuestra especialidad


Aietan buru eguiten çuanac’ onela esan cidan gueroxeago

El que hacía de jefe; el que mandaba el grupo


Aietan gueiensuac’ etziran ibili Jaincoaren gogara

La mayoría de ellos no fueron del agrado de Dios


Aiez ta negarrez dago

Gime y llora


Aihen cembait’ beroac joac icusten dira

Algunos sarmientos aparecen agostados


Aihena’ ernatzen hasi da

Ya ha empezado a echar brotes, la cepa


Aihena içotzac erre diotenec’ ba duquete beren macurrean ordainceco bide bat, arras merquea

A quienes la helada ha malogrado las cepas


Aihena içotzac erre diotenec’ ba duquete beren macurrean ordainceco bide bat, arras merquea

Tendrán un medio de resarcirse del daño


Aiher dire cer-nahi errateco eta eguiteco

Están dispuestos a...; son bien capaces de


Aiherric eztu edanaren

No tiene gusto por la bebida


Ailic be-samarretic erançun du’ bote oquerra doi arturic. Pilotan

Recogiendo con dificultad un bote torcido


Ailic be-samarretic erançun du’ bote oquerra doi arturic. Pilotan

E. ha devuelto la pelota bastante por lo bajo


Ailuzco acharen gaina’ erz-bici bat da

Es una arista afilada


Ai-mariic, echera...!... Orain? Jun-da jaquin çaçu cein juten dan ai-marietan echera...! Ave-Mariac

Vaya Vd. a saber...!


Aimbat arinen aldendu bear doc’ mutil aregandic

Cuanto antes


Aimbat arinen bear da ecarri arran chiquia, catuari iminteco... Onan larri joacu bicia; gueutu daiguçan noizbait gueure buruac!

Tengamos conciencia de nuestro valer! Levantémonos de nuestra postración!


Aimbat arinen bear da ecarri arran chiquia, catuari iminteco... Onan larri joacu bicia; gueutu daiguçan noizbait gueure buruac!

Esto no es vivir; vivimos en continuo susto. N.B. Arran txintxarri


Aimbat arinen beragana aguertuteco aguindua emon eutsen

Cuanto antes


Aimbat arinen bigarren çatia prestatara aurreratu naz

Cuanto antes


Aimbat arinen eguin daigun escutizchu bat

Cuanto antes


Aimbat arinen urtetea oba dogu

Cuanto antes


Aimbat artoberoqueri, aimbat joan-etorri, ta aimbat churico eralgui’ ... ta azquenean?... Ecebez! Olanche dira gure contuac

Tanto gasto de pesetas


Aimbat artoberoqueri, aimbat joan-etorri, ta aimbat churico eralgui’ ... ta azquenean?... Ecebez! Olanche dira gure contuac

Tanto vano optimismo


Aimbat bidar eguin dogu dançan, iretargui çuritan!

A la claridad de la luna


Aimbat bider ausi dot neure bidea, beragaz topo ez eguitearren

Desviarme de mi camino por


Aimbat ceatzen esango deutsut’ ceuec jaquin bear doçuna

Lo más exactamente posible


Aimbat ceatzen ta cinçoroen gorde bear dogu Jaungoicoaren leguea

Con la mayor exactitud y fidelidad


Aimbat charrago, eguin ezpadeçu

Peor, si no lo has hecho


Aimbat charrago’ ori eguin badeçue!

Peor todavía si


Aimbat cristaurec’ uraren mende beren eriotz larria!... Besteac beste’ ori bai dala triste ta negargarria!

Aparte de todo lo demás


Aimbat çucenen eguingo ei dabe, bide ori

Lo más recto o directo posible


Aimbat errico çar-berri batu ditu bere liburu orretan

Una multitud de misceláneas del pueblo


Aimbat eta aimbat diru urtu eben, errira ur barriac ecarten;... eta len baino ur guichiago gaur

A pesar de tantísimo dinero como se invirtió en la traída de aguas


Aimbat eta aimbat lanic-gabeco dabil or barrena

Se ve por ahí tantísimo desocupado


Aimbat eta aimbat lanic-gabeco dabil or barrena

Tantísimo obrero parado


Aimbat eta aimbat lanic-gabeco dabil or barrena

Por ahí...; por esos mundos


Aimbat eta saldu-erosi obeac eguiten dira orrela

Tanto mejores negocios


Aimbat gari içan da aurten’ batean-bestean

Aquí y allí


Aimbat gauçac barrua mincean’ bere andra on ta umeac sartuco deutse biotzean poça, ez bestec lur onetan

Causarle pena; hacerle sufrir moralmente


Aimbat gauçac barrua mincean’ bere andra on ta umeac sartuco deutse biotzean poça, ez bestec lur onetan

Le consolarán


Aimbat goreen salduco dabee. Aimbat merqueen erosi gura dabee

Lo más barato posible


Aimbat goreen salduco dabee. Aimbat merqueen erosi gura dabee

Lo más caro posible


Aimbat gueroen osatuco baguinçoçac-be’ ezqueunquec asco galduco

Lo más tarde posible


Aimbat guiçon-da emacumezco tartean aimbat sasoico, urac eramanac’ gure beguien aurrean berriz ez ditugu icusico

Ya no los volveremos a ver


Aimbat indarrac berdinduz’ inoiz... ni bai, i bai... sarcen dira onciac çuinera. Estropadan

Nivelados hasta no poder apenas apreciarse ventaja


Aimbat lasterren eroan bear dabe seina eleiçara, bateatutera

Cuanto antes


Aimbat lasterren garbitu daieçala contuac

Cuanto antes


Aimbat lasterren garbitu daieçala contuac

Dirimir la cuestión


Aimbat lasterren osatu bedi!

Cuanto antes


Aimbat len lagundu ecic’ arin baino arinago ilgo jacu

Cuanto antes


Aimbat moduric onenaz adieraçoten emon daiola alcateac aguinducoari’ eztala ondo ipintea

Dárselo a entender, avidar, a la autoridad superior


Aimbat mutil gazteri çucendu dautse oguibidea abade orrec!

Les ha procurado el modo de vivir


Aimbat ondoen beteten badoçuz ceuen eguimbearrac’ ceuençat ateraco doçuz sariac

Para vosotras mismas será la recompensa o ganancia. N.B. Todavía para este autor, las flexiones verbales del Zu tienen sentido plural


Aimbat ondoen buruti beatzera apainduta joaten dira plaçara

Engalanadas; de punta en blanco


Aimbat ondoen buruti beatzera apainduta joaten dira plaçara

Engalanadas; de punta en blanco


Aimbat ondoen itzeguitera eguingo dot aleguina

Hablar con el mayor esmero posible


Aimbat sarrien etorri!

Ven lo más a menudo que puedas!


Aimbat ume erdi-biloiz, esque ta esque’ ta euren ezbearrac eracusten...! Nori ez biotza eroan?

A quién no causar lástima? Quién no va a conmoverse!


Aimbat ur guichien galdu daian sats-meteac

La menor cantidad posible de agua


Aimbat urtetan sufritu ecinic gaude gure ibaiaren asnas ciquin, quirastua: botaco luque nazcaren nazcaz cerraldo lurrera mandua

Un hedor que echa para atrás


Aimbat urtetan sufritu ecinic gaude gure ibaiaren asnas ciquin, quirastua: botaco luque nazcaren nazcaz cerraldo lurrera mandua

El vaho pestilente del río


Aimbat-aimbatean’ ederragoac dira Jangoicoarençat gaztetasuneco eguite onac’ çarçarocoac baino

En igualdad de condiciones


Aimbat-gueien ecarriçu!

Trae lo más posible


Aimbat-leen amaitu gura neuque çure soinecoa

Cuanto antes


Aimbatuten dabe iru brocal carezna, sei edo çazpi oncalduten badabe... ?

Calculan


Aimbeste alderditan birrinduta gaiagoçac!

Nos tienen tan machacados...!


Aimbeste anai, çorigaiztoan, buruac austen, francez-erderetan, eusquerea azturic...! Arroztu bedi arin alaco egarria!

Estudiando con afán


Aimbeste anai, çorigaiztoan, buruac austen, francez-erderetan, eusquerea azturic... Arroztu bedi arin alaco egarria!

Extíngase, olvídese, destiérrese...!


Aimbeste anima deabruari atzaparretatic quendu-ondoan’ Galileara joan çan

Después de librar de sus garras


Aimbeste arima galcen icusteac’ biotza lercen daust... Lertu-bearrez jarten jat biotza’ au gogoratzean!

Se me quiebra el corazón de dolor


Aimbeste atarramentuco gendea icusiric’ içutu çan

Gente de tanto boato


Aimbeste atzera-aurreraz necatua cegoen

De tanto trajín o ajetreo


Aimbeste aundico ebiteaquin euritearequin’ ez arritu caltea içatea

Con lluvias tan torrenciales


Aimbeste aztarrica eguin-arren’ çurguinçaco irabacia baino ascoz gueiago etzan içan beste lantegui ontacoa

A pesar de tanto traqueteo o agitación


Aimbeste balioco gauçai arreta gueigoric ez!

Cosas de tanto precio


Aimbeste balioco gauçai arreta gueigoric ez!

Es una pena que no las trate con más cuidado


Aimbeste baztar icusia içanic’ nolatan ez daquic ori?

Recorrer muchas tierras


Aimbeste bear erdica daucaçanac’ atsen pusca bat nozbait bear içaten dau. Atsenatseden.

Quien tiene tantos trabajos a medio hacer


Aimbeste berriquetaquin ecarri nachotec.., au çala ta bestea çala... ortic eta emendic...’ eta utseraco!

Coplas, historias, argucias... Que si esto..., que si aquello..., patatín patatán


Aimbeste bidar merecidu içan dot’ Ceuc ni impernuco ondarretara condenetea

A lo más profundo del infierno


Aimbeste bidean çorion-bila joanic’ arunçacoan bainon pobreago nator: eztacart echeraco’ urteac besteric

Después de ir tan lejos


Aimbeste bidean eraman cituen eguinquiçuna beteta’ beren bazterretara cijoacen Magoac

El quehacer que les había impulsado a tan largo viaje


Aimbeste bidean gora jarrita, nola jango cittun, artaleac oilo gaxoac?

Colocados tan arriba, a tanta altura


Aimbeste bidean jun-bearra asco eztala..., guero aren çai egon?

Por si no bastara; por si fuera poco el hacer tan larga caminata


Aimbeste bidean jun-bearra asco eztala, guero aren çai egon?

Por si no bastara tan larga caminata


Aimbeste bidean oinez etorri diranac

En tal largo recorrido


Aimbeste bideco mandaturic artu nai eztu. Lurdestic cerbait ecarceco escatu çaion orrec

Encargos para sitios tan distantes


Aimbeste bider atzea eman badioçu ere’ berriz eta berriz etorri nai du çuregana.

Darle la espalda


Aimbeste bider eguin det becatu çure contra!

He pecado tantas veces!


Aimbeste bider Jaincoari çor diotena eguin nai ez: ori egundainoco nabarmenqueria da

Es un escándalo inaudito


Aimbeste calteren eguilea mendean artu çutenean’ chit poztu ciran; baina goçoa laster mindu citzaien

Cuando cayó en sus manos


Aimbeste calteren eguilea mendean artu çutenean’ chit poztu ciran; baina goçoa laster mindu citzaien

Poco les duró su gozo; pronto se les agrió la fiesta


Aimbeste cantarirençat’ San Antonioc eztauco otzurric

No tiene recursos bastantes para tantos... la cofradía de S. Antonio


Aimbeste chalo eta jasotzerequin’ ezti-bitsean dabil

Anda en la gloria...; bañándose en agua de rosas


Aimbeste chocholo-cume’ lerdea ceriela euqui ditu beguira, nescacha orrec

A cuántos bobos ha tenido encandilados...!


Aimbeste coipe ibilcen du campocoaquin...; echean berriz beti purrustaca

Brusquedad, aspereza, malos modos


Aimbeste coipe ibilcen du campocoaquin...; echean berriz’ beti purrustaca

Es todo miel con los extraños


Aimbeste çorionetan arquitu çanean’ biotza uanditu citzaion’ eta arrotu çan

Envanecerse, engreírse


Aimbeste dembora eguin deçu Bilbon...; erderaz bat ere ichuratu cera?

Ya empiezas a manejarte en castellano más o menos?


Aimbeste demporan aguertu-baric euqui dot; baina obe da noizbaiten’ secula ez baino

Más vale tarde que nunca


Aimbeste diru eleique eguin Jaungoicoaren bidetic

Honradamente; obrando como Dios manda


Aimbeste eguiteco, arren!... bestela’ senarra ilco ciotela. Alperric guztia!

Que por favor, no se lo negase...!


Aimbeste eguiten badu, jauna, neri lana eman?

Si hiciera Vd. el favor de darme trabajo?


Aimbeste emacume alargun utzi ditu guerrac; aimbeste nesca-gazte’ gairic-gabe

Sin su prometido


Aimbeste eriotza beingo-bateco icusita-bere’ ez dabee iratzartu gura

A pesar de ver tantas muertes repentinas


Aimbeste etsairen mendean dago necaçariaren jana

A tantos enemigos está expuesto


Aimbeste gauça eder salgai icustean’ beguiac arguituco çaizquio’ arunz açalcen danari

Se le animarán los ojos; se sentirá atraído...; se aficionará a


Aimbeste gaxo ondo iduquitzeco echeco etorriac asco ezpaciran’ inguruetaco alderrietara irteten çan, esquera

Si no bastaban los ingresos de la casa


Aimbeste goratasun emoten eutsen-aberea

Tan ensalzada, tan alabada


Aimbeste guerra goitu ecinda’ dan-ori atsotu çara!... Çaurien çauriez galdu-galduta’ iltera çoaz, Ama!

Toda marchita, caduca


Aimbeste guerra goitu ecinda’ dan-ori atsotu çara!... Çaurien çauriz galdu-galduta’ iltera çoaz, Ama!

Desangrada por tanta herida


Aimbeste ibili eguin det orren bila... eta escu-aurrean neucan

Después de tanto andar


Aimbeste ibili eguin-ezqueroz’ nai litzaque! cerbait esqueini, datorrenari

Qué menos que eso!


Aimbeste ibili eguin-ezqueroz’ nai litzaque! cerbait esqueini, datorrenari

Después de tanto caminar


Aimbeste ixquixalda su-gainean ez euquitzeagatic’ jan-gabe ere egongo ninçaque, echeratu arte

Tanta cacharrería


Aimbeste jatecoc’ larritu eguin nabe

Tanta comida me ha producido náuseas


Aimbeste lan eguin ondoren’ gurea guertatu çan galçaile... Urrengoan ordaindu bearco!

Al nuestro le tocó perder


Aimbeste lan eguin ondoren’ gurea guertatu çan galçaile... Urrengoan ordaindu bearco!

Otra vez será!


Aimbeste lan eguin-arren’ ez due çorric atera

No han logrado pagar ninguna deuda


Aimbeste lan eta aimbeste biotzondococ’ guiçonic gordinena ere belaxcatu bear; eta azqueneraco’ erabat erquinduta, edo nolabait-ancean beinipein arquitu çan

Sentirse bastante mediano


Aimbeste lan eta aimbeste biotzondococ’ guiçonic gordinena ere belaxcatu bear; eta azqueneraco’ erabat erquinduta, edo nolabait-ancean beinipein arquitu çan

Tantas emociones


Aimbeste lan eta aimbeste biotzondococ’ guiçonic gordinena ere belaxcatu bear; eta azqueneraco’ erabat erquinduta, edo nolabait-ancean beipinein arquitu çan

No podía menos de quebrantar la salud del más fuerte


Aimbeste lo-galdu eguin du gaxoac, bere aur ori çaincen

Perder noches


Aimbeste maite çuan amona ilda’ lurrean jabe-gabe guelditzen çan Bentura gaixoa

Desamparado, sin apoyo


Aimbeste miloi guiçon, alcarri beguira, beste lanican-gabe, cargatu ta tira, or ari dira gogor, cer dan ez daquitela beren asarrea! Europaco guerran

Sin otra ocupación que la de matarse


Aimbeste miloi guiçon, alcarri beguira, beste lanican-gabe, cargatu ta tira, or ari dira gogor, cer dan ez daquitela beren asarrea! Europaco guerran

Unos frente a otros


Aimbeste miloi guiçonec euren deadarra jasotzen dabenean

Alzar grito de protesta


Aimbeste nai citzaion guiçon bat aguirian ilceac’ icaratzen çuen Saul

Darle muerte a cara descubierta


Aimbeste negar euscal-errira ecarri duben erdara orretan eguiten dira or sermoiac, erdalçalechoen batzuec bilcen diralaco

Algunos aficionadillos a


Aimbeste negar euscal-errira ecarri duben erdara orretan eguiten dira or sermoiac, erdalçalechoen batzuec bilcen diralaco

Portadora de tantas desdichas; tan funesta


Aimbeste negarbidetan lagundu içan cinigun orrec’ orain ere lagundu gaitzaçu!

En tantas tribulaciones


Aimbeste negarrequin’ beguiac gaixotuac ceuzcan

Ojos mustios o lánguidos de tanto llorar


Aimbeste neque minez aulduric’ irugarren aldian emen jo du lurra... Jesus-ec

Caer en tierra


Aimbeste neque-urratze-arren’ gogoaren çoriona etzuan galdu Jesucristoc

A pesar de tantos tormentos


Aimbeste ondasunez nasai aurquitutean euren buruac’ ac bai pocic joten dabela chilibitua!

Viéndose en tanta abundancia


Aimbeste orrua eguin bearragaz’ eztarria urratuta daucat

Tengo irritada la garganta


Aimbeste pamparroiqueric-be’ igoindu eguin oi-dau bat

Llega a causar fastidio


Aimbeste urte alperric emonen contua emon bearco doçu

De tantos años malgastados


Aimbeste urtean arria-leguez becatuan urtetua dagoana... noraco da bere azquenean?

Encallecido en el pecado años y años


Aimbeste urtetan garbi bici’ eta gueroenean pecatu larri bategatic galdu cinan

Y al fin


Aimbeste utseguite edo oquer ba dacusgu guiçartean’ gauçac burubidez ez eguitearren!

Por no hacer las cosas con consejo


Aimbestean ere dagoana’ andra Joxepa da

Quién está más o menos regular. La que va tirando mejor


Aimbeste-bere noc emon ez eucan

No había quien le ofreciese ni eso


Aimbesteco gogoa ta leia cion Inigoc Olasco Ama-Birginari’ oxta-oxta anquen gainean cebilenean

Cuando apenas se tenía en pie..; cuando apenas sabía andar


Aimbesteco gogoa ta leia cion Inigoc Olasco Ama-Birginari’ oxta-oxtan anquen gainean cebilenean

Tanto era el afecto que le tenía


Aimbesteco guiçon prestu bat era arretan galceaz’ naigabe ederra içan çan, gure artean

Causó gran pesar la pérdida de un hombre tan íntegro como aquél


Aimbestecoric ez dot icusi gaurdaino

Jamás he visto cosa semejante


Aimbestequin’ gabon eta bigar arte!

Y sin más..., baste por hoy


Aimbesteraino choratu omen citzajon gure guiçonari tresna arequin

Tanto se encaprichó el hombre con aquel chisme


Aimbesteraino eracequi citzaion Jesus onaren biotzari’ guri ongui naiez

Tanto ardió de amor su corazón


Aimbesteraino sartu jacoçan berbacaz’ ece eurai alde eraguitea gogoratu eban

Tanto le improtunaron o acosaron con palabras


Aimbesteren artean’ bera icentau eben, joan çanaren ordeac eguiteco

Para sustituir al que se fue


Aimbesteren equinagaz’ eztarriac legortu jaqueçan

De tanto hablar


Aimbeste-xamarrean igo guinuan araino

Sin mayor dificultad


Aimbestez etzan ase Caifasen gogoa

No se dio por satisfecho con eso


Aimbet morrosco eder agurtu doguz emen’ gabon-çar-barriec igaroten etorrite

A pasar la noche vieja y año nuevo


Ain aberats içateco’ escua labur du

Es mezquino, manicorto


Ain aice motela dabil!... Çacarra! Ustela!... Ego-aice edo ero-aice onequin’ buruco min bat ba daucat’ ura alacoa!

Un dolor de cabeza que... ya, ya! Tremendo...


Ain aice motela dabil!... Çacarra! Ustela!... Ego-aice edo ero-aice onequin’ buruco min bat ba daucat’ ura alacoa!

Viento pesado, cargante, deprimente...: Cualidades atribuidas al bochorno


Ain alde andia dauque oquela biac

Tan grande es la diferencia que los separa. Son tan diferentes entre sí


Ain aldi lucez eusqueraric ençun ez nebalaco’ inoc sinistu daiquen baino gueiago sortu ta moteldu ninçan

Me entorpecí en el manejo del idioma


Ain aleguin asco eguin cion berriz ere ar ceçan

Tanto le volvió a insistir que


Ain arin aztu jatzu, igaz erançun neutsuna? ala, adarra joteco gogoa darabilçu?

O es que te propones tomarme el pelo?


Ain arreta andiagaz ençun eben berbaldia’ batuta egoçan laroguei baserritar inguruc

Alrededor de ochenta caseros


Ain arreta andiagaz ençun eben berbaldia’ batuta egoçan laroguei baserritar inguruc

Escuchar con gran atención


Ain arro dabilz, ain dira beren buru’ non ez daucaten ecertan, ez soinu eta damboliniic, eta ez janci-guisaric

Están tan infatuados


Ain auquera ederrean bici ciran lau aiztoc

Tan felices vivían; tan confortablemente


Ain azpian al daucagu ba emacumea?

Tenerla sometida, humillada


Ain becatu andia, da Euscaldunai Euscarazco itza jalquitzea?

Que les brote de los labios su propio idioma


Ain benetaco eguia da au

Tan cierta verdad es ésta


Ain bici tiratzen çuten lauac’ etzan icusten pelotic!... Ça!... Chiquibarrec’ chetutzen çuen’ arcen çuena boletic

Restaba al vuelo con pegada terrible


Ain bici tiratzen çuten lauac’ etzan icusten pelotic!... Ça!... Chiquibarrec’ chetutzen çuen’ arcen çuena botetic

Era un juego tan ágil el de los cuatro que


Ain buruera chaquila icusi dabeen-ezquero’ gure alde jarrico dirala dinoe

Tan poco seso; tal falta de discernimiento


Ain çaarra içanic, gure Aita Santuac daucan osasuna ta buru arguia’ miragarria da benetan

Lucidez


Ain çan macurra ango bicimodua! Bat-au baçan catua’ bestea chacurra...; azquenean’ indarra nagusi

Tan desdichada era la vida que llevaban


Ain çarquin jarcen da necaçaria cale-jazqueraz’ ... asto bat crabelinaquin ote dijoan ematen dute batzuc

Hace tan mala facha!


Ain cegoen ederra eta ichurazcoa, checor-iztar hura! Etzan aguiri aragui-labana’ eta puscaric ecin quendu! Osoa eraman nuen

Era tan hermosa y de buen ver!


Ain cegoen ederra eta ichurazcoa, checor-iztar hura! Etzan aragui-labana’ eta puscaric ecin quendu! Osoa eraman nuen

No aparecía el cuchillo carnicero


Ain charra ez, baina naico lardatsa içan da igandea

Aunque pasable, bastante lluvioso


Ain charrac derizte beren buruei Jesusen parean!

Tan ruines se ven a sí mismos


Ain chera arguia eguin arren’ besteac otz eta motz eutsan abeguia

A pesar de tan amistosa salutación


Ain chera arguia eguin arren’ besteac otz eta motz eutsan abeguia

Recibimiento esquivo


Ain chucun ta garbiçalea içanic’ gaxo aren ustel-usai quiratsac gogoan jo çuen Inacio

Su hedor


Ain chucun ta garbiçalea içanic’ gaxo aren ustel-usai quiratsac gogoan jo çuen Inacio

Le dio repugnancia


Ain ciztrinez jancia cegon’ ... marruca asi ciran bat-batean aren aurca, cinçurrac urratu-bearrean

Vociferar hasta desgañitarse


Ain contu estuac arcen ciran orduan’ cristau bacoitzac dotrinatic igues eguin etzeçan

Tanto se extremaba el rigor


Ain çorrotza ta uste-baguecoa içandu çan Francesarençat’ batetaco sarrera gogor au

Este repentino ataque


Ain çucen’ apaiz bat cijoan bide artatic; icusi’ ta saietsa emanez’ aurrera eguin çuen

Dando un rodeo, pasó de largo


Ain çucen, aste artan’ cherri ilcea çuten: ez çan neque aundiric bazcaria gaitzen

Preparar la materia para la cocina


Ain çucen ere’ gaur du eguna Garacic; eta bear dan leguez jai eguiteco’ pusca bicaina jarri du gosari

Celebra su día


Ain çucen ere’ gaur du eguna Garacic; eta bear dan leguez jai eguiteco’ pusca bicaina jarri du gosari

Ha traído un buen almuerzo


Ain çucen ere’ gaur du eguna Garacic; eta bear dan leguez jai eguiteco’ pusca bicaina jarri du gosari

Para celebrarlo como conviene


Ain çucen ere’ gaur du eguna Garacic; eta bear dan leguez jai eguiteco’ pusca bicaina jarri du gosari

Precisamente hoy


Ain çucen’ gaur içan bear çuen

Precisamente


Ain çucen, lencheago’ Joanesec eta Malenchoc esatecoric ezcutuenac esan cizquioten alcarri

Se contaron los secretos más íntimos


Ain çucen’ orduanche cegoan Pedro-Anton çarra’ belarra ebaquitzen, muno baten eguian

Precisamente..., casualmente


Ain çucen’ orduanche eioan Angel-be cale batetic besteraco mailetan gora errenca-errenca; ta uste-uste-baric jo eben alcar gazte biac

Se encontraron frente a frente


Ain çucen’ orduanche eioan Angel-be cale batetic besteraco mailetan gora errenca-errenca; ta uste-uste-baric jo eben alcar gazte biac

Precisamente


Ain çucen-bere’ Abadinoco bertacoac cirean’ guipuzcoarren ondoan egoçan gazte batzuc

Precisamente


Ain çucen-bere’ Abadinoco bertacoac cirean’ guipuzcoarren ondoan egoçan gazte batzuc

Precisamente eran del mismo Abadiano


Ain çucen-bere, gaur bear doçue?

Precisamente hoy


Ain çucen-bere’ orduanche azcureac emon eutsan

Sintió comezón; le vinieron ganas de rascarse


Ain çurrac gara munduco irabaciraco, ta ain sorrac gueure arimençaco!

Tan dejados o flojos


Ain çurrac gara munduco irabaciraco, ta ain sorrac gueure arimençaco!

Tan despiertos o diligentes


Ain da beraz eliçaticoa, guiçon ori? -Bai: çazpi bidar ezconduricoa!

Devoto de la iglesia


Ain da Jangoicozcoa mecea, ain esanezgarria!

Es una cosa tan divina!


Ain da Jangoicozcoa mecea, ain esanezgarria!

Es una cosa tan inefable!


Ain dago macar ta çurbil erregue ori

Delgaducho


Ain dator aurten campoa ederto ta bete-beteric...!

Cargado de promesas, próspera cosecha


Ain daucagu ichura charra bizcaitarrac, eusquera-baric!

Quedar en mal lugar; hacer mal papel


Ain dira gogocoac, umetan, amaren cantac!

Qué adentro llegan!


Ain dira itzal andicoac Guipuzcoaco mendi gogoangarri oec

Son tan imponentes


Ain dira usainsuac, bata cein bestea...! Naicoa atseguinic emoten deustea lora biac

Tan aromática una como otra; tan aromáticas ambas!


Ain dira usainsuac, bata cein bestea...! Naicoa atseguinic emoten deustea lora biac

Cuánto placer me dan ambas!


Ain diruduna da guiçon ori? .-Otsic asco ba du...; inchaurrac eztaquit cembateraino içango diran

Tiene mucha fama al menos


Ain ederqui idazten asi, ta orain ixildu?... Aspuaren lanic ez guero, e?... Sua piztu ta baztarrera

Cuidado con dejar la pluma, después de animar a otros!


Ain egoqui eta jaquinsuro esan ciozcanaquin’ Daviden su gucia itzali çuen

Tan sabiamente


Ain egoqui eta jaquinsuro esan ciozcanaquin’ Daviden su gucia itzali çuen

Calmar la cólera de


Ain egualdi ederrac dagoz...! Luguinac sendo dirautse lurrac astinduten... Baina gagoçan demporaco’ oneguien ança dago... Guero içango dira guerocoac

Al freir será el reir


Ain egualdi ederrac dagoz...! Luguinac sendo dirautse lurrac astinduten... Baina gagoçan demporaco’ oneguien ança dago... Guero içango dira guerocoac!

Se diría que es demasiado bueno el tiempo


Ain enasac dira gai onetan ezcondu batzuec

Tan desenvueltos o descocados son


Ain erançuqui-gabeac ciralaric’ etziozcaten onçat artu, hitz oec

Aun siendo tan irreprochables


Ain escu-ersia içan dalaco

Tacaño, mezquino


Ain esquer-mesede asco ta andiac eguiten dauscuez bertaco auço nagusi ta chiquiac

Nos demuestran tanto agradecimiento


Ain esquer-mesede asco ta andiac eguiten deuscuez bertaco auço nagusi ta chiquiac

Chicos y grandes en general


Ain euri goçoa Jaincoagandic iritsi cionac, cer sariac uste bear etzituen?

Una tan benéfica lluvia


Ain ezcutuan gorde çuan Antonioc bere jaquinduria!

Tan escondido tenía su saber!


Ain gagoz pozturic’ ece bersoac urteten deuscue ule-ercetatic-be

Nos salen versos aun sin querer... de contentos que estamos


Ain gauça ençunaren ganera aserratu jatan

Por razón de haber oído tal cosa


Ain gaude batzuc berriquetan astia galcera jarriac!

Estamos ya tan habituados a perder el tiempo en charlar


Ain goçoa ta egoquia çan Chapasta pelotaria’ ezquerrez eta escubiz

Con la misma facilidad y elegancia manejaba la derecha como la zurda


Ain gogoz, pocic eta laster doia gueure Jesus urrinera, cein urrera

Tanto lejos como cerca


Ain goiçago jaiquitzearequin’ gogotu naiz mairaco

Me he hecho con ganas para la mesa


Ain goiz, nere echetic?... -Bai, goiz edo berandu’ emen naiz. -Atseguin det.

Por fin


Ain goiz, nere echetic?...-Bai, goiz edo berandu’ emen naiz. -Atseguin det

Cómo tan temprano por mi casa?


Ain goiz, nere echetic?...-Bai, goiz edo berandu’ emen naiz.- Atseguin det

Lo celebro


Ain gorri icusten çuan ecic!

Y es que lo veía todo tan negro!... La situación era tan crítica


Ain goseac beartua icusi çuan becein laster

Tan estrechado por el hambre


Ain guiçon gaiztoen bildurra oimperaturic’ aurrera eguin eban

Sin miedo a...; pisoteando el miedo de


Ain icusi-çale çana icustea ez-ecic’ nor eta cer çana eçagutzea ere eguin cion, Jaincoac

A quien tanto deseaba ver


Ain icusi-nai çuquean Aur hura bere besoetan arceco çoria eman cion Jaungoi coac, bere deseo onaren alderaco

Aquel Niño tan deseado


Ain icusi-nai çuquean Aur hura bere besoetan arceco çoria eman cion Jaungoicoac, bere deseo onaren alderaco

En recompensa de


Ain ilun cegoan, eta alaco aiceric cebilen’ ... ece, etzuan ez ecer icusi’ ez ecer aditu

Ni vio ni oyó nada


Ain ilun cegoan, eta alaco aicetic cebilen’ ... ece, etzuan ez ecer icusi’ ez ecer aditu

Y tal viento soplaba que


Ain isil eta umila içanic’ ascoren aotan ibilcea chit min içaten çuen Josefac

Le dolía mucho andar en lenguas


Ain jagui ibili direan eta oraindio-bere esaten direan iracaste deungaac

Han tenido tanta boga


Ain jaquituna içan-da, itaune ori eguin!... Erdereaz-laco arduraric erdia edo laurena euqui içan bacendu’ ori eta gueiago ba cenquian

Si hubieras tenido la mitad del interés del que has tenido por


Ain jorenez bilatzen dogun çoriona

Con tanto afán


Ain laguinan icasi eban latina’ guzti-guztiac concortuta uzteraino

Dejarlos pasmados, asombrados


Ain laguinan icasi eban latina’ guzti-guztiac concortuta uzteraino

Hasta tal punto aprendió que


Ain laster al dijoa? .-Certan egon bear du? Bein erabaqui-ezquero

A qué va a estar esperando?


Ain lenen edo aurrerengo diran beste araçuz beteric badagoz eurac’ nozco, noraco ta norençat dira abade-lagunac?

De quehaceres tan apremiantes


Ain lotsatia çan ece’ utsagaz eucan gorritutzea

Con nada enrojecía..., se ruborizaba


Ain lucero egon-bearrarequin euzqui-beguitan’ euzquiac pasau eban

Cara al sol


Ain macal, argal ta gauça-eçac isten dauz gach onec abereac

Tan inutilizados o abatidos


Ain macurtua utzi du guiçona gaitz-aldera, bere becatu etorquiac

Inclinado al mal


Ain maite ditugun gorputz oec eroc’ ... gure Jaungoicoac piztuco ditu

Estos mismos cuerpos


Ain mimbera ceuden gure eçur-araguiac

Todo el cuerpo dolorido


Ain nequezca ecarri doçun çur gogorrean josten çaituez escu-oinetati, Jesus!

El duro madero que has traído tan trabajosamente


Ain odol belcean il çuen Joab-ec’ David erregueren adisquidea

Tan traidoramente


Ain omen eria, Erreguearen alaba’ ... betico galdu omen du orcetan irria

Ha perdido ya la facultad de reir


Ain ona içateco’ merquechoa cirudic

Demasiado baratito


Ain onac içan ez arren lelengoan’ gogo barria artuten dabe guero otseguinac

Se estimulan; cobran nuevo ánimo. Los criados


Ain ondo-eguina çan mutila!

Tan buen corazón tenía; tan buenos sentimientos tenía...; era tan bienhechor


Ain ongui derizte baqueari ta elcar ongui ecusi naiari

Avenencia, mutua benevolencia


Ain ongui derizte baqueari ta elcar ongui ecusi naiari

Estimar en tanto la paz


Ain opa onagaz erançuten deutsa, curutzean josita dagoan lapurrari’ cein Gerusalen-go Juez nausiari

Con igual bondad, no menos correctamente


Ain ordutan’ Bilbon egon cirala dinoe

A tal hora... en pretérito


Ain orri guchin ibilcen dira oraingo emacumeac!

Andan tan ligeras de ropa...!


Ain parranderoa içanic ere’ inorc seculan ichura charrean icusi etzuana çan

Jamás le vio nadie en mala forma


Ain penagarria cegoan guiçonaren arpeguia

Tan lastimosa estaba...; tanta lástima daba


Ain samur eta escu-lucecoa da gure Jauna

Tan dadivoso o generoso


Ain sarriro Meça Santuan iracurcen degun parabola au

Tan frecuentemente


Ain sarritan eroriaz’ becaturaco oitura eransico nioque nere buruari

Contraería la costumbre


Ain su aundia artu baçuan Jaunaren asarreac aimbeste ecarri on eman çuen çuaitzean... cer eguingo ote du gurequin?

Si tanto fuego prendió la ira de Dios


Ain su aundia artu baçuan Jaunaren asarreac aimbeste ecarri on eman çuen çuaitzean... cer eguingo ote du gurequin?

En un árbol que dio tanto buen fruto


Ain taju tristean guiçona icusiric’ al eban ainean lagunduco eutsala, esango leuque nai-noc

Que haría todo lo posible por ayudarle


Ain usai ta quirats gaistoa bota çuen’ ce guciac len-baino-len andic igues eguin çuten

Despedía tal hedor que


Ain utsean ceuzcatzien’ mundu onetaco gauça guciac

En tan poco estimaba


Ainçacotzat artu ez dogulaco’ asarre dago

Tomarlo en consideración; tenerlo en cuenta


Ainçacotzat artu ez ebalaco’ sapua cetsan eutson bici guztian

Le guardó rencor


Ainçat arcecoac ete cirean, ala ez’ eusquereari ipini leiqueçan atzerapideac?

Válidas, dignas de tomarse en consideración


Ainçat arcecoac ete cirean, ala ez, eusquereari ipini leiqueçan atzerapideac?

Las trabas o impedimentos


Ainçat artu baino len’ aspaldi icasia det

Antes de caer en la cuenta de su verdad o de su importancia


Ainçat artu ta itzalez artu bear da inor’ donguea içan-arren

Tratar con consideración


Ainçat artuaz’ Elutseta barna jo du lagunac, lan asco duela eguinez

Estimándolo mucho... no ha aceptado la invitación


Ainçaz artuta dagoçan legueen calte-bagaric emon-ezquero ezconçaco berbea’ cobru emon bear jaco berbeari

Sin menoscabo o quebranto de las leyes. La promesa dada en conformidad con las leyes reconocidas


Aincin hortan erran dudan beçala

Hace un momento


Aincin ortan’ bati-bateco eriotz lazgarriz il da

últimamente


Aincin ortan’ bati-bateco eriotz lazgarriz il da

Ha muerto de terrible muerte repentina


Aincina batian’ ba ei ciran Eibarren lagun bi’ beti biarrari nundic cirquin eingo ibilcen ciranac

Buscando la manera de esquivar el trabajo


Aincina ere’ hari cen bere ohico lanari

Proseguía en su ocupación de antes


Aincinerat etorri citzaion’ guiçon aspaldi hartan debruac hartu bat

Ya de mucho atrás endemoniado


Aincinetic torra igorci’ guibeletic jorra

Caricias por delante, traición por detrás


Ainequetan arinequetan oilarra irabazteco moduan enago’ baina, astiro bada-be’ ibili nabil

Aunque sea despacio, al menos ando


Ainequetan arinequetan oilarra irabazteco moduan enago; baina, astiro bada-be’ ibili nabil

No estoy como para ganar una carrera


Ainequetari bi aguertu cirean; Durangora cein lenago joatea çan posturea

A quién llegaba antes


Ainequetari bi aguertu cirean; Durangora cein lenago joatea çan posturea

Corredores


Aines’ guciz beguicoa cen

Inés era muy simpática


Aingueru Aundi Aralar-coac artu çaitzala: atsecabean bilatzen baitzenun aren egarte çabala

Te acogías bajo sus alas protectoras; bajo su generosa protección


Aingueru bat beçain garbi bacina ere’ Gorputz Sainduaren jateco ez cintazque gai; ez eta hunquitzeco bereco

No serías digno ni siquiera de tocarlo


Aingueru bat guiz-ancean aurqueztu citzaion

Presentarse en forma humana


Aingueru batec, dama jancita’ nauco gaur atseguin-baric

Me tiene desasosegado


Aingueru batec, dama jancita’ nauco poz-baric; bere gomuta goço-mindunac ezteust emoten baqueric; bere irudia eguiten dot’ nagoanean bacarric

Su imagen me asedia; evoco su recuerdo


Aingueru batec, dama jancita’ nauco poz-baric; bere gomuta goço-mindunac ezteust emoten baqueric; bere irudia eguiten dot’ nagoanean bacarric

Me trae desconsolado


Aingueru batec, dama jancita’ nauco poz-baric; bere gomuta goço-mindunac ezteust emoten baqueric; bere irudia eguiten dot’ nagoanean bacarric

No me deja sosegar


Aingueru batec esan cion aitari çure icena, ta çu cer çaitezquen urrenez urren

Lo que has de ser sucesivamente en el curso de tu vida


Aingueru batec iduqui cion besoa Abraham-i

Le contuvo el brazo


Aingueru beguiralea eta ifernuco etsaia: lecuco horietaric bat-ez-bercea’ ez da ixilic egonen’ gure Jaunac bere aincinera deitu gaituzquenean

Ni uno ni otro de ambos testigos


Aingueru beguiraleac ere bere aldetic eguin du cerbait

Se ha notado la asistencia del ángel de la guarda


Aingueru bi, guiça ancean’ çuriz janciric, etorri citzaizten

En forma humana


Aingueru danac doçuz serbitzari esaneco

Dóciles, obedientes servidores


Aingueru eder biotzecoa!

Angel mío de mi alma


Aingueru ezpataria neu içan baninçon’ ... Eba bera ilgo inonan nic, eta quitu!

Si hubiera sido yo el Angel exterminador


Aingueru galdu onec’ ... su-lece artara eramango guinuzque, bere esanetara jarrico baguina

Si siguiéramos sus dictados


Aingueru goxo egal-luxien berriric etzan goitic

No había indicios de; no había asomos de


Aingueru guztiac bere aguindura dauzca

A sus órdenes


Aingueru matraila-biribil batzuc’ jolasean barre-goçotan egoçan, erara, auqueran, eztitan

Rebosantes de gozo y de paz


Aingueru matraila-biribil batzuc’ jolasean barre-goçotan egoçan, erara, auqueran, eztitan

Mofletudos


Aingueru orietatic bat ematen dioçu lurreco bacoitzari’ çai deçan ta gorde

Cuidar, proteger


Aingueru oroc Jaincoaren itza ençuten dute’ ez nosqui berenez; baicic beste edocein ainguerurena’ Jaincoarena litzanean ençun ta beteaz

Como si fuese la palabra de Dios


Aingueru oroc Jaincoaren itza ençuten dute’ ez nosqui berenez; baicic beste edocein ainguerurena’ Jaincoarena litzanean ençun ta beteaz

No por sí mismos directamente


Aingueru Santuac! çuen beguira nago... Atozte laster ni libratzera!

En vosotros espero


Aingueru ta guiçonen contuac arceco dago; ta aren escutic artu bear dute Ceruraco daudenac’ ango gloria

Ha de juzgar


Aingueru ta guiçonen contuac arceco dago; ta aren escutic artu bear dute Ceruraco daudenac’ ango gloria

Los que se han de salvar


Ainguerua!

N.B. Al oir el toque de campana que anuncia muerte de párvulo: aingeru-txintxiña


Ainguerua baino çucenago ibili naiz contu orretan

Tengo las manos completamente limpias en ese asunto


Ainguerua berriz ere’ aurquez-aurque jarri citzaion, paret-arte bat igarotzean

Ponérsele frente a frente


Ainguerua ezcutatu citzaion’ eta Pedro orduan corderatu çan

Entonces volvió en sí


Aingueruac Ama-Birgineari barri onac ecarri eutsoçan

El ángel del Señor anunció a María


Aingueruac beçain contari onac balira ere

Calculadores exactos


Aingueruac becin eder’ igo çan odeietan gora

A través de las nubes; por encima de las nubes


Aingueruac becin eder’ igo çan odeietan gora

Hermoso como los ángeles


Aingueruac berac beldurrez icara daude Aren aurrean

Tiemblan de temor


Aingueruac çaitue escu-besotan eroango’ arriric inon çure oinac ez daguian jo

Para que no tropiece contra ninguna piedra


Aingueruac cer quirastu ta cer galdu balute’ elioquete Jaincoac andic jechitzen utzico

Si fuesen capaces de contaminarse


Aingueruac’ çuri contu arceco daude, arriric jo ez deçaçun

Para cuidar de ti


Aingueruac’ çuri contu arceco daude, arriric jo ez deçaçun

Para que no tropieces con ninguna piedra


Aingueruac eracutsi ciozcan-esanetatic etzan irten Balaan

No se apartó de sus órdenes o instrucciones


Aingueruac han içanen ditutzu, bidera etorriac

Te saldrán al encuentro


Aingueruaren icenaz deitu eutsan abade jaunac’ ura burura botatean

Al bautizarla con el nombre de ángela


Aingueruaren itzac aditu cituanean’ pensatzen jarri çan Maria’ ceri ote cegocan onelaco agurra...

A qué obedecería


Aingueruen arguitasun çorrotzari ere gainez eraguiten dion gauça au eçagutzeco’ inor ezta gai

Que supera a la penetración de los mismos ángeles


Aingueruen arguitasun çorrotzari ere gainez eraguiten dion gauça au eçagutzeco’ inor ezta gai

Nadie es capaz


Aingueruen berdin eguiten çaitu Jaunac

Al nivel de los ángeles


Aingueruen Erreguinac’ biciric eta osoric ecar neçala Escual-Herrira!

Me traiga sano y salvo


Aingueruen hauçoan hartua içan cen

En la compañía de los ángeles


Aingueruzco amabi samalda ere baino gueiago

Más de doce legiones de ángeles


Ainguirac’ buztana du gaixtoenic larrutzeco

Es la cola lo que tiene más duro de pelar; lo más costoso


Ainguirearen buztana baino labanagoa da

Escurridizo como una anguila


Ainguiru gaixtoa’ behingoaz galdu eta gogortu cen betierecotz

Con un acto instantáneo se perdió para siempre


Ainhitz galcen duçu’ çure burua batez gorago iduquitzeaz

Con tenerte por superior a un solo


Aino eguine irichi da. Ler gaizto eguinic

Ha llegado rendido, molido


Ainoa gucia’ bestan guinuen herenegun

Estaba de fiesta


Ainoaco gaztec’ pilota jocotarat gura dute: josteta cilarrago hauta ez duquete

No pueden escoger deporte más limpio


Ai-oi, gabaren on!... Jaio-berri ori non degu, non?

Ah, qué rica noche!


Aipamen handico guiçonac

De gran fama; célebres


Aipatu ditugun bi horçac’ xilo dira gain behera; çolatic mocora; burutic buru

De arriba abajo; de un extremo a otro


Aipatu ditugun bi horçac’ xilo dira gain behera; çolatic mocora; burutic buru

Están huecos


Aipu andico guiçona da

Hombre de mucha fama


Aipu, omen, edertasun Jaincoari’ ... asieran, orain eta egun eguzqui!

Por los siglos de los siglos


Aire çaharrac’ gal-orduan dira

Nuestras viejas melodías se están perdiendo


Aire gaixtoticaco gaitza du

Tiene algún maleficio


Airecoac ere ez dira haiçuco ceru-gainean ibilcea

No se les permitirá sobrevolar a los aviones


Aireplanac’ itzul eta itzul ari dira... Gure eliça queinatua dutea? ala ez? Gure bihotzac’ jo eta jo

Estarán apuntando a nuestra iglesia?


Aireplanac’ itzul eta itzul ari dira... Gure eliça queinatua dutea? ala ez? Gure bihotzac’ jo eta jo

Laten con fuerza los corazones


Aireplanac’ itzul eta itzul ari dira... Gure eliça queinatua dutea? Gure bihotzac’ jo eta jo

No hacen más que dar vueltas


Airez-aire eraman dute guero partida

Han ganado con gran facilidad o presteza


Airez-aire nausitu çaizcote gureac berceeri, pelotan

Les han ganado holgadamente


Airez-aire partida irabaci çuten Cambo-n Saratarrec

Se llevaron de calle a sus contrincantes


Airezcari hoberenac’ ba doazquigu bat bercearen ondotic; joan den astean’ Lemocie famatuaren aldi cen’ bizcarr-heçurraren hausteco

Van muriendo uno tras otro. Los mejores aviadores


Airezcari hoberenac’ ba doazquigu, bat bercearen ondotic; joan den astean’ Lemocie famatuaren aldi cen’ bizcarr-heçurraren hausteco

Fue el turno de


Airezco egaztin arin’ larrez-larre gan niro egalez... Joango ninçaque.

Me iría volando por encima de los campos, convertida en ave ligera


Airezco tresnac, lurrari hurbil’ ez du behar haice-cirimolaric; bercenaz’ talo bat beçala lurreratzen da

Cae por tierra el avión hecho tortilla


Aisa aldaratu nai badu gogoa lurreco gaucetatic

Apartar el deseo o la mente de


Aisa atera da azquenic garai, Manex. Sega-apustuan

Triunfa holgadamente el bajonavarro


Aisa bici diranac’ atera deçaquee barauren bat edo beste

De posición desahogada


Aisa bici diranac’ atera deçaquee barauren bat edo beste

Hacer algún ayuno por penitencia


Aisa eramaten dituzte elcarren utsac

Perdonarse mutuamente


Aisa garai leçaque gazteac bere grina au; baina eçauci eguiten da dembora aetan

Se resiste a ello; no se quiere


Aiseago buruac bero-aracico cituelacoan’ languiletara jo çuen lehenic

Entusiasmarlos, ganarlos a su causa


Aisiara aixa bicitzera utzten bacituen’ nabasitzeco bidean jarrico ciren; eta handic’ behar etzena sortuco cen

Originarse algún inconveniente o conflicto


Aisiara aixa bicitzera utzten bacituen’ nabusitzeco bidean jarrico ciren; eta handic’ behar etzena sortuco cen

Alzarse a mayores


Aistion errana çuritu bearrez dabila

Queriendo disimular lo que ha dicho


Ait’ amec ba dute escua nahas-mahasari eça emaiteco

Tener derecho


Ait’ amec ba dute escua nahas-mahasari eça emaiteco

Coeducación


Ait’ amec ba dute escua nahas-mahasari eça emaiteco

Oponerse


Aita, aal bada’ bego onci au Nigana-gabe!

Pase de Mí este cáliz..., sin que Yo lo beba


Aita, ahalgue nuçu, cer eguin dutan erraiten.- Ez da ahalgueric lotsaric, ez berceric: minça çaite garbiqui!

No hay aquí vergüenza ni cosa que valga... habla! Qué vergüenza ni qué niño muerto!


Aita, aita! jarri neure ganean! oratu neuri! ni indarsua naz, eta neuc euquico dot, laguntasuna datorren-arte

Yo os sostendré


Aita an urbilean çutela jaquinic’ bidera irten citzaizcan

No lejos de allí; por allí cerca


Aita aren esquer biotzecoac cerura eroan ebela angueruchoac’ ez dot nic euqui ardura

No dudo lo más mínimo


Aita, aspaldi dut gogoz Garaci Iriarte Echaldeco da, baina baitaratu çaite: garbi itzeguinic gaude; elcar dugu maite

Reflexiona un poco; date cuenta


Aita, aspaldi dut gogoz Garaci Iriarte. Echaldeco da, baina baitaratu çaite: garbi itzeguinic gaude; elcar dugu maite

Ya nos hemos hablado abiertamente


Aita, aspaldi dut gogoz Garaci Iriarte. Echaldeco da, baina baitaratu çaite: garbi itzeguinic gaude; elcar dugu maite

Es de familia rica; es propietaria


Aita, aspaldi dut gogoz Garaci Iriarte. Echaldeco da, baina baitaratu çaite: garbi itzeguinic gaude; elcar dugu maite

Hace tiempo que llevo en mi corazón a


Aita: atera naçaçu inca ontatic!

Líbrame de este trance; de esta hora difícil


Aita Baertelec eguin euscun sermoia; eta eztago cer-esanic’ ederra eta guztion gogocoa içan çala

Gustó a todos


Aita: baldin hala atseguin baduçu’ hastan eçaçu edari hau niganic

Si tal es tu beneplácito


Aita Baratze: ume ta gaixo oien icenean’ ez beça gueiago estutu buru ori!

No se apure o aflija más!


Aita, barca bequie becatari tristeai!

Perdóneseles


Aita bat daucat ceruan’ nere arreta arcen duana

Que se cuida de mí


Aita bat icerdia dariola dabil’ emaztea ta umeac jandu, janci, jaso ta lagun-artean bici içaten iminteco

Formar, instruir


Aita bat icerdia dariola dabil’ emaztea ta umeac jandu, janci, jaso, ta lagun-artean bici içaten iminteco

Ponerlos en condiciones de vivir en sociedad


Aita batec’ oroitzeco luque bere haurrez eta ez berehalaco onari bacarric beguiratu

Debería acordarse del porvenir de sus hijos


Aita baten galçaiac emoten daben samina ecin badogu quendu

El dolor que causa


Aita baten galçaiac emoten daben samina ecin badogu quendu

La pérdida de


Aita baten umeac ez baciran ere’ beinçat aide chit urrecoac ciran

Parientes próximos


Aita batenean-leguez egon da neure echean çure emaztegueia

Tan segura y amparada como en casa de su propio padre


Aita beçain beticoa da Semea; baita Aitarequin bat ere

Es tan eterno como el Padre


Aita beçain çoçoa cen semea

Tan bobo como


Aita, becar niri echetic dagoquidana!

Dame dadme vos mi parte de herencia


Aita ber-bera da ume au! -Ez ba! nire beguietaraco’ Amama Mainaxiren ança dauco

Es el retrato vivo de su padre


Aita ber-bera da ume au! -Ez ba! nire beguietaraco’ Amama Mainaxiren ança dauco

Para mí; a mis ojos


Aita ber-bera doçu seme ori

Es el retrato vivo de su padre


Aita Berrejarçac beldurr-aice oen berri jaquin çuenean’ onela erançun cion

Cuando tuvo noticia de estas inquietudes o recelos


Aita beste aldera jarceco’ cembat aleguin eguin duan!

Para disuadirle a mi padre; para hacerle cambiar de idea


Aita Beticoa da’ Cristauen sacrificioa Jaungoicozco obren berdinera jasotzen duana

Quien lo eleva a la categoría de; al nivel de


Aita, betor agudo! ia ito nau-ta senarrac

Que me mata!


Aita bici içan balitz’ berac ateraco cizquioten buru onac alabai. Mendean euquico cituun

Las habría sujetado


Aita, biciaren jabe dan becela’ Semea ere bici-jabe eguin du

Le ha dado al Hijo el tener la vida en sí mismo; ser manantial de vida


Aita biguna da gueure Jaungoicoa

Un Padre clemente


Aita bilçaileac’ seme ondatzailea

A padre allegador, hijo derrochador


Aita bilçaleari’ seme barreiari

A padre ahorrador, hijo derrochador


Aita bilçaleari’ seme barreiari

A padre allegador, hijo derrochador


Aita burrucan garaitu artean’ ecin omen ceiquean ezcondu ancina; echeco seme majorazcua

Hasta poder vencer en lucha a su padre


Aita çaitut, Jauna!; eta çure escu maitea hedatzen da’ bide onean ni iduquitzeco

Tú eres mi Padre


Aita çala aztu-gabe’ aguintariai, beste guciac cençutela, esan cien’ Absalonen bicia gorde ceçatela

Oyéndolo todos


Aita campotic danean’ gogorrena nagosi echean

Cuando falta la autoridad, prevalece el más fuerte


Aita, ce donguea dan çure alabea! .-Epea artu-ioçu, ene suin ona!

Ten un poco de paciencia con ella!


Aita: cer iduritzen çaio bere buruaz?

Qué os parece de vos mismo? Qué idea tenéis?


Aita: cer sari emanen diogu? Cer içan ditaque hunembat ongui-eguinen bete?

Qué recompensa podría igualar tanto beneficio?


Aita Cerucoa! Çu-beste, gorde naçaquean inor’ munduan eztaucat

A nadie tengo más que a Ti


Aita: ceure icenagatic’ beguira eçatzu eman darozquidatzunac dizquidaçunac’ dirençat elcarrequin bat, çu eta ni beçala. Içan diten bat

Para que, lo mismo que nosotros, sean uno


Aita’ chiquitan ila nuen

Se había muerto, siendo yo todavía niño


Aita conturatzean’ çuc daucaçu egualdi gorria!

No sabes lo que te aguarda! Ya te puedes preparar!


Aita: çuc enauçula comprenitzen... Hauxe da gure macurra

Ahí está la dificultad...; ahí está lo malo


Aita çurrari’ seme gastari Aita bilçaile’ seme galçaile

A padre allegador, hijo expendedor


Aita Donosti praile jatorrac’ ez eban eibartarronçaco uste charric

No tenía ninguna prevención contra


Aita ecer-ecinera çanean’ lotsa guichiagoz nai çan gaiztaqueria gucia eguiten çuten

Quedar imposibilitado


Aita: echalegorraren esque datoz bi...

Vienen pidiendo cobijo o albergue


Aita: eguia da nai-çula Erratzura joan, berso cantatzera? .-Cer du oquerric orrec?

Qué mal hay en ello?


Aita: egundaino çure nahiric eztut hautsi

Jamás he quebrantado una orden tuya


Aita, eman beguit’ echetic dagoquidana!

Mi parte de herencia


Aita: eracatsi daroet çure icena; eta are eracatsirenago daroet diet

Y se lo seguiré revelando


Aita: erdi lotan egonda’ ez diogu ematen mereci duan arretaric’ apal-ondoco errosario orri

No ponemos en él el interés que se merece


Aita’ erreumac artuta cebilen aldi artan; eta ama çarra ere’ echeco ardura arceco obeto cegoen, basora joateco baino

Sufría de reumatismo


Aita Eternoarequin ciarducala, adiraci içandu ciguan

Hablando con


Aita, etorri agudo maquil aundi bat artuta! alper char onec jocaca narabilqui

Este perdido holgazán


Aita, etorri agudo maquil aundi bat artuta! alper char onec jocaca narabilqui

Me trata a golpes


Aita etzan beingoan jarri’ joaten uztera

No se avino de inmediato a


Aita ez bildurric iduqui! Neroni eguingo naiz guztijaren jabe

Yo saldré responsable de lo que ocurra


Aita, ez da, gaur arrain-aro

No hay pesca


Aita! ez diguçu ecercho ere opa

No nos legas u ofreces nada


Aita, ez doçu cetan apurric estutu: utsun ori’ laster da osatu

No te apures lo más mínimo!


Aita, ez niteque ni americanuen americanuaren jabe eguin

No podría yo hacerme cargo de; cargar con; entregarme por esposa a


Aita: eztot içan-gura çu-laco; ezpada gaurco guiçon barriac-laco baino... Orra erançuna ederra guraso bateri!

Qué contestación, para dársela uno a su padre!


Aita, garai artan’ erreuma-aiceac joa cegoan; gogortua oso

Atacado de fuerte reumatismo


Aita: gaurguero ez naiz on’ çure seme-icena eramateco ere

Ya no merezco ser llamado hijo tuyo


Aita gaxotzearequin’ gure ondo içatea joan çan

Desapareció nuestro bienestar


Aita: guc’ ibili ta ibili’ semea gueugaz echeratuco dogu. Neuri esan daust abadeac: Diputauac nai içan-ezquero’ eztoc buruco minic içango

Vuelta y vuelta...; en fin de cuentas; al fin


Aita: guc’ ibilii ta ibili’ semea gueugaz echeratuco dogu. Neuri esan daust abadeac: Diputauac nai içan-ezquero’ eztoc buruco minic içango

No habrá dificultad ninguna; puedes estar tranquilo


Aita: guc nola ataraco degu bicie?...

Cómo nos ganaremos la vida?


Aita gurea c daucaçan guztietatic’ eztago berba bat bacarric-bere utsean

No hay ni una sola palabra de más; de sobra


Aita Gurea...: itz oneitan bacarretan’ celango sacontasuna!

En solas estas palabras


Aita hilez-gueroz’ seme guehienac achiqui du echaldearen guiderra

El hijo mayor se queda como jefe de la familia; con la administración de la casa


Aita: huts eguin dut, ceruaren eta çure alderat

He pecado contra el cielo y contra ti


Aita içaten’ inor baino gueiago ceran Ceruco Aita!

Tú que eres más Padre que todos los padres!


Aita icusteco pocean’ bideari eman citzaiozcan; baina etziequiten’ ceren beguira ceuden

Gozosos de volver a


Aita icusteco pocean’ bideari eman citzaiozcan; baina etziequiten’ ceren beguira ceuden

Lo que les esperaba


Aita il çaiçue-ta... larreta aundie euquico deçue orrequin!... -Bai: olarri aundie euqui degu...; baino dana mereci çun: ain çan ona-ta

Mucha faena


Aita’ ila; aiton-amonac’ çarturic...; umeac’ ecertaco ez... Ce alderdi on guendun echean?

Qué podíamos hacer en casa? Qué recurso nos quedaba?


Aita’ ila; aiton-amonac’ çarturic...; umeac’ ecertaco ez... Ce alderdi on guendun echean?

Los hijos, incapaces aún para valerse


Aita il-aurrechuan

Poco antes de morir el padre


Aita! inola al baldin bada’ quendu neri naigabe au... Baina, nerea ez baina Çure ala-naia eguin bedi!...

Si es posible...; si hay alguna posibilidad de ello


Aita inoren oimpean icusita, aitaren onera urteten ez badau semeac’ seme doilorra da

Si no sale a la defensa de su padre


Aita itsua jaiquiric’ çangoz haztaca abiatu cen lasterrez; eta mutil bati escua emanic’ bere semearen bidera jo çuen

Salió en seguida al encuentro de


Aita itsua jaiquiric’ çangoz haztaca abiatu cen lasterrez; eta mutil bati escua emanic’ bere semearen bidera jo çuen

Se apresuró a salir


Aita itsua jaiquiric’ çangoz haztaca abiatu cen lasterrez; eta mutil bati escua emanic’ bere semearen bidera jo çuen

Caminando a tientas


Aita Jaungoicoaren bendicioa datorrela çuen gain, Apostoluan gainera etorri çan becela!

Descienda sobre vosotros


Aita joan-da biaramonetic’ ... semea gaizquiago ta gaizquiago. Ta azquenean’ il

Se sentía cada vez peor


Aita joan-da biaramonetic’ semea gaizquiago ta gaizquiago. Ta azquenean’ il

Se sentía cada vez peor


Aita jostuna, amac arropa-denda, alaba maistra,... ta guero berriz... dambolinic dambolinena’ Joxemari seme bicaina...!

Y para colmo de dichas


Aita: lagun çaquizquit ordu huntan!

Asísteme en esta hora!


Aita Larramendic aspaldi eçagutu içan ceban’ Euscarari achi-achica orpoz-orpo cerraiquion içurri gaiztoa nondic nora ta nola cebilen

La plaga que le persigue


Aita Larramendic aspaldi eçagutu içan ceban’ Euscarari achi-achica orpoz-orpo cerraiquion içurri gaiztoa nondic nora ta nola cebilen

La trayectoria de


Aita: lengo itzetan conforme al guera?. -Naiago nuen’ itzic ez banu atera.

Estamos firmes en lo convenido?


Aita: lengo itzetan conforme al guera? .-Naiago nuen’ itzic ez banu atera

Ojalá no hubiera dicho nada


Aita maitea: berrogoi ta bat urte eguin tuçu! Oi mende hunen ximixta!

Qué veloz huye el tiempo!


Aita’ mendean dute; il çan berriz ama... Bi semeac daucate aguinte dana

Le tienen sometido, avasallado


Aita Misionesten predicuen ençuterat’ lehia bician giten guinen, bai goiz ta bai arratsalde

Veníamos presurosos; con afán


Aita nereac, çarcera cijoalaric’ buruzbide aundiac içaten cituan... Guiçagajoa’ bere guisa jarduten çan izquetan

Cavilaba mucho


Aita nereac’ seculaco lagun-arteac cituan, Andoain-go errian

Tenía un sinnúmero de amigos


Aita, nic cantatuco dut çurequin... .-Ic cer daquic cantari?

Qué sabes tú para meterte a cantar?


Aita, nic eztet andre bearrican...; cer eguiteco artu, ezpadet grinican?

Si no siento inclinación?


Aita, nic eztet andre bearrican...; cer eguiteco artu, ezpadet grinican?

Para qué tomar mujer?


Aita nolaco’ semea halaco -diote hainitzec. Guehienetan hala delaric’ Jaincoac, beharr ere, ascotan emaiten daucu berceric

Por suerte, también sabe Dios disponer de otro modo


Aita nun da? .-Laster da emen... Laster da etorri

Luego llegará


Aita! obe du paquean egon!

Más vale que no se mueva...!


Aita on bati dagoquion beguitartez artu çuen

Le dio la acogida que corresponde dar a


Aita Palacios! au cer da? Aguertu erdaldun arrotzençat alango liburuchua... ta ichi euscaldun echecoac utsic?

Y dejar sin nada a los tuyos?


Aita prestu ondo-icusi bat ilten danean’ seme umeçurça lecu ascotan ondo etorria içaten da

Honorable, estimado, apreciado


Aita Saindua bere çucenean dago’ hori erraiteco

Está en su perfecto derecho... tiene toda la razón


Aita Saindua icus diteque? -Aita saindua? Ez, ez! segur ecetz!... Ba du berce lanic!

En eso piensa!... Como si no tuviera otra cosa que hacer!


Aita Sainduac escuco duen eguncaria

El diario que depende de la Santa Sede


Aita Sainduaren gogoa’ gure gogo

Identificados con


Aita Sainduaren guilçaina cen

Camarero de Su Santidad


Aita San Antonioc bedeinca deçala-ta... ederra beia! -Içugarri!

Hermosa la vaca! Vaya que sí!


Aita San Crispin! lagundu çadaçu neri lan onetan, arren!

Ayúdame a salir bien con el intento!


Aita San Pranciscua ez çan açartu Meçaz ordenetara’ inoc eguin eutsan aleguin-gaiti

Por más empeños que se le hicieran


Aita Santu Nicolas lembicicoac erabaqui çuan’ norc ere-nai estutasunean eman deçaqueala Sacramentu au

Cualquier persona


Aita Santu onec beronec, edo ondorengoren batec ipini çuan egun onetaco procesio ederra

Este mismo papa


Aita Santua dago danon burutic, Eliçan

Es el papa quien está por encima de todos


Aita Santua icusteco’ lecuric onenac artu ditugu aida batean. Eleiçan

En un tris; en un santiamén


Aita Santuac deadar eguin dio Espainico gobernuari

Dirigir una protesta


Aita Santuac’ denac begui batetic icusten dute’ gaitz orri gogor eguin bearra dagola

Coinciden en reconocer que


Aita Santuari beta-cearrez beguiratzen dioten oriec

Mirar de reojo, de soslayo, con ojos de recelo


Aita, Seme eta Izpiritu-Saindua; hirurac bat

Los tres son uno


-Aita ta ama an etorrico çaizquic bidera!... ilcen dagon bati .-Ainguerutan joanac ere ba ditugu

Y los hermanos que murieron párvulos


Aita ta ama arduratan... semea non ote dabilen

Inquietos, preocupados


Aita ta ama bien gabeco umeçurça eztanarençat’ ez ei da doteric

Huérfano de padre y madre


Aita ta ama eliçan ditugu...: laster dira etorri

No tardarán en venir


Aita ta ama ipizqui’ seme-alabac aundizqui

De padres escatimadores, hijos derrochadores


Aita ta ama’ ipizqui...; seme-alabac’ aundizqui... gaurco egunean toqui ascotan guertatzen dana; gazteen polsac’ irazqui...; gurasoac’ matarrasqui

Tratados como estropajos


Aita ta ama’ ipizqui...; seme-alabac’ aundizqui... gaurco egunean toqui ascotan guertatzen dana gazteen polsac’ irazqui...; gurasoac’ matarrasqui

Mientras los hijos derrochan, los padres tienen que contentarse con las sobras


Aita ta ama pocez daude aurrari beguira... Goxotasun guciac arençaco dira

Para él son todos los mimos


Aita ta Ama Ponteac

Padrinos de bautismo


Aita ta bioc’ bat gara

El Padre y yo somos Uno


Aita ta bioc’ bat guera

Yo y el Padre somos una misma cosa


Aita ta oaçama ugaz-ama dizquiat echean: ez diat nic escuric gure artaldean

No ejerzo ningún derecho sobre


Aita: tori çapia, escu-musuac legorceco...

Para secarte la cara y las manos


Aita-alabac’ ederqui neurtu naute luce-laburrean

Me han puesto de vuelta y media


Aita-aldeco osabaric ez du

No tiene tío carnal por parte de su padre


Aita-ama maiteac! Eguin indar bat, çuen haurren onetan!

Haced un esfuerzo o empeño


Aita-amac ecin menderatu citzatequien lan aiec’ eta atzeraca cijoan baserria

El caserío iba cada vez peor


Aita-amac icusiren ote naitec guehiago biciric?

Volverán a verme vivo? N.B. En tratamiento de i-ka


Aita-bere berso-çalea eban...: çanac deutso

Se ve que lo lleva en la sangre


Aita-besoetacoac eguiten dituz gurasoen ordeac

El padrino hace las veces de los padres


Aitabichic’ bai gurasoai ta bai abadeari’ dirua lodi emon eutsen

Les dio una crecida suma


Aitac aguindu cion’ etzeçala Canaan-go nescachic emazte eguin

Que no tomara por esposa a


Aitac aren escuetan ipini cituen, aldi eta uneac

El tiempo y el momento


Aitac atseguin-oneco içan çuen Jesusen Biotza

En quien el Padre tuvo sus complacencias


Aitac au eguin ciola... ta cer erançuten digu guri?

Por qué nos viene a nosotros con la reclamación?


Aitac aurrea arturic’ semeac ere bildu ciran

Adelantarse; tomarles la delantera


Aitac balequizqui’ maquilaquin bizcarra autsico lioque

Deslomar


Aitac beguiac ichi orduco’ Joran bere biotz galdua aguercen asi çan

En cuanto murió su padre


Aitac beguiac ichi orduco’ Joran bere biotz galdua aguercen asi çan

Mostrar su perversidad


Aitac’ bere burua seme-alaben esanera jarri bear içan çuan

Tuvo que rendirse al deseo de sus hijos


Aitac beregan ceramazquien amets oiec’ cer-esan andiac cituztela gogoan arturic

Daban mucho qué pensar; tenían profundo sentido


Aitac’ biçarrac eracutsi bear dizquio emazteari ta umeai

Imponer respeto


Aitac’ echea çuen; guc’ salceco; berac’ ecetz... Urtea ia, bere-ortan

Va para un año que todo sigue en el mismo estado: nosotros, pidiendo que la venda...; él, que nones


Aitac eche-çai utzi cituen amar emazteac artu eta galcea baino bide oberic ez deçu

Dejar al cuidado de la casa


Aitac eche-çai utzi cituen amar emazteac artu eta galcea baino bide oberic ez deçu

Ir y ultrajarlas


Aitac echeraco nai çuen’ eta beti atzerapenac ematen ciozcan semeari

Le daba largas o dilatorias


Aitac echetic aurrean bialdutacoa naiz...

Echado de casa


Aitac ecin eban ecer eguin bere seme cutunaren alde’ biotzeco negar goria baino besteric

No podía hacer otra cosa sino llorar amargamente


Aitac edo amac chori-chiquia euren seme-alabachoari -cerbait eguitearren- emon oi dautsen lez

Una perra chica


Aitac emon cetsan eutsan astartuaquin’ ez eban euqui gueixago guçurra esateco gogoric

Con la reprimenda que le echó su padre


Aitac ere ondo eracutsi cion bere aserrea’ ta garbiro esan cizcon esateco guztiac

Claramente le dijo cuanto había que decir


Aitac esan eutsan’ joan cedila aimbat lasterren echeco gorabeera batzuc çuritutera

A poner en buen orden ciertos asuntos domésticos


Aitac eta semeac’ bere beguietaric bana galdu çuten. Bien artean caltea jasanic’ leguea beguira cedin...

Sufriendo entre ambos el daño


Aitac eta semeac’ bere beguietaric bana galdu çuten. Bien artean caltea jasanic’ leguea beguira cedin...

Perdió cada uno uno de sus ojos


Aitac eta senideac igüi çuten ezconça ori

Veían con malos ojos ese casamiento


Aitac etsico dun ustea’ ba du berac ere

Tiene la esperanza de que consentirá


Aitac etzioten gogo onez beguiratzen Canaan-go nescachei

Eran mal vistas por el padre


Aitac eztu semea gaztigatzen’ beguia bihurrituric baicen

Mirándolo con ojos irritados


Aitac ilac pizten eta bicitara ecarcen ditun becela’ Semeac ere’ nai dunari ematen dio bicia

Lo mismo que el Padre resucita a los muertos, devolviéndoles la vida


Aitac’ itzic esateco almenic-gabe macurtu çuan burua; eta erori citzaizquion beguietatic paparrera’ urr-aleac baino negar-malco aundiago bi

Se le cayeron de los ojos


Aitac’ itzic esateco almenic-gabe macurtu çuan burua; eta erori citzaizquion beguietatic paparrera’ urr-aleac baino negar-malco aundiago bi

Sin ánimo para decir nada


Aitac’ itzic esateco almenic-gabe macurtu çuan burua; eta erori citzaizquion beguietatic paparrera’ urr-aleac baino negar-malco aundiago bi

Dos lagrimones como garbanzos


Aitac laroguetamar urte daucoz; eta semeac’ iruroguei atzera jaurtita

Sesenta años menos. menos sesenta


Aitac’ laroguetamar urte daucoz; eta semeac’ iruroguei atzera jaurtita

Noventa menos sesenta


Aitac, legue dan beçala’ min çuen; baina Jesusec bereala poztu çuen

Como es natural


Aitac’ legue dan beçala’ min çuen; baina Jesusec bereala poztu çuen

Lo sentía; estaba apenado


Aitac narruco batzuc emongo dautsiez orain’ eta quitu!

Les dará una buena zurra, y en paz!


Aitac orduan galde eguin cion’ negarrez cer çuen?

Que por qué lloraba


Aitac utzi ciozcan soldadu banacac copuratzeari eman cion

Aumentar su número


Aitac-adimbat gloria du Jesus-ec, Jaungoicoa danez; eta guiçona danez’ bestec inorc baino gueiago

Tiene tanta gloria como el Padre


Aitacho! eraman naçaçu soin-soin!

Llévame a cuestas


Aita-çulo da gure umea; ama-çulo... Aita-çur; ama-çur. AN/b; Aita-çorro; ama-çorro. AN, G

Muy apegado al padre; a la madre


Aitaderrac atsa emon çaun aur coni honi!

Cómo se le parece al padrino!


Aitagandic dacar içatea Semeac

Procede del Padre


Aitagandic dan Egui-arnasa Aitagandic bialcen diçuedanean’ Arc eguingo du Nitaz aitor

él dará testimonio de Mí


Aitagandic due eren betico etorrera Semeac eta Espiritu-Santuac

Proceden eternamente del Padre


Aita-garri ta ama-garri bat osotu artean’ beste castidadearen contraco nasaiqueria ez dauque pecatutzat, cristinau itsu orrec

Con tal de no consumar el trato sexual


Aitagaz eta amagaz egoan oindic dama gaztea; baina gaurtic aurrera neugaz poçago egongo litzaquela esan eustan

Que le gustaría más vivir conmigo


Aitagure bat San Rafaeli... eceren oquerric içan ez deçagun!

Para que no nos ocurra ninguna desgracia


Aitagure on bat erreçatu, olacoetan! -Maquina bat esanda nago len ere... Eztaquit nundic barrena joaten diran... Baztarren batean galduta ibilico dira!

No sé qué se hacen... o dónde van a parar


Aitagure on bat erreçatu, olacoetan! -Maquina bat esanda nago len ere... Eztaquit nundic barrena joaten diran... Baztarren batean galduta ibilico dira!

No son pocos los que tengo rezados ya


Aita-Gurea amar aldiz esaioçu umeari; eta amaicagarrenaraco’ aspertuta jarcen da... Maldecio bat aditzen dala inguruan’ eta beelaxe icasi!...

N.B. Reflexión de un casero sobre la fuerza de penetración del mal


Aitagureari beguiraldi batzuc emon bear jauchaguc

Darle unos repasos


Aitaita necatuten çala ecuselaco’ charr-aldiren batec artu ez eian bildurrez’ besotic eldu eutsan

Temiendo que le diera un desmayo


Aita-laco seme

A tal padre, tal hijo


Ait-ama besotacoac’ umechoaren iceco-osabac içan cirean

Padrinos de bautismo


Ait-amac içan baciran-be’ ez eben gueiago eguingo nire onean: euracaitic nago biciric

No habrían hecho más por mí


Ait-amac nequetan egongo ciran, semearen itzulerari luce-iritziric; eta quezca min onetatic atera nai cituen

Sacarlos de esta congoja


Ait-amac nequetan egongo ciran, semearen itzulerari luce-iritziric; eta quezca min onetatic atera nai cituen

Estarían inquietos de impaciencia


Aita-ponteco ona duena’ ez da itotzen

Al que a buen árbol se arrima, buena sombra le cobija


Aitaren aita diçut nic aitona: bere aitaren taiu bereco guiçona...

Vivo retrato de su padre


Aitaren aldera ecarcen badu ume orrec’ lanac emango dizquio bat edo-bati!...

Si le sale al padre; si se le da al padre


Aitaren ança du; aita ber-bera da; nere beguitaraco

A mi vista al menos; para mí


Aitaren becozco iluna icusi çuenean’ etsi çuen il bearco çala

Ceño, irritación; frente ceñuda


Aitaren berba bigunac ençunaz’ arnasea artu eban

Se tranquilizó


Aitaren berbac’ chito josiac guelditu ciran seme-alaben biotzetan

Quedaron profundamente grabadas


Aitaren borondatetic’ escolara joan-gabe gueldituco litzaque Manuelcho... Baina dijoala! An icasia beretzat içango du-ta!

Por su padre; si se le hiciera caso a


Aitaren borondatetic’ escolara joan-gabe gueldituco litzaque Manuelcho... Baina dijoala, dijoala! An icasia beretzat içango du-ta!

Nada perderá por aprender


Aitaren ecarria ez çan naicoa’ echeco gastuari eusteco

No bastaban los ingresos del padre


Aitaren ecarria ez çan naicoa’ echeco gastuari eusteco

Para cubrir el gasto


Aitaren echean jaquia nai-ecic oitua’ orain cherrien orçac utzitaco ezcurra ere ecinez naicoa...!

Acostumbrado a tener de sobra buena comida


Aitaren echean jaquia nai-ecic oitua’ orain cherrien orçac utzitaco ezcurra ere ecinez naicoa...!

Las bellotas caídas a los cerdos


Aitaren echean jaquia nai-ecic oitua’ orain cherrien orçac utzitaco ezcurra ere ecinez naicoa...!

No pudiendo saciarme de ellas


Aitaren echeco cilar-jaincoac toquitic quendu’ ta pusca-pusca eguin citun

Los hizo pedazos


Aitaren edo amaren urac dacaz

Se parece en todo a


Aitaren eguin orduco’ ezcutatu citzatan; ta ez nuan gueiago beguiz jo

Ya no lo vi más


Aitaren eguitea dauco semeac

Tiene las mismas trazas que el padre


Aitaren emona arcen badau ume onec’ icusgarria içango da. Aitaren emonera arcen badau...

Si le sale al padre; si se le parece


Aitaren escuitic exerita dagoana

A la diestra del Padre


Aitaren eta Semearen orduco’ izcutatu çan

En un santiamén; en un instante


Aitaren gara eguin da... semea

Se ha hecho ya tan alto como su padre; ya le iguala a su padre en lo que sea


Aitaren gora-beera icusi arte’ eztu nai joan Ameriquetara

Hasta ver la crisis de su padre enfermo


Aitaren gueieco alaba çara

Hija digna de tal padre; a la altura de tu padre


Aitaren ixilca çabilça... Ceorren onean esaten diçut

Por tu bien


Aitaren ixilca çabilça... Cerorren onean esaten diçut

A escondidas de tu padre


Aitaren janci çaar batequin’ nolabaitean eguin cioten-soinecoa

Improvisar de algún modo


Aitaren jarduna ençunic’ marru aundi bat atera çun Esau-c; eta biotza galduric’ ala dio...

Y todo consternado, dijo


Aitaren jarduna ençunic’ marru aundi bat atera çun Esau-c; eta biotza galduric’ ala dio...

Lanzó un gran rugido


Aitaren naiari’ chit ondo erançun cion semeac

Correspondió a la voluntad de su padre


Aitaren on-aldi orrequin ez guintezque fio

No es de fiar esa mejoría de nuestro padre


Aitaren ondadean cer-eguinic etzuela esanez’ echetic bota çuten

Que no tenía derecho a participar en la herencia


Aitaren!... ori eguin dau?

Por Dios!... Es posible?


Aitaren seme aguertu ciraden, gure mendi-mutilac

Se portaron como buenos... con bravura


Aitaren semea bada beinepein’ ... azcarra içan bear!

Si no quiere deshonrar a su padre; si es digno hijo de su padre


Aitaren, Semearen!... Au ere ençun bear guenduan! Lapurretan eguinac’ lanaren lanez aurreratutaco champonac?

Ahorrados a costa de trabajo


Aitaren, Semearen!... Au ere ençun bear guenduan! Lapurretan eguinac’ lanaren lanez aurreratutaco champonac?

Con que son robados nuestros ahorrillos?


Aitaren, Semearen!... Au ere ençun bear guenduan! Lapurretan eguinac’ lanaren lanez aurreratutaco champonac?

Lo que nos faltaba oir!


Aitaren sena dauco

El mismo carácter del padre


Aitaren senacoa da

Del temperamento del padre


Aitaren urac daucaz orrec

Se le parece al padre


Aitaren-ca’ eleiçara bidea artu eban

Haciéndose cruces, de asombro


Aitarenca etorri dira, orrec esan ditunacaz

Haciéndose cruces; atónitos


Aitarençat bildur aundia du

Tiene mucho miedo o respeto para con el padre


Aitarençat otoitz eta otoitz aritu cen

Rezando con insistencia, por


Aitaren-ean eguin çun bere eguitecoa

En un santiamén


Aitarengana noa... Morroi arcen baninu’ ai nere çoria!

Qué suerte entonces la mía!


Aitaren-seme irten ciraden

Se mostraron dignos de sus padres


Aitaren-seme irtengo guera Carlos Borbonen soldado... Aitarren-seme?

Padre por hijo padres e hijos? todos los varones?


Aitarequicoa eguin baçuen ere’ ez ordea anaiaren aiercunea itzali

Entenderse con su padre


Aitari atsecaba emoten deutsan ta amari igues-eraguiten deutsan umea

Ahuyentar


Aitari atsecaba emoten deutsan ta amari igues-eraguiten deutsan umea

Causar aflicción


Aitari atseguin on cion Jesusen Biotza’ erruqui bequigu!

Objeto de las complacencias del Padre


Aitari beguiratzen cion’ Aita, Aita... esan-da-esanez

Repitiendo una y otra vez


Aitari burua goço-goço macurcea: ori nai du Jesusec Guetsemanico baratzan

Inclinarse amorosamente


Aitari echean quendua ondatuta’ laster jarri ninçan diru ta ecer-gabe

Sin dinero ni nada


Aitari edo amari becoqui iluna imintea; arpegui asarrea eracustea; berba astunac, gogorrac ta itzalsuac esatea

Fruncir el ceño


Aitari edo amari becoqui iluna imintea; arpegui asarrea eracustea; berba astunac, gogorrac ta itzalsuac esatea

Hablarles con dureza y sequedad


Aitari edo amari becoqui iluna imintea; arpegui asarrea eracustea; berba astunac, gogorrac ta itzalsuac esatea

Mostrarles enfado


Aitari ere ucatu eguin cion... Cer alaco ote çan!

Qué elemento sería el tal!


Aitari escatuagaitic’ onec echoc escuric luçatuco

Ya no te tenderá una mano para dar dinero


Aitari’ gauça bat bera ascotan escatu cion

Lo mismo


Aitaric gueiago icusico duten çalança ta quezca belcean laja du emaztea lau umerequin

Con inquietante recelo de que


Aita-Saindo maitea! gu ere çureac gaitutzu... Çureric baicen ez da Escualdunçat haiçu

Un vasco no puede ser sino tuyo


Aita-Saindua da’ Eliça guciaren guidari ecin-bercezcoa

Guía imprescindible


Aita-Saintiac erran dü’ etzela orano gaiça gauça hori xuritü

Que aún no se había dilucidado


Aita-Sandu guciac heldu dire ondoren-ondo, bide çucen beraz Jondoni Petri-ganic

Por legítima sucesión de unos a otros; en línea directa


Aita-Santu onen itzala’ çabalcen gogor ari da mundu danean

Su prestigio se está extendiendo con fuerza


Aita-Santu orrec aguindu çuan’ eun urtetatic eun urtetara içan cedila Jubileoco urtea

De cien en cien años


Aita-Santua quenduta’ danoc alperric-galduta gagoz

Fuera del Papa; si se exceptúa el Papa


Aita-Santuac au eguin dabenean’ eztau eguin içango ceri ez eucalaco, edo ecer-ez-egoca

Sin más ni más; inconsideradamente; porque sí


Aita-Santuac eta Obispoac daquite onguiena’ estu-estuan liberalqueriaz cer aditu bear dan

Lo que hay que entender estrictamente; en su sentido propio


Aita-seme biac cirean barritsuac, min labanecoac eta edonogazcoa euquitecoac

Aduladores, zalameros


Aita-seme biac cirean barritsuac, min labanecoac, eta edonogazcoa euquitecoac

Deseosos de quedar bien con todos


Aita-seme oon autu-alditic cer atera doc?

De la conversación de ambos


Aita-semeac alcarr maite çutenic’ etzan ascoric eçagun

No puede decirse que se quisieran


Aita-semeac’ biac bularretaric gan joan dira

Ambos murieron tuberculosos


Aita-semeac’ Guesenen guelditu ciran, Faraonec cer aguincen cien beguira

Esperando las órdenes de


Aita-semeac guiçon saindu hori bazterrerat harturic’ otoizca hasi citzaizcon

Tomándolo aparte


Aita-semeac negarra mara-mara eguin çuten’ apaiçaren itz sacon biozcor aiec ençundacoan

Lloraron a lágrima viva


Aita-semeac ontan laztanca elduric alcarri’ mila esquerr on eman cizcaten Jaunari

Abrazándose estrechamente


Aitatu çan’ eta aguertu çan

En mentando al ruin de Roma, luego asoma


Aitatu ditugun bi erri oiec’ arricada bat bidec banatzen ditu

Están a un tiro de piedra uno de otro


Aitatu eguiçu orduan beste inoren gach-bagueco, ta gaisqui esaleen gogoari dei eguiteco esangarri bat

Tema capaz de interesarles


Aitatu eguiçu orduan beste inoren gach-bagueco, ta gaisqui-esaleen gogoari dei eguiteco esangarri bat

Tema inocente, no ofensivo


Aitearen baten ecarri ebeçan ondora’ ebacunçaraco tresnac

En un santiamén


Aitearen!... Cer dira jazquera oneec? Galdu dabe andrac euren buruari bear deutsen lotsa!

El respeto que se deben a sí mismas; el pudor


Aitearen-ca ta puz-ca aldeguin eban atsoac autorteguitic

Santiguándose y toda sofocada por el susto


Aititac ezpanacaz barre, da beguiacaz negar eguin eban... au ençunaz-batera. Enequian nor çan’ baina ardi çuritzat neucan

Me pareció ser un bienaventurado


Aititagandic ceuc jasotacoac ete dira esacun ichura oneic?

Recogidas o aprendidas de tu abuelo


Aiton aundi bat ba çan, gure aurrean

Delante de nuestra casa


Aiton gordin bat jo çuen içurriac bat-batetan

Le atacó repentinamente la peste


Aiton ori cantari cien cian...: egoaicea ateraco din!

De seguro que va a llover...


Aiton orrec gambara gaizqui dauca, ama!

Anda mal de la cabeza


Aiton ximur bat cegoen atean, Aita gurea esaten boz ilun batean

Un ancianito surcado de arrugas


Aiton ximur bat cegoen atean, Aita gurea esaten boz ilun batean

Con voz apagada


Aitona çaar-çaar bi asi ciran jardunean

Dos ancianitos


Aitona çaarrac’ su-ondoan ondoena!... Su-ondora! Gazte berriac datocela lanera!... Aspertu ditugu baztarrac

Ya ha pasado nuesto tiempo; ya estamos de más


Aitona çaarrac’ su-ondoan ondoena!... su-ondora!. Gazte berriac datocela lanera!... Aspertu ditugu baztarrac

Los viejos al fogón!


Aitona çarra’ arozco aldeco celaia icustera dijoa’ artoac certan ote diran

A ver qué tal va el maizal


Aitona çarra, eçur-carrasca aundi-bague belaunean’ liçar-pean eseria da, guerria çuti, çangoac luce betean

Sin mucho crujir de huesos


Aitona çarra, eçur-carrasca aundi-bague belaunean’ liçar-pean eseria da, guerria çuti, çangoac luce betean

Extendidas las piernas a lo largo


Aitona çarrac, urte batzutan gora junda daudecenac’ orain gaztien pecatu-bila’ oiec dira errecenac

Son los más propensos a


Aitona çarrac, urte batzutan gora junda daudecenac’ orain gaztien pecatu-bila’ oiec dira errecenac

Ya bastante entrados en años


Aitona!... Ce bear dec? -Orain-ee... lengo iru eiztari aac’ etera ittue eperrac...

Qué quieres?


Aitona: çu beti ilumbetan çaude; beaz’ iluna cer dan ederqui jaquingo-çu... .i argui ago ta... arguia cer dan bai al daquic?

Tú no estás ciego; tú ya ves


Aitona’ ecertaraco etzegoan, çarturic; amona’ guchigoraco; umeac’ ez gueioraco, gaxo aiec

No era ya capaz para nada


Aitona’ Martinen aserrean cegoan; eta eceritzon Ana-Josepac senarrari itzic ere esatea’ aserrea joan çaquion arte

Estaba enfadado con Martín


Aitona’ Martinen aserrean cegoan; eta eceritzon Ana-Josepac senarrari itzic ere esatea’ aserrea joan çaquion arte

Hasta que se le pasase el enojo


Aitona’ Martinen aserrean cegoan; eta eceritzon Ana-Josepac senarrari itzic ere esatea’ aserrea joan çaquion arte

No le parecía bien hablarle del asunto


Aitona orrec eta bioc’ alcarrizqueta bat içan guenduan orain-aurreco batean

Uno de estos días pasados...; hace poco; últimamente


Aitona perregil orri’ gaitz-icenez Mispildico Casquilu deitzen cioten: çacarra çan

Cascarrabias, áspero


Aitona perregil orri’ gaitz-icenez Mispildico Casquilu deitzen cioten: çacarra çan

Le apodaban


Aitona perregil ura ere an al çan?

Viejo impertinente


Aitonac ecin cuturtu du mutila beregana; ta arequin eguiten ditu ardaila batzuec

Suele tener con él algunas camorras


Aitonac ecin cuturtu du mutila beregana; ta arequin eguiten ditu ardaila batzuec

No lo puede reducir; no puede ganárselo


Aitonac eztu ia ecer jaten...: gogamen astunac dauzca inolaz ere!

Indudablemente está dominado por tristes pensamientos


Aitonac pipea bete’ eta chiminian goraco queiaquin asi çan fumatzen

Echando grandes humaradas


Aitonaren escu-gaina muindu ta gabonac emanez’ lotaratu dira umeac

Besar la mano al abuelito


Aitonaren semea da ori... Dirudun aundia

Muy adinerado


Aitonari’ beguiac beera negarra dario

Llora a lágrima viva


Aitonatu... ondo esana al dago eusqueraz? -Bigarren aldicoa içan dunagatic esango da aitonatu... Nic eztet beinere ençun

N.B. Consulta hecha a mi testigo sobre aitondu y aitonatu. Teóricamente, pues, aitonatu sería: hacerse abuelo por segunda vez


Aitonduta’ iloba chiquija besuetan duela dabil... Familija acitzen berritic asija!

Hecho un nuevo padre de familias!


Aitor bear det’ itsusia dala nere bicimodua

Tengo que confesar


Aitor darotzut diçut, ene Aita, ceru-lurren Jabea,... ceren horrela laquet duçun

Pues tal ha sido tu beneplácito


Aitor darotzut diçut, ene Aita, ceru-lurren Jabea,... ceren horrela laquet duçun

Yo te bendigo, Padre!


Aitor deçadan: eguiac behar du bere bidea

No hay más remedio que reconocerlo


Aitor deçagun duda-mudaric-gabe: xori horiec’ ez ciren picaren azquen umetaric... !Pica mica urraca.

Se ve que esos perillanes son muy vivos


Aitor diçut’ ardoçalechoa dala; burua eta barrua gueixco berotu oi dituela

Que se propasa en la bebida


Aitor dut, Jauna’ ni ere huts-eguinic ibili naicela ifernuco bidetan

Que he andado extraviado..., errante


Aitor-beharcen çaiote

Se ven precisados a confesar


Aitorceco ta Jauna arceco garai onena cein litzaque?... Mordo aundi-xamarra eguin çaigu ta

Es que lleva uno tanto tiempo sin descargar... sin confesar!


Aitorcen al du? .-Aitortu, orrec? Beelaxe!

Este rato! Para eso está! En eso piensa!


Aitorcen det nere esquergaiztoa

Reconozco mi ingratitud


Aitorcen dut’ icasten bear adina ez arituric

Que no me he aplicado debidamente al estudio


Aitorcen dut’ icusminac ere Jatsurat eremaiten ninduela egun hartan

Me llevaba allá la curiosidad


Aitorle gueçurtiac bilatu cituzten Jesusen aurca...; baina baten itza’ bestec jaten çun

Se contradecían entre sí


Aitormen auec legunqueriac diranic’ ez sinistu!

No creas que son lisonjas


Aitormen eman içan dute’ mirari orrena

Dar fe de ese milagro


Aitorr oneco lurra da

Tierra de buena clase


Aitorren echeco teilape garbi ta ondraua isten badoçue

El honrado cobijo familiar de


Aitortu bear bacendu biotzetican eguia’ ez ote deçu beinere gure premia?

Puesto a decir honradamente la verdad


Aitortu bear ez’ ta... aitorlecu inguruan gira ta bira... inori beguira... ibili oi dira emacume oriec

A pesar de que no llevan intención de confesarse


Aitortu bear ez’ ta... aitorlecu inguruan gira ta bira... inori beguira... ibili oi dira emacume oriec

Observando al prójimo


Aitortu bearco dute beti ta beti’ lertuco badira ere

Eternamente


Aitortu bearco dute beti ta beti’ lertuco badira ere

Mal que les pese


Aitortu bearrean nago gaur, eguiaren alde’ ba daquitela gurasoac, onelaco cer-eguinetan, echea jasotzen, seme-alaben calte-gabe

En honor de la verdad


Aitortu bearrean nago gaur, eguiaren alde’ ba daquitela gurasoac, onelaco cer-eguinetan, echea jasotzen, seme-alaben calte-gabe

Mirar por el bien de la casa


Aitortu beat’ Amarilis-gabe ez ninçala içango gaur ni nere jabe

Hoy no sería libre; no podría disponer de mi persona, de no ser por Amarilis


Aitortu çuan’ gaiztoz ibili çala escale-jancian

De mala fe; con mala intención


Aitortu daucu’ hutsean cela

Que estaba equivocado


Aitortuco dautzuet’ ez daquitela nola erran, iracurlea nacaiztu nazcatu-gabe; bainan eguiac ez du bide bat baicic

Pero la verdad se impone; no tengo más remedio que decirla


Aittitta guiçagaixoa’ itsututa jagoc: beguiric echaucac’ negar eguiteco içan ecic

Sólo tiene ojos para llorar


Aittona!... -Ce bear dec?- Oain-ee... lengo iru eiztari aac’ etera ittue eperrac... Atera ditue...

Ya han levantado perdices


Aittona luce egon baçan’ etzan laburrago egon iloba çatotic edaten

Si estuvo largo rato... no lo estuvo menos


Aitu baten’ edoceinec esango leuque oguerleco au ona dala

A primera vista


Aitu çaio bici-lagunaganaco onguinaia’ eta andic aurrera edocein gauçac erretzen du senarra edo emaztea

Le irrita cualquier cosa


Aitu eguiçu celan eguin bear dan calte-jasote au

Reparación o restitución


Aituco etzaitzuen çorion-opilchoa, çuei!

Votos de inalterable dicha al nuevo matrimonio


Aituteco adituteco bide erracean iminiac dagoz liburuchu onen eracutsiac

En forma fácil de entender


Aituxe eguin diagu autengo sagardoa

La hemos casi terminado


Aitz goiti onen erpinera beste eguiteco-bague igoric’ egon içandu naiz neur bein baino gueiagotan, campo çabalai beguira, ecin aspertuz

Subiendo allá sin otro objeto


Aitza jota olatutzarra triscauric guelditzen dan-leguez

Estrellarse contra la roca


Aitzaqui ederra, olajaun pobreac’ agorra

Buen pretexto para el ferrón pobre, la sequía Excusas de mal pagador


Aitzaqui ori aterraco luque; baino eztu lanic içango. Eztiot bide emango

No podrá aducir ese pretexto


Aitzaqui orixe ez niçuen eman bear’ eta artu det ba çuen sendagaia!

No quería daros pretexto para que me lo reprocharais, y he tomado esa medici na


Aitzaquia besteri emateco’ bizcorrac guera!

Con qué facilidad echamos las culpas al prójimo!


Aitzaquia onequin’ etsi-etsian dijoaz eriotzaren atzaparretara

A la desesperada


Aitzaquia ta aitzaquia besteric ez da naguia

Todo son pretextos para el perezoso


Aitzaquia ta gueçurrarequin’ leengo ancera utzi nau

Me ha dejado como antes... No he conseguido lo que le reclamaba


Aitzaquiaren farragarria!

Qué pretexto más fútil!


Aitzaquiaren farragarria!

Qué pretexto más ridículo!


Aitzaqui-bila dabilça’ argana ez urbilceco

Buscando pretextos


Aitzaqui-çale utsac dira

Todo es sacar pretextos


Aitzaqui-maitzaqui, berea eguin du orain ere

Con pretextos buenos o malos


Aitzaqui-maitzaqui’ ez igues ibili! ta equin gogor!

Buscando pretextos


Aitzaquiren bat aurquitzen bacion’ ... eta nor da gabe? ba çaquien ixilic jasaiten

Y quién no tiene alguna falla?


Aitzaquitaraco iduqui dute len Erreguina, liberalac

La han conservado en el trono, sólo para guardar las formas, para que no digan... no por afecto


Aitzaquitzat’ ori atera cion

Para excusarse


Aitzari urrea bilatzen’ bi ilabete igaroan jardun çuten

En busca de oro


Aitzari urre-içar picorta batzuc icusi içan ciozcan, errico apaiçac

Había notado a modo de arenillas de oro en la roca


Aitze aditze hortan guinuen guerlaco ministroa, guiçon çucena eta begui ernecoa

De vista perspicaz


Aitze Aditze hortan guinuen guerlaco minixtroa, guiçon çucena eta begui ernecoa

De ese parecer era


Aitzeac lotsa leçaquean gauçaric nabarmenenac

Diversiones atrevidas, osadas


Aitzean jaioac’ aitzera nai

La cabra tira al monte


Aitzena eldu çaio guiçajoari

Le ha llegado su hora suprema


Aitzequi orren bidera atera edo nai dula dirudi’ inorc bestera esango balio

Salirle al paso a ese reproche


Aitzequi orren bidera atera edo nai dula dirudi’ inorc bestera esango balio

Contradecir


Aitzequi ta maitzequi’ çu, lurra baino ustelagoa

Todo son excusas; eres un cobarde


Aitzerac aditzerac ba nituen len’ erri onenac

Ya tenía noticia de este pueblo


Aitzetan beera labainca asten baguera, ibairaino goaz

Si empezamos a resbalar peñas abajo


Aitzgorri baino goragoa da mendi ori; ecach guztiac azpian arcen dituana

Se eleva por encima de la región de las tormentas


Aitzgorri baino goragoa da mendi ori; ecach guztiac azpian arcen dituana

Más alto que


Aitzgorrico goi-gailurrera igotzeco asmoetan arnas-estuca guinacela’ aurrez-aurre bilatu guenduan gure arçai cinçoa

Mientras subíamos jadeantes


Aitzgorrico goi-gailurrera igotzeco asmoetan, arnas-estuca guinacela’ Urbiaco celaia igarota laster’ aurrez-aurre bilatu guenduan gure arçai cinçoa

Nos encontramos frente a frente con


Aitzgorri-gaineco elurra baino çuriago ciraden-echeac

Más blancas que la nieve de


Aitzgorritic beguiratu’ ... eta gira guztian lepo utsa

Todo cimas en derredor


Aitzin handia hartu cion Dongaitzec Durruti-ri

Le tomó gran ventaja o delantera


Aitzin hortan’ ba dugu cerbait icusiric!

En esta temporada última


Aitzinago iragan cen eguitecoa

La cosa fue más adelante aún; no paró ahi la cosa


Aitzinagoco aste hortan etorri cen

En la semana precedente


Aitzinean duçun demborari lot çaquitza çaquizquio! Hari probecha çaquitza!

Agárrate al momento presente!


Aitzineco asteartean’ eche bat erre da, osoqui sunsitu, arratsalde betean

En plena tarde; en mitad de la tarde


Aitzineco urtetan’ ciloa anitzez handiagoa cen

Deuda o déficit


Aitzinerat, mutilac!... goi-maila jo-arte!

Hasta la cima...; hasta la victoria


Aitzinetic aingueru’ eta guibeletic ostico-emaile!...: Cer guiçon leiala!

Buenas palabras por delante, y traición por detrás


Aitz-negarra

Estalactita


Aitz-urdin... Urdina, ce colore-claseri esaten dioçute? -Urdina da’ çuri nastua

Color gris


Aitzur-lan ta gaineracoac eguiteco’ eçur-nausico mina jarcen çaiote

Se resisten a hacer trabajos duros


Aitzurquetan asi bai gogoz elce-diruaren bila; bainan non joco çuten dirua aitzurrac’ ateratzen cituzten lurpetic’ ... eçurrac

En vez de dar con dineros, lo que les salía eran huesos


Aitzurreraco ez naiz gauça,... esqueac lotsa ematen dit

Me da vergüenza mendigar


Aitzurr-ucaldica’ burua lehertu cioten

Le destrozaron la cabeza


Aiumaz deadarca egote emen-çan noicean bein; baino Pachic ez-aditu eguite emen-cion

Se hacía el sordo


Aiumaz deadarca egote emen-çan noicean bein; baino Pachic ez-aditu eguiten emen-cion

Gritaba dando alaridos


Aiuntamentuan ere’ çaratarien aldeco asco sartu da

Muchos partidarios de los agitadores


Aixa menderatuco ditugu gaztain oec lauron artean

No nos costará mucho despacharlas todas


Aixa-asco garbitu dio partidua, beste pelotari-lagunac.

Le ha ganado el otro holgadamente


Aixagatic utzi du lana

Por comodidad


Aixago ilunduco luque eriotzac egunsentico içarra’ guiçon ospatsuen icena itzali baino

Antes se extinguiría el lucero del alba


Aixe aundiac ditu

Tiene muchas comodidades


Aixe batzuc buruan sartuta, euren indarraquin arrotuta’ ecin dituen cargaac jasoten dabilz, osasuna galduteco edo eraso bategaz betico gueratuteco peligru eçagunetan

Quedar lisiados o estropeados para siempre


Aixe batzuc buruan sartuta, euren indarraquin arrotuta’ ecin dituen cargaac jasoten dabilz, osasuna galduteco edo eraso bategaz betico gueratuteco peligru eçagunetan

Envanecidos


Aixe esanac’ echera bil Aixe esanac’ norc bere caltetan ditu

Las palabras inconsideradas se vuelven contra quien las dice


Aixe gogorra dabil... Ba dirudi’ goian dagonac beera etorri bear daula

Una ventolera que parece que va a tirarlo todo abajo


Aixean minçatu da

Ha hablado con ligereza


Aixec ostu deust dirua! Beguia-leche! Arechec

Estoy cierto de ello! No me cabe duda!


Aixenecoa bota du... Orain bertan aditu deçute aixenecoa

Ha blasfemado


Aixeri citalac’ juan-da usain eguin eutsan, celacoa çan icuste-arren

Se acercó a olfatearlo


Aixeri çoli çan’ laracoa sarcen

Muy astuto para engatusar o dar el timo


Aixquirança aundiac ditu erri ontan. Adisquidança

Amistades


Aixturrac’ berorrençat: testamentu eguite-aldera, beatz-azcaçalac moztutzeco

En pago por su trabajo de escribano


Aizca bat bide gueiago balute estropadan’ çut eramango luquete burua; aizca bat lenic gueldi balira’ berdin erorico citzaien aunatua

Si hubiera sido el trayecto un tiro de piedra más largo


Aizcolari biac alcarregaz alde esatecoric eracutsi ez ebelaco’ saria bardin emon eutsen

No mostraban tener apenas diferencia


Aizcolari bien ondoan cebilçan aien aide, lagun ta auçocoric urrenac’ arroxco ta çuriqueri andietan’ aizcolarien oso adisquide cirala adieraci naian

Con fingidas zalamerías


Aizcolari bioc’ cearca beguiratu cioten alcarri: galceco çorian ceucaten lagunen dirua, echeco paquea, erritarren arrera ona, beren icen andia!... Baino etzuten etsi nai, ez etsi beia jo

Se miraron con el rabillo del ojo


Aizcolari bioc’ cearca beguiratu cioten alcarri: galceco çorian ceucaten lagunen dirua, echeco paquea, erritarren arrera ona, beren icen andia!... Baino etzuten etsi nai, ez etsi beia jo

No cejarían hasta la derrota final


Aizcolari bioc’ cearca beguiratu cioten alcarri: galceco çorian ceucaten lagunen dirua, echeco paquea erritarren arrera ona, beren icen andia!... Baino etzuten etsi nai, ez etsi beia jo a

De ellos estaba pendiente, a riesgo de perderse


Aizcolari gaztiac’ muguitu ditu çainac eta eçurrac! bere amasei egurrac moztutzeco ain dembora laburrean

Ha tenido que emplearse bien a fondo


Aizcolari uitziarra, dena den luçatuz’ oin-muturretan dabil, dun indarra bilduz, guerriz dardara, eta belaunac jocatuz

Se apoya sobre las puntas de los pies


Aizcolari uitziarra, dena den luçatuz’ oin-muturretan dabil, dun indarra bilduz, guerriz dardara, eta belaunac jocatuz

Concentrando toda su fuerza


Aizcolari uitziarra, dena den luçatuz’ oin-muturretan dabil, dun indarra bilduz, guerriz dardara, eta belaunac jocatuz

Estirándose cuanto es


Aizcora au’ ago onecoa eta goçatsua da

De buen filo y bien templada


Aizcora gora-goratan artuta’ asi jacon quinadaca

Con el hacha en alto


Aizcora hunec’ ahoa osoqui galdua du

Ha perdido por completo su filo


Aizcora oni’ acatsa eguin çaio, Puscacho bat joan çaio

Se ha mellado


Aizcora pusca orrequin joan bear al degu? Aizcora aundi orrequin

Con tan tremenda hacha


Aizcorac pago-guerrietan sartuta utziric’ echabola-aldera abiatu ciraden..., batac guerricoa lotu ta besteac cinz eguinaz

Sonarse las narices


Aizcorac pago-guerrietan sartuta utziric’ echabola-aldera abiatu ciraden... batac guerricoa lotu ta besteac cinz eguinaz

Sujetarse la faja


Aizcorac pago-guerrietan sartuta utziric’ echabola-aldera abiatu ciraden..., batac guerricoa lotu ta besteac cinz eguinaz

Clavadas en el tronco


Aizcora-jocu eguna gaur!... Leitza ta Uitzi’ elcarren bila: batac’ aunçac nai; besteac’ arceco gueiago

Busca el desquite de derrota anterior


Aizcora-jocu eguna gaur!... Leitza ta Uitzi’ elcarren bila: batac’ aunçac nai; besteac’ arceco gueiago

Busca mejorar su puntuación


Aizcora-jocu eguna gaur!... Leitza ta Uitzi’ elcarren bila: batac’ aunçac nai; besteac’ arceco gueiago

Contrincantes


Aizcora-jolasa’ bero-beroan dijoa bere bidean

Sigue su marcha en un ambiente de cálido entusiasmo


Aizcorapean galdu eban bere bicitzea

Bajo el hacha del verdugo; fue decapitado


Aizcoraren ibilcea’ Cortac ondo daqui...; baina bestetan ere amaren semiac içaqui!

Pero a todo puede haber quien gane


Aizcoraren ipurdiaz jo ta il eguin çuan; eta guero’ gurdiaren aitzequi eguin

Sacar pretexto del carro; echar la culpa al carro


Aizcorri çarrac, negura-ezquero’ urtero-urtero du: burua churi eta lainoa chapelçat

En cuanto llega el invierno


Aizcorrico aitzera nic aina ibili eguin içan balu’ icusico çuquean

Si hubiese ido por allí tantas veces como yo


Aizcorrico basuetan otsuac eta basurdac urritu ciranian’ nora-ecian guelditu ciran gure eiztariac

Sin saber qué hacer; a dónde dirigirse


Aizgorrico mendia baino aundiagoco astaqueriac boteaz ari ciran

Diciendo enormes barbaridades, disparates


Aizpa aiec ez ciran jardunac’ eta bere artean itz batzuc besteric ez çuten eguiten aiec bere izcunçan

No eran muy conversadoras


Aizpa biac eche-alde dira, oporqueta-garaia dan bidez

Están ya en casa, de vacaciones


Aizpa ezcondutic’ iru urte dira

Desde que se casó


Aizpa oe-aldetic omen du bolara ontan

Guarda cama


Aizpa orrela icusita’ goçatzen dago barrenez

Goza interiormente


Aizpac ederrac or daude, ederric eta galantic, atz ederrac eraztunez beteric...

Bien bellas y engalanadas


Aizpachua nun deçun eztaquiçula esanaz çatoz çure amaren beguien aurrera?

Y tienes cara para presentarte a tu madre diciendo que...?


Aizparen contuan umea utzita etorri cera?

Dejándola al cuidado de


Aizparequin-ez-gaineraco guztiequin ateratzen çan

Con cualquiera menos con


Aizquenengo jun dan igandean

El domingo último pasado


Aizquenez Alambratic itzuli bialdu cituztenean

Expulsar


Aizte ta biec asarratu jatzuz’ da icusgarrico berbac esançue esan dabez bata-bestiagaitic

Se han dicho unas cosas tremendas


Aiztea garbitzeagaitic’ bere burua char eguin eban...

Por justificar o inocentar a su hermana


Aiztu-ezqueroric aiztu-ezquerora içaten dan eriotza tamalgarri bat içan dogu aste onetan

De las que ocurren muy de tarde en tarde


Aja ematen badiote’ orduan arquitzen du gorputzac guiroa

Recobrar el cuerpo su temple; su bienestar


Ajaco beste seme asco içan dira’ armaetan gainen gainenecoac

Muy insignes


Ajaco çorigaitzen culpa’ dunari bota bequio: ezpaitziguten gaztiatu andic aldeguitecoric

Que huyésemos de allí


Ajaco çorigaitzen culpa’ dunari bota bequio: ezpaitziguten gaztiatu andic aldeguitecoric

Echesele la culpa a quien la tiene


Ajaco guertaera au’ salduqueri belça çala esaten çun

Que era una felonía, o negra traición


Ajola çait neri asco, orrengatic!

Bastante me importa a mí de eso!


Ajola guchi nagusi oiei’ naiz-da guc, goseac’ auspez iduqui elceac

A pesar de ver que pasamos hambre y no tenemos qué comer


Ajola guchi neri arengatic!

Bastante me importa! Bastante se me da!


Ajola içango citzaion ari Liçarragarengatic!

Bastante le importaría a él de...!


Ajola-bague çaude! Çaude lasa! Ez estutu!

No te apures por eso!


Ajolacabe orien jazquerac’ ez didate batere onic eguiten

No me hacen pizca de gracia


Ajola-guchico soldadua çanean... San Inacio

Despreocupado


Ajolaric balute’ gogor eguingo lioteque bide guztietatic

Por todos los medios


Ajuntamentuan alde nausi içatera eldu guinean’ eta lau urte onetan errico çorrai çati on bat quendu jaco

Se ha disminuido la deuda


Ajuntamentuan alde nausi içatera eldu guinean’ eta lau urte onetan errico çorrai çati on bat quendu jaco

Llegamos a ser mayoría


Ajuntamentuen batu-aldi ondoren içan çan usubiluan

Revuelo


Ajutamentuen batu-aldi ondoren içan çan usubiluan

Después de la reunión de


Al aimbatean aguertu cion bere esquer ona

Lo mejor que pudo


Al bada’ guciequin onezcoan bicitzeco aleguina eguiçute!

Haced lo posible por vivir en paz con todos


Al bada’ pasa bedi caliça au neregandic, Aita! Baina, nic-naia ez’ baina Çuc-naia bedi!

Mas no se haga mi voluntad, sino la Tuya


Al badet’ cholarte batean itzul eguinda, etorri bear det galdetzera

Haciendo una escapadita del trabajo


Al baeban’ etorrico çala; baina ecin leguiela gauça osoric esan

No podría asegurarlo


Al baldin bada’ çure esanic ez guenduque utseguin nai

No quisiéramos dejar de cumplir ninguno de tus mandatos


Al baleu’ Jaungoicoa-gazco guibel-bildurreraino eroango guinduquez. Deabruac

Nos llevaría a desconfiar de Dios


Al balituzque sinisteraci itz bacoitzean gueçur bi’ damuco luque conciencian ecin-esana bi t’ erdi

Le pesaría quedarse corto


Al çan ainean ordaindu degu’ aspalditic guendun çorra

En cuanto nos fue posible; en la medida de nuestras posibilidades


Al çan gaiean T.renecoac buru-belarri erabili du ilabete osoan’ ta an goaz ait-alaboc Bilbaoco azterquetara

La ha ejercitado a conciencia para el examen


Al çan ixilena’ bideraco prestamenac eguin cituzten

Con el mayor disimulo


Al ceçaquean becela jarri ondoren’ Peilori ecarri cizquion bersoac, eta onec ichuraz janci

Arreglar, poner en forma


Al citun janciric apainenaquin

Con los vestidos más elegantes que pudo


Al çuanac al çuan estalpera igues eguin çuten

Cada uno se refugió donde pudo


Al çuen lenena eraman cion, berac escatu çuena

Con la mayor prontitud


Al çuten ixilena iriqui naiean’ aleguinac eguiten cebilçan bart atean

Con el mayor sigilo posible


Al daben gueien etorri daitecela...!

Los más que puedan; cuantos puedan


Al daben guinoan lanean dabilena

En la medida de lo posible


Al daben guztia eguingo dabe, legueen azpitic urten-baric’ gure escubide areec osoro bereganatzeco

Sin salirse de la legalidad


Al dabenac’ al dabena emoten dau: arrautza-lucaincac edo dirua... Dirua naien içaten dabe mutilac. Santa Agueda-cantariac

Cada uno da lo que puede


Al dabenac’ al dabena emoten dau: arrautza-lucaincac edo dirua... Dirua naien içaten dabe mutilac. Santa Agueda-cantariac

Prefieren el dinero


Al dabenac daguiala! Lagungarri guichi ta gogoa-ilgarri asco daucat’ orretaraco bideac artuteco

Mucho motivo de desaliento


Al dabenic çamaric guichien emoten dautse

Les imponen la menor carga posible


Al daianac al daiana eguitera jocatzen badoçu’ neuc-be al deutsut eguin neuc daquidana; ta eguingo deutsut

Si no vamos a seguir otra norma que la de la fuerza o del capricho; si vamos a la lucha libre


Al daianac’ al daiana!... Norberari gogoac emoten dautsona

Que haga cada uno lo que le dé la gana


Al daigun guinoan lagunduco deutsagu

En la medida de lo posible


Al daigun guinoan lan eguingo dogu; ta gure aleguina baino çuen guraria andiagoa bada’ parcatu!

A la medida de nuestras posibilidades


Al dala’ caso guchi eguiten diot

En lo posible


Al dan azcarren aldeguin çaçu nere beguien bixtatic!

Márchate de aquí inmediatamente!


Al dan becela eguin bearco!... Nolaco ordu’ alaco meça, jaun apeça, -naparrac diotena

Acomodarse a las circunstancias; no todos los tiempos son iguales


Al dan eta guichiena artu bear da

Lo menos posible


Al dan gaiean saiatzen dira, gureac ere

Hacen lo que buenamente pueden


Al dan guciac biribilatu bear degu elcargana

Unirnos


Al dan guciac biribilatu bear degu elcargana

El mayor número posible


Al dan leenen eguin deçatela!

Cuanto antes


Al dan maicena ecarri ditzagun gogora!...

Con la mayor frecuencia posible


Al dan ugariena etorri! gure jaira

Venid cuantos más mejor


Al danic ezcutuen ibilten gara gure genteari laguncen; echeetara-be’ bacochari bere çorrochoa, lagunen neurriz emoten jaco

Según el número de sus familiares


Al danic ezcutuen ibilten gara gure genteari laguncen; echeetara-be’ bacochari bere çorrochoa, lagunen neurriz emoten jaco

Con el mayor disimulo o discreción posible


Al danic gueien bildu bear degu jai ortara

Debemos acudir el mayor número posible


Al dedainoan eman diçutet guipuzcoar aundi onen condaira eusqueraz

En la medida que me ha sido posible


Al dedan artean’ jan-gabe egongo naiz

Mientras pueda


Al dedanez’ arçaiaren eguimbidea Çurequico dala aguertu nai nuque. Lagun çaiaçu Cerorrec, Jesus!

Según mis posibilidades


Al dedanez’ arçaiaren eguimbidea Çurequico dala aguertu nai nuque. Lagun çaiaçu Cerorrec, Jesus!

Te cuadra o incumbe


Al deguneraino, gueiegui buruac estutu-bague’ modu onean gure pecatuac gogora ecarteco aguincen digu Jangoicoac

Sin cansar o prensar demasiado la cabeza; sin atormentarse


Al dena’ itsasoan den arrairic oberena

Nadie está obligado a hacer más de lo que puede


Al denean’ al dena, eta al ditequean beçala

Se hace lo que se puede y como se puede


Al ditequeanic berdinen eguin deçagun’ izquetan desberdin gueranoc

Lo más uniformemente posible


Al doçuenic ondoen eguiçu

Lo mejor que puedas


Al dogun bide guztietatic lagunduco deutsogu

Por todos los medios posibles


Al dogun guinoan lagunduco deutsogu

En lo que podamos


Al dunac aal dun-beste’ gucioc cerbait lagundu!

Cada cual con su óbolo


Al duten leiaz ospatu dute’ Garaci Guerriederren eguna

Celebrar con el mayor esmero posible


Al dutena eguiterat lotu dire

Se han comprometido a


Al eban ainean lagunceco usteaz urreratu jacon

En la medida de lo posible


Al eban guichienetan etorten çan ona

Lo menos posible


Al eban guztia balcitu eban, besteen aldea

Denigró cuanto pudo a la parte contraria


Al ebanean ucondoa goitic erabilten çalea çan

Le gustaba empinar el codo


Al ebanic arinen contau eutsan, jaçorico guztia

Tan pronto como pudo


Al guciac eguinda ere’ erraz erorico guera utseguite ascotan

Aun haciendo todos los posibles


Al guciac eguinda ere’ erraz erorico guera utseguite ascotan

Caer en faltas


Al gucitan etorcen çan

Todas las veces que podía


Al içanez’ garbitu daieçala aimbat lasterren’ euren euspenaren contuac!

Liquidar, pagar la cuenta de su suscripción a la revista


Al nuun çocoenean sarcen ninçan eliçan; inorc ez icusteagatic

En la parte más oculta


Ala aita, ala ama... icen horien ederra! Sortu eta lehen-solasac’ Aita! Ama ditu haurrac

Qué palabras tan hermosas!


Ala baçan’ ala çala ba!

Pues demos que así fuera; concedamos que sea verdad lo que dices


Ala baçan edo ezpaçan’ sartu dedila calabaçan

Colorín colorao... .-Terminación usual de los cuentos populares


Ala baçan, ezpaçan’ Bitorico plaçan, sagu-xarra dançan

Fórmula ritual de terminar la narración de un cuento


Ala bada’ içain çara çorionean jaioa... Eta guero cerucoa. An dacusagula bioc elcar! beti gucian

Que allí nos vemos por siempre!


Ala bada’ içain çara çorionean jaioa... eta guero cerucoa. An dacusagula bioc elcar! beti gucian

Dichoso de ti si...!


Ala baita çure aholquia aholcua ezti, Jauna!

Qué dulce es tu voz o llamada!


Ala baldin bada’ oitura eder baten jabe cera

No es mala costumbre la tuya


Ala balitz beinçat’ min duenac eutsi deiola esango niquen

Al que le pica, que se aguante


Ala bear çun, apaiz jauna! Cer nai du, neri guertatu çaidana baino gueiago?... Umeac gaitzcorrac, aulac içatea’ ta umeçurz goizcho utzi-bearra!... Gogorra da!

Puede concebir Vd. mayor infortunio?... Es muy triste!


Ala bear çun, apaiz jauna! Cer nai du, neri guertatu çaidana baino gueiago?... Umeac gaitzcorrac, aulac içatea’ ta umeçurz goizcho utzi-bearra...! Gogorra da!

Así tenía que ser! Qué desgracia!


Ala bear çun, apaiz jauna! Cer nai du, neri guertatu çaidana baino gueiago?... Umeac gaitzcorrac, aulac içatea’ ta umeçurz goizcho utzi-bearra!... Gogorra da!

Hijos enfermizos, enclenques


Ala bear eta, topatu cituan senarraren amar errealac

Por suerte. ? Por fin quiso la fortuna que encontrase


Ala bear, numbait!

Así tendría que ser! Paciencia!- Resignación!


Ala bear ta... ara beste oztopoa: saietsetic bi miquelete!... Bere bururic ecin gorde’ eta aitortu eguin bear!

En esto


Ala bear ta... ara beste oztopoa: saitsetic bi miquelete!... Bere bururic ecin gorde’ eta aitortu eguin bear!

Imposible disimular o ocultarse


Ala bear-baçan ez-baçan’ aurrac etzuan gau gucian chintic eguin

Se estuvo enteramente sosegado; no lloró


Ala bear-baçan ez-baçan’ aurrac etzuan gau gucian chintic eguin

El hecho es que...; sea como sea


Ala bearco çan ta, osaguilea elexan icusi eban; eta meçatic urten arte’ nasai ez egoan

Ya no tuvo sosiego hasta


Ala bearco çan ta, osaguilea elexan icusi eban; eta meçatic urten arte’ nasai ez egoan

Dio la casualidad de que


Ala bearco çan-da’ ichasoaren munan aurquitzen ciran biac udaco goiz baten

Dio la casualidad de que


Ala bear-da’ jabea ere jo ta quea asto-bila cebilen inguru artan

Andaba afanoso en busca de su asno


Ala bear-da’ jabea ere jo ta quea asto-bila cebilen inguru artan

Por singular coincidencia


Ala bearrez, edo Jaincoac naita’ an bertan aguercen da medicu jaquinsu ta cinço bat

Providencialmente


Ala bearric’ an sortu çan nombaitic ere Marcos, eta onec jaso çuen lurretic

Allí apareció quién sabe cómo


Ala bearric’ an sortu çan nombaitic ere Marcos, eta onec jaso çuen lurretic

Por suerte


Ala bear-ta’ beste lagun bat aguertu citzaien eztaquit nundic

Por suerte ? Por casualidad ?


Ala berez, nola Eliçaren bidez aracutsi dizquigu

Tanto por sí mismo como por medio de su Iglesia


Ala bici gaitecen, ala hil gaitecen’ Jaincoarenac gare

Ya vivamos, ya muramos


Ala bicitzan, nola eriotzan’ Jaincoari daquiola beti gloria!

Dios sea siempre glorificado!


Ala çabaldu dute contua, eta an eztu inorc sinisten gueçurretan dabilçanic

No cree nadie que estén mintiendo. Nadie pone en duda su buena fe


Ala çan edo ezpaçan’ nun-nai lecutic ba çan çauritutaco gende

De todas partes venía afluencia de heridos


Ala cequin esaten gure echecoandreac

Así solía decir


Ala ceruac’ urcatuco neunque’ ume onen ule bacar bateri icutu baino eguingo ez leuquiona

Viven los cielos! Voto al cielo!


Ala Cerura noala’ ... neroni ere onembeste costa çat...

Te lo juro por mi alma


Ala cion andre gaxoac’ diru-bila eche gucia goicoaz-beera cebilquin bitartean

Mientras revolvía toda la casa de arriba abajo


Ala ciran berriac

Eso es lo que contaban


Ala ciran berriac

Eso es lo que contaban


Ala contuac’ joan da joan da joan...’ Erregueren uri nagusira irichi dira bost lagunoc

Así las cosas


Ala çordun bainaiz, Jauna, çure alderat!

Cuánta gratitud te debo, Señor!


Ala çori gaiztoan’ chit sarritaco gauça da ori

Por desgracia es cosa muy frecuente


Ala çorigaitzean, utzi içan diegu gueren errian aguincen’ eta gure jostaqueta gaitzic-gabecoac aienaturic icusten ditugu

En mala hora


Ala çorigaztoan’ chit sarritaco gauça da ori

Por desgracia


Ala çorionean’ Jaungoicoaren beldur santuan aci ninduen

Por suerte; afortunadamente


Ala çu!

Bravo! Enhorabuena! Viva tú!


Ala çun asmo’ baino uts-eman çun asmo onec

Fracasó, salió fallido su proyecto


Ala da beguiaz ta eguiaz justuen eriotza: gorputzeco carcela iluneti libratu’ ta ceruco atea erdiz-erdi idiquitzea

Abrirse de par en par


Ala da beguiaz ta eguiaz justuen eriotza: gorputzeco carcela iluneti libratu’ ta ceruco atea erdiz-erdi idiquitzea

Realmente; con toda verdad; en realidad de verdad


Ala dala ez dala nindagon

Estaba dudando si era o no verdad


Ala dio Aita Basabec bere liburuan, eta çucen ala ere! Bat-batean eriotzac joco gaituen ere ez daquigu-ta, erne bici bear du cristauac

Y muy juiciosamente por cierto


Ala dio Aita Basabec bere liburuan, eta çucen ala-re! Bat-batean eriotzac joco gaituen ere ez daquigu-ta, erne bici bear cristauac

No sabemos si la muerte nos asaltará de repente


Ala dio aitonac malcoz beguitatic beera

Llorando a lágrima viva


Ala dio far-irudian

Sonriente


Ala dio gure mutilac, au aditzean:... Orra ao batean bi mingain...!

Salta entonces... Dice


Ala dio gure mutilac, au aditzean: Orra ao batean bi mingain...!

Doblez: decir lo contrario que dijo antes o a otro


Ala dio itzic-itz esan çar batec

Así reza el refrán, textualmente


Ala dio Luisac, suac arturic eta socorra joaz, ingurucoen parre-algarac ençutean, -Jolaseraco gogoaren biçarra daucaçute...!

Se ve que tenéis gana de bromas


Ala dio Luisac, suac arturic eta socorra joaz, ingurucoen parre-algarac ençutean: -Jolaseraco gogoaren biçarra daucaçute...!

Irritada


Ala dio orduan lucainca arec, au ençutean: Certan ez au len esan neri?

El majadero de él


Ala diote batzuc... Ez da gauça jaquinic

No se sabe a ciencia cierta


Ala diote daquitenac... .-Daquitenac ez: besteren agotic ari diranac

Los que hablan de oídas


Ala dirade...- berritic cion poz aundian

Repetía con gran gozo


Ala diranac aitorceco’ guc ez degu bear lotsican

No debemos avergonzarnos en


Ala diranac aitorceco’ guc ez degu bear lotsican

Para reconocer la verdad


Ala edo-ola’ chabolara eldu naiz

Aunque trabajosamente


Ala eguin baleu’ oba!... Naaste ta cer-esan guichiago!

Menos jaleo y menos habladurías


Ala eguin bear guenduque beti: besteric içango liçaque gure bicitza

Muy otra sería


Ala eguin det’ eta poz andiaz igaro çat orduren bat aiequin izquetan

Se me ha pasado muy a gusto cosa de una hora


Ala eguin du, baina ez daquit ote dabilen arraçoi-bide onean...: pensa leçaque non eta nola ibilico dan lanean

Ya puede andarse con tiento y mirar lo que hace


Ala eguin du, baina ez daquit ote dabilen arraçoi-bide onean...: pensa leçaque non eta nola ibilico dan lanean

No sé si ha hecho bien sus cálculos...; si le saldrán bien las cuentas


Ala eguin eban nescatileac’ eta içar eder bat sortu sacon becoquian... Çacon citzaion

Le salió en la frente


Ala eguingo çuten’ Santa-Crucec bere eguiteco aietaco bat eguin ezpalu

Si no hubiera hecho una de las suyas


Ala eguingo nuque berriz ere, batere estutu-gabe: eldu besotic’ eta itz bi belarrira esanda bialdu andic

Con toda tranquilidad... sin pasar ningún mal rato


Ala egun bat, eta ala bestea’ euriric ez baçan beinepein

Y así un día y otro


Ala ere’ bizcor bici da an Euscara, gure aldean icusten ez den beçala

Tiene allí vida robusta


Ala ere’ ez dut errateco utzico

No dejaré de decirlo


Ala ere gaitzerdi, Guipuzcoaren gaurco negarra!

Menos mal! Aún podía haber sido mayor desgracia o adversidad


Ala ere’ niganaco abian Jaun andi au!

Deseoso de venir a mí


Ala erran çuen gueroco batean Jesus-ec; eta itzic atera-gabe’ au bera dio orain ere

Sin ruido de palabras


Ala erran çuen gueroco batean Jesus-ec; eta itzic atera-gabe’ au bera dio orain ere

Poco después


Ala esan cidan atzenic

Por último como última respuesta


Ala esan çuan..., eta ambat litzaque!

Y ojalá no haya sido cosa peor...! Menos mal...!


Ala esan diçue menturaz cein batzuec... Baina ez sinistu! Leen leengoac guera gu

Ciertos individuos


Ala esan die, negar da garraxi, gurasoai: Ni arequin gueiago ecin neique bici

Entre lloros y gritos


Ala esan nion nere buruari, ori icusiric; eta ez ninçan nere buruz oso urruti ibili

No anduve desacertado en mi conjetura


Ala esaten eben anchina, ta anchina andi-bagaric’ euscaldun guztiac

Y no tan antiguamente


Ala etorri citzaitan belarritara

Así he oído decir


Ala’ Eusquera bide batez edercen ta ugaritzen da

Al propio tiempo


Ala ez içatera’ doiacua minça! Doicua

No digas sino lo preciso


Ala ezbearra!... Eztago orrembesterainoco eramanic

Qué contratiempo!


Ala ezbearra!... Eztago orrembesterainoco eramanic

No se puede aguantar


Ala eztan becela, balitz ere eguia

Si como es falso fuera verdad


Ala eztan gauçaric eztet ecer esan

No exagero en lo que voy diciendo


Ala guciz ere’ ba çuan arança çorrozcho bat biotzean

Llevaba clavada una espinita en el alma


Ala guertatuco çala, esan cigun; baita ondorenac arec esan becela guertatu ere!

Y los hechos dieron razón a su pronóstico


Ala guiçonac eta ala andrac’ escubide bardinac ditue gaur leguearen aurrean

Tanto el hombre como la mujer


Ala herioa motz!... Ala gure çoratuac!

Qué dura es la muerte!... Qué insensatos somos!


Ala içan beite!

Así sea!


Ala içan ezpaliz’ jabeturic cegoen, dagoen orduraco, gutaz eta gure gauça guciez’ etsaia

Para estas fechas, para ahora; ya


Ala içatera’ eguin du nereac!

Estoy perdido!


Ala irauten due batzuec urte osoetan, sarri confesatuagatic obetasun-gabe

Sin enmienda; sin mejora de vida


Ala itz neurtu nola larrietan’ euscaraz eguindaco edocein lan

Lo mismo en verso que en prosa


Ala itz-eman omen cien. Baino egunac joan, egunac etorri’ ta nere eriotzaco sentenciric etzun atzeratu

Pasaron días y más días


Ala itz-eman omen cien. Baino egunac joan, egunac etorri’ ta nere eriotzaco sentenciric etzun atzeratu

Prometer


Ala moducoac içango ciran nosqui

Mediocres


Ala, mutil!... Bat, bi ta... iru! Emon oinai!

Corre!


Ala nai deçuten-ezquero’ saiatuco naiz laburr-ancean lan orren berri ematen

Brevemente


Ala nengoala’ ... ate-soinua! Anaia: cer nuen galdez

En esto... me llaman a la puerta


Ala ni!... ez dudala nahi gaixtaguinaren heriotzea!

Juro por mi nombre que


Ala seguitu çuen oitura orrec eunca urte batzuen bitartean

Por espacio de varios siglos


Ala ta onela’ bacoitzac esaten çuen bere iritzia gure guiçon orren guertaeraz

En este sentido o en el otro


Ala uste çuun..., baina oquer jo cion cucuac

Le salió mal la cuenta


Ala-ala çatoz...; ala-alaco eguraldia autu doçu

Vienes oportunísimamente.- Un tiempo oportunísimo


Alaba bacarra ezconçaca gueldituta, bere odoletic Mesias sorceco uste gucia galceac atsecabe andia ematen cion

Quedando célibe


Alaba bat euqui neban bi ilabetean, eliçacoac eraguinda

Sacramentada


Alaba bat euqui neban bi ilabetean’ eliçacoac eraguinda

Sacramentada


Alaba bat ta beren ancecoa çuten, Jaincoaren bildur guchico guraso aiec; gurasoac nolacoac’ umeac alacoac. Chit ardura-gabe ta bere erara aci çuten

A su capricho o antojo


Alaba bat ta beren ancecoa çuten, Jaincoaren bildur guchico guraso aiec; gurasoac nolacoac’ umeac alacoac. Chit ardura-gabe ta bere erara aci çuten

De tales padres, tales hijos


Alaba berriz eçur ta mami aberçalea dute

Hasta las uñas, en cuerpo y alma


Alaba’ beti bere burua apaincen cebilen, amaren esanac eguin-gabe

Descuidando las órdenes de su madre


Alaba’ campotic etorrita becela jarcen çaio echeco lanetan laguncen ez

No ayuda en los quehaceres, parece una extraña


Alaba dançaria, ibai içoztu batera erori’ eta ormac lepoa ebaqui cion

Una costra de hielo le cortó el cuello


Alaba’ deabruac artua ceucan

Poseída del demonio


Alaba ederra eguin çuen amac’ guiçajo-au engainatzeco!

Habráse visto, la fulana!


Alaba eguin çuen ondoco

La dejó como heredera


Alaba ezcomberriac cer dio?... -Berri onac, ustez: subeac sugueac coxc eguin diola ta... aurrera!

N.B. Eufemismo para dar a entender que se ha puesto en estado


Alaba ezcont-eçac nahi duenean; semea’ ordu denean

Casa a tu hija en cuanto ella quiera; y al hijo cuando convenga


Alaba gaur gaubean icusi-baguetanic’ amac içango ez luque onic

No hallaría sosiego


Alaba gaztena an cegon’ su-ondotic asco quendu-gabe

Sin apartarse mucho del fogón


Alaba guciençaco, çuen echeac çoco guchi ta ogui guchiago badu’ ... eztitzaçuela beinçat beren contura utzi!

No dejarlas a su arbitrio, sin control


Alaba guciençaco, çuen echeac çoco guchi ta ogui guchiago badu’ eztitzaçuela beinçat beren contra utzi!

Poco espacio y menos pan


Alaba: gure aitarequin burutzeric etzegon’ eta Ameriquetara joango gaitun

No hay manera de soportarle


Alaba Mainaxi ere’ bialdu çuen chit laister; beinçat chitaric atera baino leenago

Antes de tener hijos...; antes de que tuviera familia


Alaba maiteari lepotic elcen cion Catalin-ec, il-çoricoac bicitzari becela eusten cion

Como el agonizante a la vida


Alaba sori denean ezconceco’ ez da errex beiratzeco

Cuando a la hija le llega la edad de casarse, es difícil vigilarla


Alabac guchi erançuten cion; ez aserre cegolaco’ baicic burua quixcalcen ceucalaco

Le ardía la cabeza...; estaba desconcertada sin saber a qué decidirse


Alabacho bat bacarra degu, goxo-goxotan acita

Criada con el mayor regalo


Alabaderecoa içan bear du

Mediocre, de poco valor


Alaba-eçaçu, Maria, beti Jaincoa’ gure ordean!

En nuestro nombre; haciendo nuestras veces


Alabaren çai’ erre-bearrean ceuden basarrian

Estaban en brasas; impacientes


Alabarengatic içan ez balitz’ aldi bateraco ba ceuden

Así habrían permanecido quién sabe cuánto rato


Alabaz’ Ubidecoa naz

Nací en Ubidea


Alabaz-bere, neure maitea’ Euscalerricoa çara

Eres vasca también de nacimiento


Alabea daucat, primeran ibiltera eguinda dagoana

Acostumbrada a viajar siempre en primera


Alabeac ez eban ecetaraco gogoric eracutsi

Mostrarse apática


Alabeac ixilchuric esan eutsan

En voz baja, disimuladamente


Alabearen tajua icusi ebanic arrezquero’ guztizco gogo-ilunaz ebilen Masima

Desde que había visto el estado de salud de su hija


Alabeari’ goiça luce erichon

Se le hacía larga la mañana. Se aburría


Alabearra çan ba gucia!

Qué fatalidad!... Qué triste coincidencia!


Alabearra içan çan’ baquetan bici guinan erritic betico urten-bearra

Fue el destino


Ala-bearrac’ ala guertatu

Fatalidad!... Qué se le va a hacer!


Alabearrari’ ecin alde!

Imposible eludir la necesidad o el azar


Alabearrari ecin aldeguin!... Ondo alare!

Qué verdad!


Alabearrari ecin aldeguin!... Ondo alare!

Imposible eludir el destino


Ala-bearrez, edo Jaincoac naita’ an bertan aguercen da medicu jaquinsu ta cinço bat

Por suerte


Alabearrez’ Guenovevaren basaunça bera çan

Dio la casualidad de que


Alabearrez’ sacan bat cegoan tartean...; eta bearric!

Y gracias a eso nos libramos


Ala-bear-ta taraman sartu guinan gu ere...; bestelan’ betico ondatuac gueunden, içan degun su orrequin

Afortunadamente ingresamos en la hermandad de socorros


Alabia al doçu albuan daruaçun nescach eder ori? -Jangoicuac alan gura-ta’ neuc eguina dot erdija beinipein’ ... Jangoicuac bedeincaturic, San Antonioc gogortuco al dau!...

Con la bendición de Dios, San Antonio la conserve sana!


Ala-biarrez’ osasunaquin urten çan ibaitic; eztaucagu guero ecer içan eban barriric

No tenemos noticias de que le pasase nada


Alaco animari’ Jauna sarri arcearequin’ etzaio gosea gueituco, ta bai gogo-betea

Lo que sí se le aumentará es el hastío


Alaco arraçoi mina emanda utzi ninun

Desplante, salida insolente


Alaco arri-garaua jaso laiqueala besagainera’ sinisteac-be lanac ditu

Semejante piedra


Alaco asarre-aldietan’ odolac sututen dira ta çanac tiratuten

Se enciende la sangre


Alaco aundiçu liberal batengana jo çuten

Acudieron a cierto magnate, a cierto jerifalte


Alaco barbançu-ale maloac ciran, orain-urrena ecarritacoac!

Qué garbanzos más rollizos...!


Alaco barrempe ederra ceucan! Ez guendun il bear oraindic oilo au!

Qué cargado traía el ovario!


Alaco baserri batean ots-eguin çuten

En cierto caserío


Alaco batean, Agustinec arnasa artu’ eta esan cion: -Cergatic ez orain bertatic?

Después de respirar profundamente


Alaco batean’ aice-bolara batec jo çuan atarian

Sopló una ráfaga de viento


Alaco batean’ basurdea çucenic esira!

Viene derecho al seto


Alaco batean’ beste arçai-lagunac arrapatu nindun atzetic: Aiçac, moteil, çuen aita il dalazcoa aditu diat... Au lana! au lana!

Que si ha muerto vuestro padre


Alaco batean’ eldu çan

Por fin, después de mucho hacerse esperar


Alaco batean’ etorri dira urac bere bidera!

Por fin las aguas han vuelto a su cauce... han vuelto las cosas a su curso natural


Alaco batean’ ez atzera ta ez aurrera guelditu omen citzaion astoa

Se le quedó parado


Alaco batean’ ez nora eta ez ara beguietatic galdu citzaion, mutil chiqui hura

Se le desapareció, no supo cómo ni por donde


Alaco batean’ gurdi biac saietsez saiets’ urrats bat alde escas dute

Se acercan de costado, sin un paso siquiera de ventaja


Alaco batean’ irichi emen-çan apaiça ez nundic eta ez andic’ janci guztiac elurrez çuri-çuri cituala

Como por encanto; de improviso


Alaco batean’ logaleac echecoandrea menderatu’ ta suaren ondoan lo guelditu çan

Vencida por el sueño


Alaco bateen mendiin, urrutiin, çaunca-otsa çalazcoa edo etzalazcoa aditze emen-çan

Un si es no es rumor de ladrido


Alaco baten’ alabeaz mosu ta cirrica icusi eban suingueia

Flirteando


Alaco baten, arçain-agurea çutundu çan’ eta adi-adi beguira jarri gajacoçan...

Nos quedamos suspensos mirándole


Alaco baten atertu dau’ baina ichurea ez luceraco

Pero al parecer no para mucho rato


Alaco baten çardendu dau bere burua’ otzanduta umil-umilic egoanac

Se ha erguido


Alaco baten’ etsi-etsian juan çan, abixadia artuta, nesquiagana

Se fue decidido a donde la muchacha


Alaco baten, goizchuago bazcaldu, etzaldichu edo locuxume bat eguinda’ capechu bat arcera urten neban

Después de echar una cabezadita o siestecita


Alaco baten’ gueldiroca abijau çan trena

Arrancó pausadamente


Alaco baten’ ilargui betea, inozco arguien, aguertu çan

Más reluciente que nunca


Alaco baten’ iru asto chiqui aguertu cirean Ascao-caletic’ lepoco estalqui erdi-gorri, erdi-arreacaz icusgarrian apainduac

Vistosamente adornados


Alaco baten’ isil-samurtu cirean guztiac

Se acallaron bastante las voces


Alaco baten’ jasoten dau burua gora

Alza la cabeza


Alaco baten’ jasoten dau burua gora

En una de estas...; de pronto


Alaco baten’ Malenchori quinuca ta gueieguizqueriac esaten ere somatu çuan mutila

Lo sorprendió diciendo palabras atrevidas a la muchacha


Alaco baten, nere colcoraco... nojan Güeines-era esan-da’ emen naz gaur

Habiéndome dicho a mí mismo


Alaco baten’ nesqueac birao eguiten deutsa, oratu deutsan mutilari’ orducoa ia guztizcoa dalaco

Porque aquello ya se pasa de la raya


Alaco baten odeiac joten dau, trumoi-otsac dardara eraguiten dautsa eche ta bazter danai; chimista eta arri-urtica’ goia beera datorrela dirudi

Estalla la tormenta


Alaco baten odeiac joten dau, trumoi-otsac dardara eraguiten dautsa eche ta bazter danai; chimista eta arri-urtica’ goia beera datorrela dirudi

No parece sino que el cielo se viene abajo


Alaco baten’ porra-cirie gueiegui trungon sartu’ eta inundi inora ecin atararic emen-cebilcen

No podían sacarla en ninguna manera


Alaco batez’ jo ta artu digu mendi-gaina lainoac; eta an ciraden contuac’ ... jaquinic etsaiac urruti etzebilçala

De repente nos ha invadido la cima la niebla


Alaco batez’ luceagoco egaldicho batez ezcutatuco çaio gal-eperra eiztariari

Dando un vuelecito más largo


Alaco batez’ nesca-mutil bien beguiac bilatzen dira elcarrequin

Se encuentran sus miradas


Alaco batez’ Petiric Pierres asarrez il du calica; Erroncari ta Biarno’ ontatic asi ciran elcarr-ilca

De aquí comenzaron las muertes entre unos y otros


Alaco batez’ Petiric Pierres asarrez il du calica; Erroncari ta Biarno’ ontatic asi ciran elcarr-ilca

Le dio muerte enfurecido


Alaco batzarretara’ berac naita dijoacen gazteac

Diversiones nocturnas


Alaco batzarretara’ berac naita dijoacen gazteac

Por propia iniciativa


Alaco betetasun bat ematen dit fruta orrec!

Me empalaga


Alaco biçarra daucan guiçonarequin calera joatea ere’ lotsa da

Da vergüenza


Alaco bici-bici asi du... ta dagoaneco atertu?

Ya tan pronto?


Alaco bici-bici asi du... ta dagoaneco atertu?

Llover de veras, con fuerza


Alaco bicimoduz oso aspertuta’ aguin quencen asi çan, morroi bat artuta

Empezó a extraer muelas; se puso de dentista


Alaco bide arguizcoa beguien aurretic quencen badegu’ ichuca ibili bearco degu

Andar a ciegas


Alaco çaldiric!... Eneban sinistuco’ inoc esan baleust. Bauque arec’ indarra baino eztana!

Qué fuerza tan descomunal la de aquellos caballos!


Alaco calteac eguinagatic’ inorc eztio langa gogorric jarcen galguiro-ecarçaile orri!

Ponerle vallas, trabas; impedirle la entrada


Alaco cençu ederrean pasa çun atzoco eguna; guerora lotu çan baino

Volvió a su postración


Alaco cençu ederrean pasa çun atzoco eguna; guerora lotu çan baino

Pasó el día bonitamente el enfermo; con la cabeza despejada


Alaco cençu ederrean pasa çun atzoco eguna; guerora lotu çan baino... Gaixo çuenac.

Si bien al final, o luego


Alaco choria nor dan baldin banequi’ laster eguingo leusquit munduco aldia

Pronto lo mandaría al otro mundo


Alaco cingurina ta quisqui-misquia da andereino ori

Susceptible y quisquillosa


Alaco edadea jo’ ... ta eusqueraz itz bat ecin aditu!

Habiendo alcanzado semejante edad


Alaco ederqui ceuden lengo toquian; alcarren-gainca-xeago egon bear içatea, danez ere

A lo sumo; todo lo más; si es caso


Alaco ederqui ceuden lengo toquian; alcarren-gainca-xeago egon bear içatea, danez ere

Un tanto más apretujados, amontonados


Alaco ederqui pasa çun eguna, baina lotu çan gaueraco

Volver a su estado de postración el enfermo


Alaco edo olaco, aurpeguiz icusi badegu’ bete-betean esango degu baietz: eçagutzen degula

Diremos rotundamente que sí; resueltamente


Alaco eguna’ egun esquergarria da ni beçalacoençat

Día merecedor de gratitud


Alaco egunetan’ egunari berea emon bear içaten jaco

Hay que permitirse un extraordinario...; hay que honrar el día


Alaco egunetan onelaco pesta dute; beste lecuan au ta ori eguin bear dute

Tal día... En tal sitio... N.B. Demostrativos indeterminados en una narración hipotética


Alaco emacumeen lan-ondoetara joaten diran mutilac

Diversiones equívocas de las veladas o saraos


Alaco estura larrian cer eguin?

En semejante apuro


Alaco estutasunean, cer ez da eguin oi?

Qué no se hace en tales apuros?


Alaco ez-nai bat dauquee eusqueraz ondo itzeguiteco’ nere errico gazteec

Cierta resistencia. Se muestran más bien reacios a


Alaco festac campoco gendearequin... eta on gueigo echean eman bear ez!

Y no saber ser más comprensivo en casa!


Alaco gaitz-uste gabe’ beste alde batean cebilen Alejandro, une artan

Sin sospechar cosa semejante


Alaco gauça bat ez bideratzeco... cer ibili cerate?

En qué habéis estado pensando?


Alaco gauça bat ez bideratzeco... cer ibili cerate?

Para no poner en claro


Alaco gauça batec eguiten dit barrunean pil-pil, cerbait gueiago nai baluque becela

Algo que me está haciendo cosquillas por dentro, haciendo títeres en el estómago


Alaco gauça belz bat jarri ciguten aurreco aldean; ta an gueunden, elcarren lotsaz becela, edari-genero ura cer çan somatzeco, batec edo bestec usai eguin gueniolaric

Encogidos


Alaco gauça belz bat jarri ciguten aurreco aldean; ta an gueunden, elcarren lotsaz becela, edari-genero ura cer çan somatzeco, batec edo bestec usai eguin gueniolaric

Nos sirvieron a la mesa


Alaco gauça goitsuac erraçoiagaz ondotu ta neurtu gura dabeenac’ eraçoeti campora urten dabee

Ahondar y medir


Alaco gauça macurrac eguin ondoan’ Testamentu Berrico Sacramentua begui gorriz ecusten dutenac

Mirar con descaro, con ojos atrevidos


Alaco gauçac ecin eraman citun: Euscalduna ua ere! ta Fueroena ençutean’ su ta gar eguiten citzaion biotza

Al fin y al cabo, Vasco!


Alaco gauçac ecin eraman citun: Euscalduna ua ere! ta Fueroena ençutean’ su ta gar eguiten citzaion biotza

Se exaltaba, se inflamaba


Alaco goiz ederric ez dot icusi’ icusi-arren amaica

Por muchas que tenga vistas


Alaco gosea cenduala... ta, ez dioçu ba acats saio aundiric eguin oguiari!

Poco se conoce en la merma que le has hecho al pan... Bien poco has comido!


Alaco guiçabide doilorra icusita’ aserre biciac artu’ eta ostera çorduna bere aurrera deitu çuen

Tan ruin comportamiento


Alaco guiçon esturic ez dot bician icusi

Semejante persona nerviosa


Alaco guiçon jator guchi gure artean...! Bear aimbeste ez beinçat!

No al menos tantos como fueran menester


Alaco guiçonari ere negar eguiten çaio

Se siente la muerte de un hombre así


Alaco guraso berdesca ta elçaqueac’ edoceinegaz ta edocein modutan ezconduco dau umea

Padres ligeros, frívolos, no maduros


Alaco interesaren jabe içatera’ neronec jarrico nuun osoric

Habría invertido en ello todo ese dinero


Alaco istilua jo’ ... ta, ecer ezpalitz becela guero?

Armar semejante escándalo


Alaco jai-eguarteetan’ jostatzera becela oi-dijoaz gazteac carobi-aldera, lagunceco aitzaquiaz

Mañanas de días festivos


Alaco lanaren jabe eguin nindutelaric’ beraren bete-bearrac asco eracutsi cidan

Desde que cargaron sobre mí aquella responsabilidad


Alaco landaren surrioan dago. Alaco soroaz jabetu naiez

Le tiene echado el ojo...; lo desearía para sí


Alaco lanetan ez nuela inoiz eguin, adieraci nion; bestelaco çurguinçan’ cerbait aurreratua ninçala: guiçonari etzitzaion esan etzan gaucic

No se le dijo nada falso; no se le mintió


Alaco liburu ederra’ çulo-çulotic sartu bear citzaioquen erriari

Debería metérselo a la viva fuerza; hasta hacérselo adquirir


Alaco licharreriren bat jan içan det bein edo bestetan

Alguna que otra golosina


Alaco lur goçatuan artoa içango da’ jorratu ezta ere

Aunque no se escarde


Alaco madari udare ederrac’ erdi-sari eguinda bota ditu!

Como desperdicios


Alaco marcharican çuanic erbiac’ sinistuco ez nuen...: orra esan eguiac!

La verdad sea dicha... lo confieso


Alaco min galduari’ berbeeta onean esan leguio: adisquide on-galçailea, Baque on-galçailea

Chismoso, intrigante


Alaco min galduari’ berbeeta onean esan leguio: Adisquide on-galçailea baque on-galçailea

Deslenguado


Alaco mocoarequin itzeguin cion andre gaxoari!... an ceudenac cupitzeraino

La reprendió de tan mala forma... que


Alaco nagusi oilacoi edo chorasca bat eman cion suerteac

Le tocó en suerte un amo mujeriego o alocado


Alaco nescachac’ gueienaz ere beren guisaco çatarren bat arquituco dute, guero aserrez eta paque gaiztoan içatecoren bat

Que no les dejará vivir en paz


Alaco neurri çur batean

En una discreta proporción, o moderación


Alaco nora-ecean ta estu-orduan bearren dana da’ seina ondo bateatutea

En tal caso de extrema necesidad


Alaco odolqui goçoric ez da eguiten bestetan

No se hacen en ninguna otra casa


Alaco orduetan’ ez dauca gaizquinac escubideric’ inoc bere oquerra ixilic euqui daguion

De que no se revele su delito


Alaco orduetan, nesquen eta mutilen artean, noc nori asco ez daquiala naastean eguiten direan çatarqueriac

Indistintamente por causa de la confusión o mezcolanza


Alaco pasadiçoric’ etzeucan inorc gogotan

Nadie recordaba haber oído cosa parecida


Alaco pocic’ ez nuque besterengatic aldatuco

No lo trocaría por otro


Alaco polito icasi dau!

Qué bonitamente...!


Alaco premian arquitzen diran nescachac’ beren buruari eman bear die lotsa, eta atzeratu tentatzaileac

Deben hacerse respetar; deben imponer respeto


Alaco seinguincetan, edo seingalcetan’ ascotan seina bateatu-bagaric escuetan ilten jacoe

En el ejercicio de su profesión de parteras


Alaco seinguincetan, edo seingalcetan’ ascotan seina bateatu-bagaric escuetan ilten jacoe

Mejor dicho, en tales prácticas de abortamiento


Alaco ta bestaelaco’ diru-polsa tontorcen arico çaizcuz

Fulano y Zutano; el otro y el de más allá


Alaco tristura icaragarriac artu çuan’ ilcera cijoala eçaguturic

Tal fue la tristeza que se apoderó de él


Alaco ume lotsa-galducoa, lotsa-gaistocoa, lotsa-charrecoa

Desvergonzado, descarado, insolente


Alaco xelebrequeriiquin’ eztago paquea içateric: beti eramateco’ ezpaitago inor!

No hay nadie dispuesto a ceder siempre


Alaco xelebrequeriiquin’ eztago paquea içateric: beti eramateco’ ezpaitago inor!

No hay paz posible; no hay modo de vivir en paz


Alacoa bear deçu çuc, ixilic egoteco!

Bueno eres tú para...!


Alacoa cen gure aita: naiz bera oinacez egon’ beti prest, bersoa botatzeco

Aunque estuviese sufriendo


Alacoa eta ain lucean-çabala da’ bertaco guciac Erregue diran erreinu hura; eta ain lecutsuac bere barrumbeac!

Es tan espacioso


Alacoac ba dira oraindic; baino orainche oso banaca

Pero ya no quedan sino muy escasos


Alacoac euren gogoan ez dauquee beste gauça onic’ euren carga-jasotea, euren burrucac, ta euren asco-jateac ta asco-edateac baino

No tienen otra cosa mejor en que pensar


Alacoac ez oi dau bere umeen umeric bere inguruan icusten

Suele quedar sin descendencia


Alacoac içan-arren’ ascotan coloreac gorrituta urteten dabe andic, andiscoteac direalaco dança ataco pecatuac gente-arteraco

Son demasiado abultados


Alacoac içan-arren’ ascotan coloreac gorrituta urteten dabe andic, andiscoteac direalaco dança ataco pecatuac gente-arteraco

Aun siendo tan despreocupados


Alacoac içan-arren’ ascotan coloreac gorrituta urteten dabe andic, andiscoteac direalaco dança ataco pecatuac gente-arteraco

Para la vista del público


Alacoan’ ez jaramon, ta ixilic egon! Echeco paqueac ori escatzen diçu

Cuando eso ocurra... no hagas caso!


Alacoari arpegui asarrea ta becoqui iluna eracustea’ ez da pecatu

Mostrarle disgusto y enfado


Alacoc atsoa artu dic... Atsoa artu çuan-ezquero’ oso cinçotua dec

Tomar esposa


Alaçoco doia dauca sermoitaraco

Una notable aptitud para


Alacoen itza’ dirutzat arcen doçu

Su palabra o promesa vale más que todo


Alacoetatic içandu ote çara?... -Bai, nere damuraco!

Para desgracia mía


Alacoren batean’ amac ere gurequin etorri bear dic

Cualquier día de estos


Alacoren batean’ emen etorrico çaiçu bera

Cualquier día


Alacoren baten’ çuen chatala ezta içango saguaren beguia baino andiagoa

Se habrá reducido a una cosa insignificante


Alacoren baten’ ederrac artu bearco joaguz

Algún día lo vamos a pagar caro!


Alacoren batez’ adituco ducie lepo-in dutela Lepo eguin dudala

Que me he suicidado


Alacoren batez’ adituco ducie lepo-in dutela. Lepo eguin dudala

El mejor día


Alacoren batian, costata abar’ luac artu eban; baina amesetan-be beruac ez etsan alde eiten gau sargori atan

Aunque a mucha costa


Alacori’ adarra jo diote

Publicar a toque de cuerno o trompeta una afrenta o pecado contra la honestidad


Alacori’ adarra jo diote

Publicar a toque de cuerno o trompeta una afrenta o pecado contra la honestidad


Alacori’ dambolina jo diote!

Buena se la han hecho!


Alacoric bada’ ... bide onez bada abilidade ori’ ... sari andi bat mereci leuque

Si es de legítimo origen


Alacoric bada’ ... bide onez bada abilidade ori’ ... sari andi bat mereci leuque

Si eso es así


Alacoric bada’ gauça guztiac buruz-beeratuco jacuz

Toda nuestra situación se volverá de arriba abajo


Alacoric balitz’ esaten didaçuna goixo aditzera joango naiz

Iré a recrearme con tus palabras


Alacoric balitz’ jaquinean jarrico çaitugu

Ya te lo notificaremos


Alacoric balitz’ San Isidro eleiçara beçala’ çu tabernara çucen edo oquer joango cinaque

Irías derechito a la taberna


Alacoric batean, asarre gorrian sarturic’ icaragarrizco oju bat eguin cion

En un arrebato de ira


Alacoric batean, beguiratu det atzera’ eta etzan eceren arrastoric... Irudipenac!

En una de esas


Alacoric batean, beguiratu det atzera’ eta etzan eceren arrastoric... Irudipenac!

No era nada... Pura ilusión


Alacoric batean’ orra nun datorquidan erbia escura!

Venir el pájaro a la mano; presentarse inesperadamente lo que se andaba buscando


Alacoric esan balute’ erri gucia geiquico çatequean berac arrica ilceco

Se habría levantado... N.B. Forma verbal interesante


Alacoric eta batean’ chacurra sauncaz asi çan

De pronto; de repente


Alacoric etzait secula buruan jaio

Pasar por el pensamiento; ocurrírsele a uno


Alacoric ez degu eguingo egun da gueren bician

En jamás de los jamases


Alacoric ezta emen... .-Ene, berein icusi dot!

Ya lo creo que sí! No he visto pocos yo mismo!


Alacoric guertatu balitz’ norc burutuco luque gurequin?

Quién nos aguantaría?


Alacorican’ inon ez da, nerequico

A mi parecer; en mi opinión


Alacoxe nazca ematen dit guilbo orrec!

Qué asco me da esa espuma flotante...!


Alacoxea çan atso maletea

La pícara de ella


Alacoxea çan Juanaren ama... Beti lanean, beti prest, egunari berea emanaz

Fiel a la tarea diaria


Alacoxeac gaiatzuz gu’ onaren-onez pracac-be jausten jacuçala

Buenazos; calzonazos


Alagalan bicico az emen’ eutzaco lain eguin al içan badoc Ameriquetan

Vivirás en grande


Alai egoten aal cerate, Leitzaco erricuac! Orainguan guelditu çaate cerate sona aundicuac!

Esta vez habéis ganado mucha fama


Alaia çan arpeguiz galaia, eta buruz ez maquia

Nada corto de entendimiento


Alaiac eta iztunac dira Ondarruco nescachac; bereala arpegui ematen dute

Entran en seguida en conversación


Alai-çaidaçu poz-bidez beguia...!

Devuelve la alegría a mis ojos...!


Alain erruquitsu mundura etorri cinan orrec, barca çaizquidatzu nere pecatuac!

Tan misericordioso


Al-aina icasi badoçue’ eztoçue alperric jardun

No habéis perdido el tiempo


Alaingo indarra dauca Cristoren graciac’ eta alaingo eguitecoac eguiten ditu gure aragui erguelean

Tan grandes obras realiza


Alaingo indarra dauca Cristoren graciac’ eta alaingo eguitecoac eguiten ditu gure aragui erguelean

Tanta es la fuerza o eficacia de


Alaingoac ciran’ condearen bularretic irteten ciran ai tristeac

Tan grandes eran


Alainoco premia-gabe ez nuque ori eguin nai

Sin mucha necesidad


Alairo-bee-alairo ospatua içan çan jaia

Con gran regocijo


Alaitasunez betea nago gaur, eutsi ecinic poçari

Rebosando de gozo; no cabiendo en mí de gozo


Alajaina! Atzo Donostira, gaur Bilbora, bigar Iruinera...’ etzeucac ipurdico otzic!

No pasará frío en las posaderas!


Alajaina!... Elorrizco maquilaren golpeari traba polita jarcen ba daqui norbaitec!

Esquivar prudentemente los golpes


Alajaina!... Emeçorcian erosi ta amaseian saldu? Porru-jorra eguingo diagu!

Valiente negocio sería...!


Alajaina! Ezteçu egon aundiric eguin bidean!

Qué pronto has hecho la vuelta!


Alajaina! lecutaco muturrean jarri deçu seasca!

Pues no la has puesto poco lejos!


Alajaina! lecutaco muturrean jarri deçu seasca!

Qué lejos has colocado...!


Alamanac’ lehengo hari eta hats berean daude: guerlaco cer gucietan, ixilic, escupetic, azcartuz joaqui

Siguen con sus intenciones de siempre


Alaman-andana bat cen’ eta holaco beste asco lili

Y muchos otros pájaros... o bichos por el estilo


Alamanaren bercen lerroan jarcea’ ez litaque hain gaizqui

Igualarlo en derechos a los demás


Alamanec’ çorren pagatzeco gite guti; guc aldiz’ beharr-ordu saminac ba... Lanac dire hor!

Buen problema!


Alamanec’ çorren pagatzeco gite guti; guc aldiz’ beharr-ordu saminac ba... Lanac dire hor!

Poco dispuestos a


Alamania’ dena furfuria; harec’ denac haiçu; gu’ beti ixilic

Altanería, arrogancia


Alamaniari ere’ arras ongui çaio... Uste nuque!

Me parece!... Por supuesto que sí! Cómo no le va a gustar!


Alambearrac’ au emon eustan escura

Me lo deparó la suerte


Alamena emon deust

Me ha dado la lata


Ala-moduz egoquituco balitz’ chartela bialduco niçuque

Si se presentara el caso


Alan bear, bai; eta beretzat mesedetan

Mejor para él; saldría ganando


Alan bear balitz’ confesoreac berac artuco ditu bideac, çure burua aguertu-baga’ içan daiçun absolucinoa

Sin que se descubra tu persona o identidad


Alan bear balitz’ confesoreac berac artuco ditu bideac, çure burua aguertu-baga’ içan daiçun absolucinoa

Sin que se descubra tu persona o identidad


Alan bear balitz’ confesoreac berac artuco ditu bideac, çure burua aguertu-baga’ içan daiçun absolucinoa

Dará los pasos necesarios para


Alan bederitzaçu’ buruz artu eguiçuz! ipuin oneec

Apréndetelos


Alan da: çuri ezteutsu inoc ecer eracutsi; ta gainera’ ceuc-be eztoçu egundo ecer icasteco burubideric artu

Nunca te has propuesto aprender nada


Alan dabilz çuen umeac, ceuec daquiçula, nesca mutilac naaste’ gauac demporaac emonda

A horas avanzadas de la noche


Alan dala’ amar mile erreal baino gueiago paga biarco joc... -Nongo amar mile errial, guixon! Baita... baita bi mile oguerleco-be gueiago!

Qué es eso de diez mil reales?... Cómo diez mil reales!... También dos mil duros más...!


Alan dalacoan eztalacoan, gaucea artez jaquin-bagaric, juramenturic eguin içan doçu?

Con incertidumbre


Alan daroaz deabruac gueldica eriotzaco uneraino’ ilten ezpadira beingoan, eçagüera guztia galdu ta concortuta

Quedarse sin sentido


Alan daroaz deabruac gueldica eriotzaco uneraino’ ilten ezpadira beingoan, eçagüera guztia galdu ta concortuta

Morir de repente


Alan dino Praiscoc albotic: -Bero, cetaraco? Otz-bigun obe ezta erromeriraco?

A esto replica P...; objeta


Alan dino Praiscoc albotic: -Bero, cetaraco?... Otz-bigun obe ezta erromeriraco?

Un tiempo fresquecito


Alan dinoe’ aituten jaquenac

Los entendidos


Alan doa ostera confesinoera, irugarren, laugarren ta gueiago biderrean, ondutzaca

Tres, cuatro y más veces


Alan ecin ceitequean guiçonic bici

Así no era posible vivir


Alan eguin-ezquero erbeste onetan’ orain ondo’ ... ta guero ondo, ceruetan!

Seremos felices en el tiempo y en la eternidad


Alan eguiten dituez gauçac’ ocotzean biçarra ta belarrietan circiluric eztaroen guiçonac!

Eso es de hombres!


Alan esan dot’ baina cegaitic-baric

Sin razón; por error


Alan esan eban ancina baten’ Basomutil-ec

Hace un tiempo


Alan esan eutson chanchetan-benetan

Medio en broma, medio en serio


Alan içan-bear ta’ lagun on bat aguertu jaquen bidean

Por fortuna


Alan jaço jat Naparroan, Quiputzetan ta Bizcaian, eldu naçan lecuetan

En tierras guipuzcoanas


Alan jaço jat Naparroan, Quiputzetan ta Bizcaian, eldu naçan lecuetan

En todas partes a donde he ido


Alan jaquin-eraguin guenduen igaz’ arguitara urten-orduan. Gure albistaria

Al salir a la luz la revista


Alan jarraitu-ezquero’ danoc caltegarrian aurquituten gara

Todos salimos perdiendo


Alan obeto! ostean...?

Más vale así. Porque si no...?


Alan ta guztiz-be’ aimbat il ciran

Murieron una porción


Ala-nai aundiquin eztet eguin

No lo he hecho con gran voluntad


Alan-bearrean-be’ lau andaluztar etorri ciran eche orretara’ chacurra-n eperdia baino lotsabacoagoac

Descarados


Alan-bearrez’ ipur-maminetic sartu jacon chuçua

Casualmente


Alan-bearric’ etzan gauça andiric erre

Por suerte


Alan-bere, icen onaz bici nai eban’ errian emon-arren ez cer-esan guichi

Dar mucho que hablar con su conducta


Alan-bere, icen onaz bici nai eban’ errian emon-arren ez cer-esan guichi

Pretendía gozar de buena fama


Alanche bear da eguin’ albistariaren contuac bardinean erabili gura badira

Llevar bien la contabilidad


Alanche bici gara, seme: esquerra naicoa çor deutsagu Jaunari

No es poco lo que a Dios debemos


Alanche eguin bear dau bacochac: berac bere escuz biurtu bere çorrac, etorquiçunetan ibili-baric

Sin dejarlo para los venideros


Alanche esan daroe gure bizcaitar baserritarrac’ erri apur batzuc-ez-besteetan

Fuera de unos pocos pueblos


Alango baten’ astoac uco eguin dau, eguin, bidean; bertanche jausi,... arnasac asi...’ ta il da gaixoa azquenean

Da las últimas boqueadas


Alango baten’ astoac uco eguin dau, eguin, bidean; bertanche jausi,... arnasac asi’ ta il da gaixoa azquenean

La pobre borriquilla se rinde de verdad, no pudiendo ya más


Alango baten’ aurre çorrozdun onci balz chiqui bat, chiztu-ots andiacaz aguertu çan

Un pequeño barco de proa estrecha


Alango baten’ gure urrean egoan guiçon bategaz berba eguin eban pelotari batec

Próximo a nosotros


Alango orduetan iguesa artuten bada’ eztago confesaquiçunic

Emprender la fuga; huir


Alango soinuric joten badautzute’ otsean guelditu guztioc, gazteoc! Dança

Paraos en seco!


Alangoac’ guichi dira, -nire eçagunac beinic-bein

Al menos que yo sepa


Alangoac’ lotsa guichi eracusten dau gugana

Nos demuestra poca consideración. Demuestra ser poco considerado


Ala-olaco egüeldia daucagu-ta... eztaquit gure lanac nola ibilico diren

Como hace un tiempo tan mediano


Alarcepean guelditzen ciagoc ordaina... aita jo duen semeari

No se quedará sin castigo de Dios


Alare, alare! sartu diagu goiceco egun-laurdena lanean!... Gosal-ordua da

Ya hemos dado cuenta de un cuarto de ración de la jornada!


Alare, alare! sartu diagu goiceco egun-laurdena lanean!... Gosal-ordua da

Por fin, hombre; gracias a Dios!


Alare! jateco gogoa ecarri du ta... ezta ecer!

Y no hay que apurarse; menos mal


Alare! lagunequin çatocenean!

Menos mal, que no vienes solo!


Alare!... lagunequin çatocenean!

Menos mal que vienes acompañado


Alargun bat-leguez, inguruz lagunic-baga çacustaz, o, Leon andia! Leon XIII-garrena

Solo, sin nadie a tu lado


Alargun gazteac’ ez eban berba andiric eguin; barre bai, barre lotsazcoa, escu bata edo besteagaz ezpanac estalduten ebaçala

Una sonrisa disimulada


Alargun gazteac’ ez eban berba andiric eguin; barre bai, barre lotsazcoa, escu bata edo besteagaz ezpanac estalduten ebaçala

No habló gran cosa


Alargun gueratu-ondoan bigarrenean ezcondu çan andre bat

Casada en segundas nupcias


Alarguna’ alderdi

Condición disminuida de la persona viuda


Alargunac, ume-çurçac, jaube-baco erruquiorrac! Biciari luce derichaçuela çagocenoc! Erdu gaur Belen-a!

Los agobiados por el peso de la vida


Alargunac, ume-çurçac, jaube-baco erruquiorrac! Biciari luce derichaçuela çagocenoc! Erdu gaur Belen-a!

Pobrecitos desamparados


Alargundu ninçanic onacoac dodaz’ belarritataco balçoc

Los tengo desde que enviudé


Alargundu ta lasterche’ berriz ezcondu çan

A poco de enviudar


Alargunduta laster, osasun sendoan cegoela’ eguin çuen aitac testamentua

Estando todavía fuerte de salud


Alaric ere’ jaquitunac eztute erançun

A pesar de ello


Al-artean dirau

Durará lo que dure... No durará gran cosa


Alatan argui eguin beçate çuen lanac guiçonen beguietan

De esa manera luzcan


Alaxe componcen guinan alcarrequin paque-paquean; ez gaur ascotan beguiac atera-bearrean gabilçan becela. Asarre gorrian

De la zarpa a la greña


Alaxe esango nuque neronec ere! Artuco cenduque gure pachara!

Ya puedes decirlo...! Con razón lo dices


Alaxe esango nuque neronec ere! Artuco cenduque gure pachara!

Ya quisieras tú gozar de nuestra tranquilidad


Alaxe içan çan nere etorrera; loac ecarri ninun. Nere onera

Así me restablecí, recuperé la salud


Alaxe içan çan nere etorrera; loac ecarri ninun. Nere onera

Fue el sueño lo que me devolvió la salud o bienestar


Alaxen deçu: aguindua dagoena’ ez daucagu eguitea edo ez eguitea gure naian

Ya no depende de nuestro querer o no querer


Alaxen deçu: aguindua dagoena’ ez daucagu eguitea edo ez eguitea gure naian. Alaxen da.

Así es; tienes razón. N.B. Uso ético de la conjugación con tratamiento de zu


Alaz guztiz ere, ona cer dan’ esquerric eman nai ez!

No querer reconocer


Alba gorri egoa edo euri; arrats gorriac’ eguraldi

Arreboles de amanecer y anochecer y augurios de tiempo


Albaca-albaca igon eben mendiaren tontorreraguino

Faldeando


Albainca etorri da, mendian gora... Albetan. G

Rendido de cansancio


Albait arinen osatu!

Que te restablezcas cuanto antes


Albait bearric guichien eraguingo deutsagu

Le haremos trabajar lo menos posible


Albait’ beguien aurrean iduqui bear da elea

A ser posible; en lo posible. Eleaganado


Albait ere, arratsean demboraz oiratzeco ordu jaquina iduquitzea içango da orretaraco onena

A ser posible


Albait, erre-gabe egon aal baledi’ obe luq